Pretenţii. Sentința nr. 9335/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9335/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 25-06-2013 în dosarul nr. 30598/212/2012/a1
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
C., .; Tel. 0241 /_; Fax. 0241/_
Dosar civil nr._
SENTINȚA CIVILĂ nr. 9335
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE: 25.06.2013
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: A. I. SINCU-B.
GREFIER: L. B.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect pretenții, cerere formulată de reclamantul D. S. (CNP_), cu domiciliul în C., ., ., etaj 1, apt.106, județ C., în contradictoriu cu pârâtul P. A. (CNP_), cu domiciliul în C., ., ., apt.19, județ C..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 11.06.2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta. La acel termen de judecată, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea pentru 18.06.2013, dată la care, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 25.06.2013, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, ca urmare a disjungerii dispuse prin încheierea de ședință din data de 29.01.0213, din dosarul nr._ 12, și ulterior precizată sub aspectul câtimii obiectului pe parcursul judecății, reclamantul D. S. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul P. A. obligarea acestuia la plata sumei totale de 733,90 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, cheltuieli de executare, daune materiale și morale.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a pornit executarea silită față de pârât, fiind format un dosar de executare l B. S. N., executarea încetând pentru lipsa bunurilor. Reclamantul solicită a-i fi achitate de către pârât respectivele cheltuieli de executare, dar și daune materiale și morale.
Cererea nu a fost motivată în drept.
Legal citat, pârâtul nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat în instanță.
În probațiune a fost administrată proba cu înscrisuri, fiind atașate în copie dosarele de executare nr.199, 200/2009 al B. S. N. și nr.729/2011 al B. O. S..
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Reclamantul D. S. a formulat cerere de executare silită împotriva debitorului P. A., pârâtul din cauza de față, în temeiul titlului executoriu reprezentat de s.c nr._/15.02.2004. astfel a fost format dosarul de executare nr.200/2009 al B. S. N., finalizat prin procesul-verbal din data de 31.08.2010, prin care s-a constatat încetată executarea în temeiul art.371^5 lit.b¹) C.Proc.Civ., din lipsa de bunuri urmăribile.
În cadrul dosarului de executare mai sus menționat s-a întocmit procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, în care au fost calculate următoarele sume: 214,20 lei onorariu de executor, 35,70 lei cheltuieli de executare.
Prin cererea dedusă judecății, reclamantul solicită obligarea pârâtului la plata sumei de 733,90 lei, compusă din: 120,30 lei cheltuieli de judecată conform s.c nr._/15.11.2004, 214,20 lei onorariul B. S. N., 35,70 lei cheltuieli de executare din dosarul B. S. N., 10 lei formare dosar de executare, 20 lei ordonanțe poprire, 5,70 lei TVA perceput de executor, 30 lei taxă repunere pe rol a dosarului, 17 lei taxă de timbru, 38 lei taxă procură judiciară, 43 lei taxă de timbru și 200 lei daune materiale (contravaloare bilete de călătorie).
Analizând cererea reclamantului pe baza probelor administrate, instanța apreciază că aceasta este neîntemeiată, pentru argumentele ce vor fi expuse.
Potrivit art.371^7 alin.1) C.Proc.Civ., partea care solicită îndeplinirea unui act sau activități care interesează executarea silită este obligată să avanseze cheltuielile necesare în acest scop. Conform alin.2) al aceluiași articol, cheltuielile de executare sunt în sarcina debitorului urmărit, în afară de situația în care creditorul a renunțat la executare sau legea prevede altfel.
În cazul de față, executarea silită a încetat ca urmare a lipsei de bunuri urmăribile, iar reclamantul solicită obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de executare ocazionate de dosarul nr.200/2009 al B. S. N.. Cu toate acestea, din înscrisurile depuse, nu reiese faptul că reclamantul ar fi avansat el însuși aceste sume executorului, pentru a se putea regresa împotriva pârâtului.
Având în vedere principiul consfințit de art.1169 C.Civ., potrivit cu care cel care face o cerere în fața instanței trebuie să o dovedească, instanța reține că revenea reclamantului sarcina de a proba avansarea cheltuielilor către executor, pentru a putea solicita restituirea acestora de la pârât. Pentru aceste considerente, cum o astfel de probă nu a fost făcută, instanța va respinge cererea în privința sumelor reprezentând onorariu de executor și cheltuieli de executare aferente dosarului nr.200/2009 al B. S. N..
În ce privește suma de 120,30 lei reprezentând cheltuieli de judecată, instanța constată că reclamantul deține deja un titlu executoriu pentru acestea, respectiv s.c nr._/15.11.2004 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr.4672/2004, titlu ce face în prezent obiectul executării silite în dosarul nr.729/2011 al B. O. S., dreptul de creanță urmând a fi valorificat în procedura execuțională. Prin urmare, și în privința acestei sume cererea urmează a fi respinsă.
Referitor la suma de 200 lei solicitată cu titlu de daune materiale (și morale, în lipsa unei modificări a petitului acțiunii), instanța va reține că nici în privința acestora reclamantul nu a făcut dovada avansării unor cheltuieli de transport în interesul desfășurării executării silite pentru a le putea solicita de la pârât, după cum nu a probat nici existența unui prejudiciu de ordin psihic sau de imagine, care să justifice acordarea de daune morale. Mai mult decât atât, o astfel de solicitare nu s-ar putea întemeia decât pe răspunderea civilă delictuală, iar reclamantul nu a probat de asemenea nici întrunirea celorlalte condiții specifice acestei forme de răspundere, respectiv fapta ilicită a pârâtului, vinovăția și legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu.
În ce privește sumele solicitate cu titlu de taxă judiciară de timbru și contravaloare taxă pentru eliberarea procurii judiciare, deși reclamantul le solicită în cadrul aceluiași capăt de cerere, instanța apreciază că acestea se circumscriu noțiunii de cheltuieli de judecată ocazionate de soluționarea prezentului litigiu, ce nu pot fi acordare decât în condițiile art.274 C.Proc.Civ., respectiv în cazul admiterii acțiunii, când pârâtul ar deveni parte căzută în pretenții.
Cum cererea reclamantului urmează a fi respinsă ca neîntemeiată, instanța apreciază că nu poate fi reținută incidența disp.art.274 C.Proc.Civ., astfel că va respinge și solicitarea de acordare a cheltuielilor mai sus menționate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul D. S. (CNP_), cu domiciliul în C., ., ., etaj 1, apt.106, județ C., în contradictoriu cu pârâtul P. A. (CNP_), cu domiciliul în C., ., ., apt.19, județ C., ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25.06.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. I. SINCU-B. L. B.
Red. Jud. A.I.S.-B. / 26.09.2013;
Tehnored. Grf. L.B. / 26.09.2013 / 4 exp.
Comunicat 2 exp. / .
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 7054/2013.... | Fond funciar. Sentința nr. 9332/2013. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
