Rezoluţiune contract. Sentința nr. 2511/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA

Sentința nr. 2511/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 01-07-2015 în dosarul nr. 2511/2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CLUJ-N.

Operator de date cu caracter personal nr. 3185

prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001

Dosar nr._

SENTINȚĂ CIVILĂ NR. 2511/2015

Ședința publică de la 01.07.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: R.-M. P.

GREFIER: I. M. S.

Pe rol fiind soluționarea cauzei civile având ca obiect principal rezoluțiune contract privind pe reclamantul A. M., în contradictoriu cu pârâtul M. I. – decedat, pârâții M. E., M. M.-I. și F. G.-C. – în calitate de succesori ai defunctului.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul reclamantului, av. M. L. H. și pârâta M. E., personal și asistată prin av. C. S., care se prezintă pentru pârâții lipsă..

Procedura de citare este legal îndeplinită

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

Reprezentantul reclamantului depune la dosar dovada achitării onorariului de expert în cuantum de 1067 lei, fila 221.

Reprezentantul pârâților depune la dosar dovada achitării onorariului de expert în cuantum de 534 lei, fila 218 și dovada cheltuielilor de judecată.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în dezbateri pe fond.

Pe fondul cauzei, reprezentantul reclamantului solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocațial, onorariul expertului și taxa de timbru. Consideră că acțiunea este admisibilă pentru următoarele motive: obiecțiunile la expertiză au fost respinse considerându-se că în cauză pârâții nu și-au respectat promisiunea de vânzare-cumpărare, antecontractul în forma în care aceștia au înscris-o. Există două aspecte prin care s-a încercat dovedirea culpei promitenților-vânzători în executarea contractului, respectiv lucrările care au fost făcute, o parte din ele fiind neconforme și aspectele legate de terenul pe care a fost executată lucrarea. Arată că, din declarațiile martorilor rezultă că o parte importantă a lucrării, aducțiunea apei, fosa septică, canalul nu au fost executate până în 2008, în 2010 s-a tras gazul și curentul electric, nu exista canalizare până la acel moment, iar imobilul a fost înscris în CF în 2011, apartamentarea survenind mult ulterior, în 2012. Prin urmare, din acest punct de vedere nu a fost respectat antecontractul de vânzare-cumpărare. Precizează că o parte din lucrări trebuiau să fie efectuate și au fost efectuate de către promitenții-cumpărători. Martorii P. I. și P. B. au arătat că la data la care au văzut ei lucrarea, după data înscrisă în contract pentru finalizarea obligațiilor, nu existau utilitățile trase, imobilul era nelocuibil din acest punct de vedere, iar martorul P. B. care este de meserie inginer constructor și are o firmă de executări, arată că o parte din avizele necesare au fost întârziate din cauza faptului că un gard ar fi trebuit să fie mutat de către proprietari.

Pe de altă parte, ușile de garaj au fost închise, fiind construit un perete pentru realizarea unei camere, această modificare fiind regăsită și la ceilalți cumpărători, nu doar la promitenții cumpărători din prezenta acțiune, lucrare acceptată de către toate părțile, prin urmare fiind o întârziere acceptată de către toate părțile. Precizează că suma reprezentând prețul ca și clauză anticipatorie preconizat de vânzări a fost achitat integral la momentul încheierii comisionului. Pentru toate cele arătate consideră că se impune admiterea acțiunii, cu cheltuieli de judecată.

Reprezentantul pârâților solicită respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecată. Precizează că prevederile antecontractului au reglementat în mod amănunțit care sunt obligațiile fiecăreia dintre părți. La momentul încheierii contractului, construcția era într-un stadiu avansat de realizare, exista ca obiect material, urmând ca părțile, fiecare dintre ele să mai execute până la momentul predării imobilului anumite obligații determinate prin contract. La momentul promovării acțiunii, 2011, toate obligațiile asumate de promitenții vânzători în ceea ce privește stadiul construcției erau realizate, fapt ce rezultă și din probele administrate la dosarul cauzei. Precizează că rezoluțiunea este o sancțiune drastică care trebuie analizată din prisma neîndeplinirii unei obligații esențiale la încheierea contractului, de natură să impună o astfel de sancțiune și nu respectarea principiului salvgardării raporturilor juridice asumate de părți. Afirmă că există o întârziere la termenul de întabulare a construcției, dar s-a făcut într-un termen rezonabil. Trebuie avut în vedere că actele administrative emise vizau modificarea mai multor construcții, fapt cunoscut de promitentul-cumpărător, astfel că presupunea realizarea întregului proiect, respectiv nu doar operațiunea de construire la imobilul obiect determinant al promisiunii de vânzare-cumpărare ci și îndeplinirea unor obligații ale învestitorilor la imobilele învecinate. Precizează că promitenții-cumpărători au efectuat niște lucrări neautorizate la aceste imobile care au condus la imposibilitatea recepției. La un moment anterior înscrierii în cartea funciară, au existat lucrări de intervenție din partea investitorilor, pârâților care au trebuit să refacă anumite lucrări la imobile ca să se poată face recepția pentru înscrierea în cartea funciară. Consideră că pentru a se pronunța o sancțiune atât de drastică precum rezoluțiunea ar trebui să se aibă în vedere conduita părților din proces, respectiv, reclamanții, prin atitudinea lor procesuală și prin înscrisurile depuse la dosar și din probele administrate, rezultă că aceștia nu au urmărit să-și îndeplinească pe deplin obligațiile și să facă tot ce puteau pentru a contribui la realizarea obiectului pretenției și la realizarea obligațiilor din prezenta convenție, deoarece, inclusiv prin prezentul proces au încercat să aducă în discuție și să interpreteze și să susțină că nu s-ar fi executat niște obligații de către promitenții-vânzători, în ceea ce privește edificarea imobilului, care nu erau asumate de către aceștia prin antecontract. Ar rezulta că promitenții vânzători, pe lângă obligația de plată a prețului, și-au asumat și alte obligații expuse expres în contrat, respectiv să realizeze lucrările de amenajări exterioare ale imobilului. Precizează că aceste amenajări trebuiau realizate în parte și de către promitenții cumpărători care nu au făcut acest lucru, fapt recunoscut și la administrarea interogatoriului. Depune concluzii scrise.

În replică, reprezentantul reclamantului solicită analizarea actului suspus judecății, antecontractul de vânzare-cumpărare, iar clauza principală este aceea de a transmite proprietatea. Faptul că în el există și clauze accesorii, de antrepriză, acestea sunt subsecvente clauzelor principale. Precizează că din actele depuse la dosar rezultă că operațiunile de modificare acelor uși de garaje au fost făcute la cererea promitentului-cumpărător și altor promitenți-cumpărători de către promitenții vânzători, care apoi le-au refăcut pentru a putea intra în legalitate, prin urmare, rezultă că aceasta întârziere a fost acceptată de către părți. Problema esențială este cea a transmiterii dreptului de proprietate. Consideră că buna-credință a promitenților-cumpărători a existat din momentul în care aceștia și-au executat integral obligația ce deriva din antecontract. Precizează că exterioarele la care s-au obligat reclamanții vizau porțiunea dintre drum și clădire.

Reprezentantul pârâților precizează că întârzierea înscrierii în cartea funciară a fost acceptată de către părți. Susține că lucrările de modificare nu au fost realizate de către pârâți, aceștia din urmă realizând doar lucrările prevăzute în antecontract. Consideră că dacă ambele părți au acceptat riscul de întârziere, atunci nu s-ar mai pune problema rezoluțiunii antecontractului. Precizează că nu este de acord nu interpretarea dată antecontractului de vânzare-cumpărare. Potrivit dispozițiilor Legii speciale nr. 50/1991, până la înscrierea în cartea funciară a unei construcții, aceasta nu este finalizată din punct de vedere juridic, astfel că este vorba despre un bun viitor, iar dreptul de proprietate nu se poate transmite asupra a ceva ce nu există.

Reprezentantul reclamantului evidențiază că recepția finală a lucrărilor este din 2011.

Considerându-se lămurită, în temeiul art. 150 C.proc.civ., declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA:

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data 21.10.2011 (filele 3-6), reclamantul A. M., prin avocat M.-L. H., cu împuternicire avocațială la fila 8, a solicitat în contradictoriu cu pârâtul M. I. și continuată în contradictoriu cu pârâții M. E., M. M.-I. și F. G.-C. – succesorii defunctului M. I.:

 rezoluțiunea antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 31.01.2008,

 repunerea părților în situația anterioară prin obligarea pârâților la restituirea sumei de 102.600 euro,

 cu cheltuieli de judecată.

În motivare, s-a arătat, în esență, că la data de 31.01.2008 s-a încheiat între reclamant și defunctul M. I. antecontractul de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul apartament nr. 1 din imobilul nr. 1 și terenul aferent acestuia, situat în Cluj-N., ., F.N., pentru prețul convenit de 102.600 euro care s-a achitat la data semnării antecontractului, că pârâtul, în calitate de promitent-vânzător nu și-a îndeplinit obligațiile de a executa fazele de construcție ale imobilului, de a finaliza toate lucrările până la data de 15.08.2008, de a întocmi documentația necesară și de a o înainta autorităților abilitate pentru ca la data de 01.11.2008 să se înscrie dreptul de proprietate în favoarea reclamantului. S-a mai învederat că pârâtul avea obligația de a notifica reclamanții în vederea perfectării în formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare încă în urmă cu aproape 3 ani, că deși s-a încercat soluționarea pe cale amiabilă, nu s-a reușit.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 1020-1021 C.civ., art. 112 și urm., art. 274 C.proc.civ.

În probațiune, s-au depus înscrisuri (filele 9-14).

Cererea a fost legal timbrată (filele 7, 20).

Pârâții M. E., M. M.-I. și F. G.-C., prin avocat C. V. S., cu împuternicire avocațială la fila 31, audepus la data de 10.05.2012 întâmpinare (filele27-30), prin care au solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, se arată, în esență, că antecontractul încheiat între reclamant și defunct este unul complex, că părțile au avut în vedere la data încheierii convenției o construcție ridicată și acoperită, că reclamantul a acceptat stadiul existent la data încheierii antecontractului, că toate lucrările convenite prin convenție au fost realizate de antecesorul pârâților, că obligația de încheiere a contractului în formă autentică nu este principala obligație avută în vedere de către părți deoarece aceasta era subordonată finalizării tuturor lucrărilor de construire, că obligația principală era tocmai aceea dea realiza lucrările convenite de comun acord. S-a mai arătat că atâta vreme cât stadiul convenit pentru predare nu era același cu stadiul de finalizare a lucrărilor din proiect rezultă că finalizarea lucrărilor era o obligație a promitentului cumpărător. S-a precizat că reclamantul a realizat lucrări neautorizate la construcție, care nu respectau proiectul și care au contribuit la neînscrierea la termen a construcției în cartea funciară. Totodată, s-a arătat că defunctul nu era responsabil în niciun fel de amenajări exterioare ale terenului aferent construcțiilor și nici ale căii de acces.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 969 C.civ., Legea nr. 50/1991.

În dovedire, s-au depus înscrisuri (filele 32-37).

La data de 22.06.2012, reclamantul a depus răspuns la întâmpinare (filele 42-47), prin care a solicitat respingerea apărărilor formulate în cuprinsul întâmpinării ca neîntemeiate.

În cauză, instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul reclamantului (filele 85-88), proba cu interogatoriul pârâtei M. E. (filele 63-67), proba cu interogatoriul pârâtului M. M.-I. (filele 68-72), proba cu interogatoriul pârâtei F. G.-C. (filele 73-77), proba cu expertiza tehnică în specialitatea construcții (filele 184-197), proba testimonială cu martorul P. A. (fila 118), proba testimonială cu martorul O. I. (fila 119), proba testimonială cu martorul P. I. (fila 142), proba testimonială cu martorul B. P. (fila 143).

La data de 01.07.2015, s-au depus concluzii scrise de către pârâți (filele 232-240)

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele :

În fapt, între reclamantul A. M., în calitate de promitent-cumpărător și defunctul M. I., antecesorul pârâților M. E., M. M.-I. și F. G.-C.¸ în calitate de promitent-vânzător și proprietar al imobilului teren înscris în CF nr._ Cluj-N., nr. topo_/3,_/2/2/3, în suprafață de 1.677 mp, situat din punct de vedere administrativ în Cluj-N., ., F.N. și de beneficiar al autorizației de construire nr. 1827/15.10.2007, s-a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare din data de 31.01.2008 (filele 9-10), prin care promitentul-vânzător s-a obligat ca la momentul finalizării și întabulării construcției compusă din 4 imobile de tip duplex să înstrăineze dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 1 din imobilul nr. 1, în suprafață totală utilă de 144 mp, situat în primul imobil pe dreapta și a terenului aferent, în suprafață de 60 mp, precum și a cotei părți indivize din drumul de acces constituit din . edifică imobilele.

Conform cap. II paragraf 2 coroborat cu cap. II paragraf 3 și cap. IV paragraf 3 și 4, părțile de comun acord au convenit ca înstrăinarea imobilului să se realizeze lastadiul de construire actual” – respectiv cel de la momentul încheierii antecontractului și care este individualizat la cap. III lit. b) și cap. II paragraf 1 ultima teză, respectiv:

  • Fundație turnată,
  • Construcție ridicată (pereți exteriori ridicați),
  • Construcție acoperită (acoperiș montat),
  • Geamuri tip velux montate,
  • Fără centrală termică montată,
  • Neracordată la utilități,
  • Fără șapă turnată,
  • Pereți interiori negletuiți.

Prin același antecontract, conform cap. IV paragraf 3, promitentul-vânzător s-a obligat să execute „doar” următoarele lucrări:

  • Izolația pereților exteriori,
  • Tencuiala pereților exteriori,
  • Montarea geamurilor termopan,
  • Montarea scării de acces la mansardă.

Instanța reține că potrivit cap. VII pct. 4 din antecontract, părțile au convenit ca promitentul-vânzător nu este responsabil pentru niciun fel de amenajări exterioare ale terenului aferent construcțiilor și nici ale căii de acces.

Conform cap. III lit. a) ultima teză din convenție, părțile au convenit ca racordarea la utilități să fie făcută de promitentul-cumpărător.

Potrivit cap. V din convenție, promitentul-vânzător s-a obligat:

  • să execute fazele de construcție ale imobilului în termenele stabilite,
  • să finalizeze toate lucrările la care s-a obligat până la data de 15.08.2008,
  • că întocmească documentația necesară și să o înainteze autorităților abilitate,
  • să înscrie dreptul de proprietate asupra imobilelor pe numele său în CF,
  • să se prezinte la notarul public pentru perfectarea contractului autentic de vânzare-cumpărare, cu notificarea în prealabil a promitentului-vânzător în scris în vederea prezentării la biroul notarului public ales.

Termenul limită pentru încheierea în formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare a fost stabilit pentru data de 01.11.2008, conform cap. IV paragraf 2 din convenție.

Părțile au convenit ca prețul să fie de 102.600 euro și a fost achitat la data semnării antecontractului, conform cap. V din convenție.

La data de 28.09.2011, s-a comunicat promitentului-cumpărător, prin executorul judecătoresc, notificarea de la fila 11 (fila 12).

La data de 13.10.2011, s-a încheiat procesul verbal de conciliere de la fila 13.

Cu privire la dreptul material aplicabil prezentei acțiuni, raportat la data nașterii situației juridice dedusă judecății, față de dispozițiile art. 6 alin. (2) NCC coroborat cu art. 220 din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a noului Cod Civil, instanța apreciază că prezentei cereri îi sunt aplicabile dispozițiile Codului civil de la 1864.

În drept, instanța reține că „Creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, și în caz contrar are dreptul la dezdăunare”, conform art. 1073 C.civ., iar potrivit art. 1020 C.civ., condiția rezolutorie este subinteleasa totdeauna în contractele sinalagmatice, în caz când una din părți nu îndeplinește angajamentul sau.

Conform art. 1021 C.civ., „într-acest caz, contractul nu este desființat de drept. Partea în privința căreia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau sa sileasca pe cealaltă a executa convenția, când este posibil, sau sa-i ceara desființarea, cu daune interese. Desființarea trebuie sa se ceara înaintea justiției, care, după circumstanțe, poate acorda un termen partii acționate.”.

Conform art. 982 C.civ., toate clauzele convențiilor se interpretează unele prin altele, dându-se fiecărei înțelesul ce rezulta din actul întreg, iar potrivit art. 983 C.civ., când este îndoiala, convenția se interpretează în favoarea celui ce se obligă.

Desființarea convenției, act juridic bilateral, cu executare uno ictu, datorită neexecutării culpabile a obligațiilor de către una dintre părțile contractante se poate realiza pe calea rezoluțiunii judiciare sau convenționale.

Instanța reține că pentru a se putea dispune rezoluțiunea judiciară, părțile trebuie să facă dovada îndeplinirii următoarelor condiții cumulative: să existe o neexecutare (lato sensu), chiar și parțială, dar suficient de importantă, a obligației asumată de către cealaltă parte a contractului sinalagmatic, neexecutarea obligației să fie imputabilă debitorului ei, debitorul să fi fost pus în întârziere, neexecutarea să nu se datoreze părții care solicită rezoluțiunea.

Din coroborarea înscrisurilor de la dosarul cauzei cu răspunsul pârâtei M. E. la întrebările nr. 4, 5 și 7.1 și 11 la interogatoriul administrat (filele 63-67), cu răspunsurile pârâtului M. M.-I. la întrebările nr. 3, 5, 11 la interogatoriul administrat (filele 68-72), cu răspunsurile pârâtei F. G.-C. la întrebările nr. 3, 7.1, 11 la interogatoriul administrat (filele 73-77), cu răspunsul reclamantului la întrebarea nr. 1 din interogatoriul administrat (filele 85-88), cu declarația martorului O. I. (ultimul paragraf fila 119 și primul paragraf fila 119 verso, cu declarația martorului P. I. (fila 142) și cu conținutul raportului de expertiză tehnică în specialitatea construcții (filele 184-197), instanța reține că lucrările asumate de către promitentul-vânzător constând în izolația pereților exteriori, tencuiala pereților exteriori, montarea geamurilor termopan, montarea scării din beton de acces la mansardă au fost executate conform prevederilor antecontractului din data de 31.01.2008 până la termenul convenit de 15.08.2008.

În legătură cu scara de acces la mansardă, din conținutul antecontractului, instanța reține că părțile au prevăzut să fie realizată din metal, iar conform raportului de expertiză tehnică în specialitatea construcții (filele 184-197), instanța reține că este realizată din beton și în concordanță cu planșa A03 din proiect și cu memoriul de rezistență (fila 193). Prin urmare, chiar dacă s-ar reține o neexecutare corespunzătoare sub acest aspect, instanța apreciază că nu prezintă o importanță de natură să atragă rezoluțiunea.

În ceea ce privește amenajările exterioare la teren și la căile de acces, instanța reține că acestea nu au fost asumate de către promitentul-vânzător, astfel cum reiese din textul cap. VII pct. 4 din antecontract.

Totodată, aplicând normele de interpretare, în aplicarea dispozițiilor art. 982 și art. 983 C.civ., din coroborarea cap. II paragraf 2 coroborat cu cap. II paragraf 3 și cap. IV paragraf 3 și 4 din convenție, instanța apreciază că nici tragerea utilităților până la ușa apartamentului nu constituie o obligație asumată de către promitentul-vânzător.

Cu toate acestea, admițând teza contrară, din coroborarea înscrisurilor de la dosarul cauzei cu răspunsul pârâtei M. E. la întrebarea nr. 7.6 la interogatoriul administrat (filele 63-67), cu răspunsul pârâtului M. M.-I. la întrebarea nr. 7.6 la interogatoriul administrat (filele 68-72), cu declarația martorului O. I. (fila 119), cu declarația martorului P. I. (fila 142 verso) și cu conținutul raportului de expertiză tehnică în specialitatea construcții (filele 184-197), instanța reține că asigurarea utilităților la ușa apartamentului a fost realizată la data convenită în antecontract.

În concluzie, singura obligație contractuală care nu a fost respectată este aceea de a se încheia contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică, obligație ce incumbă ambelor părți (cu interese contrarii).

Conform cap. VI pct. 2 din antecontractul de vânzare-cumpărare din data de 31.01.2008, instanța reține că părțile au convenit ca încheierea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică să se realizeze după finalizarea lucrărilor la care s-a obligat promitentul-vânzător, după întocmirea documentației necesare în vederea înscrierii dreptului de proprietate asupra imobilelor (4 imobile de tip duplex) pe numele său în CF.

Este firesc să fie așa câtă vreme nu se poate dispune înscrierea dreptului de proprietate asupra imobilului în favoarea promitentului-cumpărător câtă vreme nu s-a efectuat recepția finală a construcției și nu s-a înscris dreptul de proprietate în favoarea promitentului-vânzător.

Din coroborarea răspunsului pârâtei M. E. la întrebarea nr. 8 la interogatoriul administrat (filele 63-67), cu răspunsurile pârâtului M. M.-I. la întrebările nr. 7.8, 8, 9, 10 la interogatoriul administrat (filele 68-72), cu declarația martorei P. A. (fila 118), cu declarația martorului P. I. (fila 142), cu declarația martorului B. P. (fila 143) și cu conținutul raportului de expertiză tehnică în specialitatea construcții (filele 184-197), instanța reține că s-a încercat efectuarea recepției imobilului în discuție, în mai multe rânduri, fără reușită, întrucât, pe de o parte, trebuia să se asigure retragerea gardului față de drumul public – obligație care a fost îndeplinită de către promitentul-vânzător după prima încercare de efectuare a recepției, iar pe de altă parte, la imobilul ce face obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare, s-a zidit ușa de acces la garaj, iar în locul acesteia s-a montat o fereastră și o ușă de termopan de tip balcon, s-a demolat zidul interior dintre garaj și holul de intrare – aceste din urmă lucrări nu au fost autorizate, nu respectă proiectul de construire, au fost executate de către reclamant și au împiedicat efectuarea recepției.

Instanța reține că pârâtul M. M.-I. este cel care a efectuat demersurile pentru aducerea imobilului la starea de construcție conformă cu proiectul în vederea obținerii recepției finale.

Prin urmare, instanța reține că nerespectarea obligației de a întocmi la termenul convenit documentația necesară în vederea înscrierii dreptului de proprietate asupra imobilelor (4 imobile de tip duplex) pe numele promitentului-vânzător și apoi încheierea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică se datorează culpei reclamantului însuși.

Din ansamblul probator de la dosar, instanța nu a putut identifica vreo altă obligație asumată de către promitentul-vânzător prin antecontract și care să nu fi fost îndeplinită.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 969, art. 1073 și art. 1021 C.civ., texte legale în vigoare la data nașterii situației juridice dedusă judecății, constatând că nu sunt îndeplinite condițiile rezoluțiunii și implicit, în absența sancțiunii, neexistând temei legal pentru a repune părțile în situația anterioară, instanța va respinge cererea astfel cum a fostformulată de reclamantul A. M. în contradictoriu cu pârâtul M. I. – decedat și continuată în contradictoriu cu succesorii defunctului, pârâții M. E., M. M.-I. și F. G.-C., având ca obiect rezoluțiune și restitutio in integrum, ca neîntemeiată.

În temeiul art. 274 C.proc.civ., în considerarea soluției pe care urmează a o pronunța asupra cererii principale a reclamantului, instanța va respinge cererea accesorie a acestuia privitoare la cheltuielile de judecată ca neîntemeiată și va obliga reclamantul să achite în favoarea pârâților suma de 6.197 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, conform dovezilor de la filele 223-231.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge cererea astfel cum a fostformulată de reclamantul A. M., cu domiciliul în Cluj-N., ., ., în contradictoriu cu pârâtul M. I. – decedat și continuată în contradictoriu cu succesorii defunctului, pârâții M. E., M. M.-I. și F. G.-C., toți cu domiciliul în Cluj-N., ., ., județul Cluj, având ca obiect rezoluțiune și restitutio in integrum, ca neîntemeiată.

Respinge cererea accesorie a reclamantului privitoare la cheltuielile de judecată ca neîntemeiată.

Obligă reclamantul să achite în favoarea pârâților suma de 6.197 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de a formula apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 01 iulie 2015.

PREȘEDINTEGREFIER

R.-M. P. I. M. S.

Red. R.M.P./ dact. I.M.S./ 6 ex./31.07.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Rezoluţiune contract. Sentința nr. 2511/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA