Actiune în constatare. Sentința nr. 13/2014. Judecătoria CONSTANŢA

Comentarii

0

Sentința nr. 13/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 18-12-2014 în dosarul nr. 8795/212/2011

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C.

SECTIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr. 3047

C., .; Tel. 0241 /_; Fax. 0241/_

Dosar nr.8._

Sentința Civilă Nr. 13.816

Ședinta publică din 18.12.2014

Completul compus din:

Președinte: C. I.

Grefier: L. B.

Pe rol, soluționarea cauzei civile având ca obiect acțiune în constatare, cerere formulată de reclamanta O. (fostă J.) A. M., cu domiciliul în C., Bulevardul Tomis, nr.229, ., etaj 4, apartament nr.20, județ C., și cu domiciliul procesual ales în vederea la Cabinet Avocat B. M., cu sediul profesional în C., Bulevardul A. L., nr.94, ., etaj 1, apartament nr.46, județ C., în contradictoriu cu pârâții J. C. M. și U. V. – ambii cu domiciliul în C., ., ., etaj 2, apartament nr.27, județ C..

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 03.11.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art.260 C.proc.civ., potrivit căruia dacă instanța nu poate hotărî de îndată, pronunțarea se va amâna pentru un termen pe care președintele îl va anunța și care nu va putea fi mai mare de 7 zile, a amânat succesiv pronunțarea la 10.11.2014, 17.11.2014, 17.11.2014, 24.11.2014, 28.11.2014, 05.12.2014, 12.12.2014 și 18.12.2014, când, după ce a deliberat în secret, conform art.256 C.proc.civ., a adoptat următoarea hotărâre:

I N S T A N T A

Cererea formulată, apărările pârâților și procedura în fața instanței:

1. Cererea de chemare în judecată:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 06.04.2011 sub nr.8._, reclamanta O. (fostă J.) A. M., cu domiciliul în C., Bulevardul Tomis, nr.229, ., etaj 4, apartament nr.20, județ C., și cu domiciliul procesual ales în vederea la Cabinet Avocat B. M., cu sediul profesional în C., Bulevardul A. L., nr.94, ., etaj 1, apartament nr.46, județ C., a chemat în judecată pe pârâții J. C. M. și U. V. – ambii cu domiciliul în C., ., ., etaj 2, apartament nr.27, județ C., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța,

– să constate că aceasta a dobândit împreună cu pârâtul J. C. M. dreptul de proprietate asupra imobilului construcție, situat în C., ., județ C., compus din parter, etaj și mansardă, cu amprenta construită la sol de 80,00 mp;

– să constate că aceasta a dobândit împreună cu pârâtul J. C. M. un drept de folosință asupra terenului aferent construcției anterior individualizate, evaluat estimativ la suma de 65.000,00 lei și aflat în proprietatea pârâtei U. V.;

– să constate calitatea de soți a acesteia și a pârâtului J. C. M.;

– să constate compunerea masei bunurilor comune, inclusiv datoriile comune ale soților și existența unei cote egale de contribuție pentru fiecare dintre cei doi soți;

– să dispună împărțirea bunurilor comune, prin formarea și atribuirea de loturi în natură, astfel încât bunurile imobil teren situat în . Prahova, și mașină de spălat, precum și creditul contractat de aceasta în perioada concubinajului să fie incluse în lotul său, restul bunurilor și al datoriilor comune urmând să fie incluse în lotul pârâtului J. C. M., cu obligarea corespunzătoare a acestuia la plata sultei;

– să-l oblige pe pârâtul J. C. M. la plata unei cote de ½ din totalul cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

În motivarea cererii, au fost invocate următoarele argumente:

(1). La data de 09.02.2008, între reclamantă și pârâtul J. C. M. a fost încheiată căsătoria înregistrată în Registrul de Stare Civilă al Primăriei C. sub nr.124, însă aceasta a fost desfăcută pentru culpa comună a soților, prin Sentința Civilă nr.20.516/17.09.2010, pronunțată de Judecătoria C., în Dosarul civil nr.20._ , cu consecințele revenirii reclamantei la numele de familie avut anterior – respectiv O., și încredințării către reclamantă, spre creștere și educare, a minorului născut în timpul căsătoriei.

(2). În timpul căsătoriei, soții au edificat imobilul construcție, situat în C., ., județ C., compus din parter (living, baie, bucătărie, terasă), etaj I (două dormitoare, baie, dressing, balcon) și mansardă necompartimentată, prin mijloace proprii și cu acordul proprietarului terenului, pârâta U. V. (mama pârâtului), pe numele căreia au fost obținute toate actele administrative necesare. Edificarea construcției a început în anul 2006 și a avut ca termen de finalizare anul 2009, fiind suportată (materiale, manoperă) în totalitate din veniturile soților J., fără nicio contribuție din partea pârâtei U. V.. La solicitarea pârâtei, reclamanta a achitat din veniturile proprii diferite materiale de construcție, proiectul construcției și taxele aferente obținerii avizelor de construire.

Înțelegerea părților a fost aceea ca, după finalizarea și recepția construcției, pârâta U. V. să transfere către soții J. dreptul de proprietate asupra construcției și dreptul de folosință asupra terenului. Această înțelegere nu a fost materializată însă, urmare a separației soților, intervenite în fapt la data de 27.07.2009, prin revenirea reclamantei în apartamentul în care anterior locuise în concubinaj cu pârâtul. La data separației în fapt, construcția era finalizată integral, izolată cu polistiren, cu interioare complet mobilate, cu excepția mansardei, în care se afla doar o masă de tenis.

Se apreciază, în considerarea argumentului dezvoltat, că sunt îndeplinite condițiile legale pentru recunoașterea unui drept de superficie cu privire la imobilul teren, situat în C., ., județ C., în favoarea soților J..

(3). Masa partajabilă este compusă din:

(3.1.) Active:

(A.) Bunuri imobile:

– imobil construcție, situat în C., ., județ C., compus din parter, etaj și mansardă, cu amprenta construită la sol de 80,00 mp;

– imobil teren, situat în . Prahova, în suprafață de 1.750,00 mp, dobândit în timpul concubinajului, potrivit Contractului de Vânzare Cumpărare autentificat sub nr.402, la data de 28.11.2007, de BNP M. C. și M. P., în valoare de 7.000,00 lei;

– imobil teren, situat în Băltenii de Jos, ., în suprafață de ½ din 1.000,12 mp, dobândit potrivit Contractului de Vânzare Cumpărare autentificat sub nr.332, la data de 13.04.2009, de BNP N. M., în valoare de 3.000,00 lei;

(B.) Bunuri mobile dobândite în timpul căsătoriei,în valoare de 20.100,00 lei, aflate în imobilul construit, situat în C., ., județ C., cu excepția unei mașini de spălat rufe, primite la încheierea căsătoriei din partea Primăriei C.:

1. în living:

– colțar – 2.200,00 lei;

– măsuță – 700,00 lei;

– două taburete – 100,00 lei;

– covor – 200,00 lei;

– covor – 100,00 lei;

– perdele – 100,00 lei;

– cornize – 200,00 lei;

2. în bucătărie:

– masă și scaune – 1.400,00 lei;

– mobilier bucătărie – 5.000,00 lei;

– centrală gaze – 5.000,00 lei;

– cuptor – 600,00 lei;

– plită – 200,00 lei;

– combină frigorifică – 1.300,00 lei;

– veselă – 300,00 lei;

3. în baia de la parter:

– mobilier baie – 250,00 lei;

– cabină de duș – 1.400,00 lei;

4. în dormitorul de la etajul I:

– pat – 700,00 lei;

– somieră – 150,00 lei;

– saltea ortopedică – 300,00 lei.

Prin cererea completatoare depusă la dosarul cauzei la data de 14.06.2012, în temeiul dispozițiilor art.673 ind.7 C.proc.civ. din 1865, reclamanta a solicitat instanței să ia act că înțelege să completeze masa partajabilă cu următoarele bunuri mobile dobândite de soți în timpul căsătoriei, pe care le-a evaluat la suma de 1.000,00 lei (fila nr.176, Vol. II, din dosar):

– centrală termică

– hotă bucătărie

– radiator baie

– chiuvetele de la bucătărie și de la băi.

(3.2.) Pasive – datorii comune contractate atât în perioada concubinajului, cât și în perioada căsătoriei:

1. credit obținut de reclamantă de la Banca Transilvania, în anul 2007 – 32.000,00 lei;

2. credit obținut de pârât de la ING Bank, în anul 2008;

3. credit obținut de soți de la Piraeus Bank, la data de 04.08.2008, pe o perioadă de 120 luni – 12.705,00 euro;

(4). C. de contribuție a soților – 50% motivată astfel:

– ambele părți au realizat venituri din muncă;

– deși pârâtul, navigator fiind, a realizat venituri mai ridicate decât cele ale reclamantei, acestea nu au fost integral folosite în interesul și folosul familiei; astfel,

- în curtea imobilului situat în C., ., județ C., fiind edificată, din veniturile comune, fără autorizație de construire, o altă construcție (cameră de zi, baie și bucătărie) cu destinația locuință, pentru bunica pârâtului;

- pentru înființarea și creditarea societății comerciale S.C. Jaguar Protection Systems S.R.L., avându-i ca asociați pe cei doi pârâți (pârâtul J. C. M. – 19 părți sociale, pârâta U. V. – 1 parte socială) au fost folosite sume provenite din veniturile comune;

- pe această societate a fost achiziționat în leasing un autoturism marca Ford, contractul de leasing fiind preluat de un terț, întrucât, în timpul divorțului, societatea a fost vândută de către pârât;

– în timpul voiajelor efectuate de pârât, reclamanta s-a întreținut singură, contribuind, tot singură, la creșterea minorului și la acoperirea cheltuielilor pentru întreținerea gospodăriei, deoarece nu avea acces la cardurile de salariu al soțului;

– pe durata conviețuirii în calitate de soți, cardurile menționate au fost deținute de mama pârâtului, care, având drept de retragere a sumelor din cont, administra veniturile salariale realizate de pârât, plătind din aceste sume muncitorii care au edificat construcție și o parte din materialele de construcție necesare;

(5). Partajarea în natură a masei prin formarea a două loturi, astfel:

(5.1.) Lotul reclamantei:

(A.) Active:

– imobil teren, situat în . Prahova, în suprafață de 1.850,00 mp, dobândit în timpul concubinajului, potrivit Contractului de Vânzare Cumpărare autentificat sub nr.402, la data de 28.11.2007, de BNP M. C. și M. P.;

–mașină de spălat rufe;

(B.) Pasive:

– creditul contractat personal în timpul concubinajului;

(5.2.) Lotul pârâtului J. C. M.:

(A.) Active:

– imobil construcție, situat în C., ., județ C.;

– imobil teren, situat în Băltenii de Jos, ., dobândit în timpul concubinajului, potrivit Contractului de Vânzare Cumpărare autentificat sub nr.332, la data de 13.04.2009, de BNP N. M.;

– toate bunurile mobile dobândite în timpul căsătoriei;

(B.) Pasive:

– creditul contractat personal în timpul concubinajului;

– creditul comun contractat în timpul căsătoriei;

(6). Egalizarea valorică a celor două loturi, prin obligarea pârâtului la plata către reclamantă a sultei corespunzătoare.

(7). Cheltuieli de judecată – întrucât partajarea bunurilor comune profită ambelor părți, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului J. C. M. la plata unei cote de ½ din cheltuielile de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

În drept, reclamanta a invocat art.111 cod civil din 1864; art.673¹ și urm. Cod procedură civilă din 1865; art.276 Cod procedură civilă din 1865; art.673¹ și urm. Cod procedură civilă din 1865; art.38 din Codul Familiei.

În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâților, proba testimonială și expertize tehnice de specialitate, depunând la dosar, în copie, următoarele înscrisuri:

Vol. I al dosarului cauzei:

–Sentința Civilă nr.20.516/17.09.2010, pronunțată de Judecătoria C., în Dosarul civil nr.20._ (filele nr.9 - 10, din dosar);

– facturi fiscale, chitanțe, bonuri fiscale și certificate de garanție privind achiziționarea materialelor de construcție și a dotărilor imobilului situat în C., ., județ C.(filele nr.12 - 52, din dosar);

– extras depunere numerar privind plata utilităților(filele nr.53 - 59, din dosar);

–Contract de Vânzare Cumpărare autentificat sub nr.402, la data de 28.11.2007, de BNP M. C. și M. P., însoțit de Încheiere nr._/30.11.2007 privind întabularea imobilului și plan amplasament (filele nr.62 - 63, din dosar);

–Contract de Vânzare Cumpărare autentificat sub nr.332, la data de 13.04.2009, de BNP N. M. (filele nr.64 - 66, din dosar);

– facturi fiscale, bonuri fiscale, certificate de garanție și comandă privind achiziționarea bunurilor mobile(filele nr.68 - 83, din dosar);

–Contract de Credit nr.883/30.08.2007 încheiat între reclamantă și Banca Transilvania, însoțit extrasul de (filele nr.84 - 89, din dosar);

–Contract de Împrumut pentru Nevoi Personale înregistrat sub nr._22238/04.08.2008încheiat între reclamantă și pârâtul J. C. M., în calitate de debitori, și Piraeus Bank, în calitate de creditor, însoțit de scadențar (filele nr.89 - 101, din dosar);

–Act Constitutiv al S.C. Jaguar Protection Systems S.R.L. (filele nr..102 – 105, din dosar);

–Contract de Leasing Financiar nr.7841/06.08.2008 încheiat între S.C. Jaguar Protection Systems S.R.L., în calitate de utilizator, și OTP Leasing, în calitate de finanțator, însoțit de convenția privind Biletele la Ordin (filele nr.106 - 111, din dosar).

Vol. II al dosarului cauzei:

–Contract de Vânzare Cumpărare autentificat prin încheierea nr.265/18.02.1988, emisă de notariatul de Stat al județului C. (filele nr.18 - 19, din dosar);

–Extras de cont emis de I.N.G. Bank (filele nr.20 - 24, din dosar);

–Contract of Employment (filele nr.25 - 27, din dosar);

– 86 file corespondență electronică tip email (filele nr.28 - 113, din dosar);

–Foaie matricolă emisă de Autoritatea Navală Română (fila nr.114, din dosar);

– Extras O.N.R.C. privind datele de identificare ale S.C. Jaguar Protection Systems S.R.L.(filele nr.189 – 193, din dosar);

–Adresa nr._/05.09.2012 emisă de Banca Transilvania, în răspuns la cererea formulată de reclamantă, însoțită de extrasul contului, cererea privind deschiderea contului și C.I. ale părților (filele nr.194 – 202, din dosar);

– Extras privind ofertea pieței mobilei (filele nr.232 – 243, din dosar);

Vol. IV al dosarului cauzei:

–Adeverința nr.19.132/06.06.2011 eliberată de M.A.I. - I.P.J. C. (fila nr.42, din dosar);

–Carnet de Muncă nr._ al reclamantei (filele nr.43 - 47, din dosar);

– corespondență mail purtată cu pârâtul (filele nr.51 - 67, din dosar).

Prin încheierea de ședință de la termenul din data de 14.09.2011, instanța a stabilit în sarcina reclamantei obligația achitării unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 1.426,50 lei și a unui timbru judiciar de 5,00 lei, raportat la valoarea obiectului cererii. Cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamantă a fost respinsă prin încheierea dată în cameră de consiliu la data de 14.09.2011 (fila nr.5 rap. la filele nr.160 – 161, vol. I, din dosar).

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 1.426,50 lei, achitată cu chitanței .. CT XWM_ (fila nr.163, vol. I, din dosar), și timbru judiciar în cuantum de 5,00 lei.

Prin rezoluție, la data de 24.06.2014, instanța a comunicat reclamantei următoarele obligații în privința timbrării acțiunii:

-să facă dovada completării taxei judiciare de timbru, conform art.3 lit.(c) din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, potrivit cu care: cereri de partaj – 3% la valoarea masei partajabile

-să completeze cuantumul taxei judiciare de timbru cu 9.030,45 lei, conform algoritmului ce succede:

- 349.565,01 lei – total masă partajabilă, conform rapoartelor de expertiză și contraexpertiză

- 3% * 349.565,01 lei = 10.486,95 lei

- reclamanta a achitat 1.456,50 lei (fila nr.163, vol. I; fila nr.188, vol. II)

- rest de achitat 9.030,45 lei (10.486,95 lei – 1.456,50 lei = 9.030,45 lei)

La termenul de judecată din data de 30.06.2014, reclamanta a depus la dosarul cauzei chitanța ../Data CT XWM_/27.06.2014, făcând astfel dovada completării taxei judiciare de timbru astfel cum i s-a pus în vedere prin rezoluție (fila nr.240, vol.III, din dosar).

2. Întâmpinarea:

La data de 08.09.2011, prin serviciul registratură al instanței, pârâtul J. C. M. a depus întâmpinare (filele nr.126 – 129, vol.I, din dosar) prin care, în referire la capetele de cerere formulate de reclamantă, a învederat instanței susținerile ce succed.

(1). Excepția inadmisibilității capătului de cerere referitor la constatarea, de către instanță, a dobândirii dreptului de proprietate, împreună reclamanta, asupra imobilului construcție, situat în C., ., județ C..

În motivarea excepției au fost invocate trei argumente:

(1.1.). Dispozițiile art.111 C.proc.civ. din 1865 limitează constatarea unui drept numai la acele situații în care nu se poate solicita, pe o altă cale, realizarea dreptului. Or, apreciază pârâtul, în speță punându-se problema dreptului de proprietate asupra unui imobil, câtă vreme reclamanta nu dorește constatarea, ci realizarea unui drept, prin includerea în masa partajabilă a unui imobil la edificarea căruia nu a contribuit în niciun fel și asupra căruia nu deține niciun titlu, urmează că acest capăt de cerere vizează o acțiune în revendicare.

(1.2.). Promovarea acțiunii privind constatarea unui drept de proprietate de către un codevălmaș, fără a avea acordul celuilalt devălmaș.

(1.3). Promovarea acțiunii în interesul pârâtului, deci în condițiile în care acesta nu poate fi, în prezenta cauză, reclamant sau intervenient forțat, prin voința reclamantei.

(2). Excepția inadmisibilității capătului de cerere referitor la constatarea, de către instanță, a calității de soți.

În motivarea excepției s-a făcut trimitere la Sentința Civilă nr.20.516/17.09.2010, pronunțată de Judecătoria C., în Dosarul civil nr.20._ , prin care a fost desfăcută căsătoria încheiată între reclamantă și pârât, cele astfel statuate intrând în puterea lucrului judecat.

(3). Al treilea capăt de cerere formulat vizează partajul judiciar al bunurilor dobândite de soți în timpul căsătoriei, în temeiul art.673¹ și urm. Cod procedură civilă din 1865. Pârâtul a precizat că reclamanta are interes procesual în formularea acestui capăt de cerere, iar el nu se opune partajării, cu atât mai mult cu cât, în fapt, între el și reclamantă a intervenit un partaj voluntar concretizat prin însușirea, din masa comună, a lucrurilor pe care fiecare le-a dorit.

(4). Al patrulea capăt de cerere formulat vizează varianta de partajare a bunurilor dobândite de soți în timpul căsătoriei astfel cum aceasta a fost propusă de către reclamantă.

În referire la susținerile formulate de reclamantă, pârâtul J. C. M. a invocat următoarele contraargumente:

(1). Căsătoria încheiată a durat un an și șapte luni, de la data de 09.02.2008 și până la data de 27.09.2009, când reclamanta a înțeles să pună capăt relației conjugale. Imobilul construcție, situat în C., ., județ C., este proprietatea pârâtei U. V. – mama pârâtului, și a fost edificat din sume provenite din economiile făcute de aceasta și de concubinul său, care realizează venituri din profesia de avocat și care, în scopul arătat, a contractat totodată și un împrumut bancar. Este real că pârâta U. V. și concubinul acesteia le-au permis reclamantei și pârâtului J. C. M. să locuiască în imobil, atunci când aceștia s-au căsătorit, dar construirea imobilului nu era finalizată la momentul respectiv, recepția având loc în vara anului 2011, deci la aproximativ doi ani de la intervenția separației în fapt între cei doi soți.

(2). Nu a existat o relație de concubinaj între reclamantă și pârâtul J. C. M., anterioară încheierii căsătoriei, ci doar o relație de prietenie. De altfel, nici nu era posibilă relația de concubinaj având în vedere că pârâtul este ofițer mecanic maritim, perioadele în care stătea în România fiind destul de scurte, uneori chiar mai puțin de trei luni pe an. Chiar și relația de prietenie nu a fost continuă și neîntreruptă, dar după ce reclamanta a rămas însărcinată, cei doi au hotărât să se căsătorească având în vedere însemnătatea acestui fapt.

(3). Înscrisurile privind achiziționarea materialelor de construcție, depuse de reclamantă la dosarul cauzei și sustrase de aceasta cu ocazia realizării partajului voluntar, se justifică prin ajutorul pe care pârâtul l-a acordat mamei sale și concubinului acesteia, în sensul că, ori de câte ori era rugat, se deplasa spre a le comanda sau cumpăra, facturându-le, deci, pe numele său.

(4). Pe durata căsătoriei, pârâtul a fost nevoit să contracteze un credit în cuantum de 12.000,00 euro – sumă din care a efectuat achizițiile despre care se face mențiune în cererea de partaj, respectiv bunuri de uz casnic și terenul situat în ..

(5). Veniturile realizate de pârât au fost net superioare celor realizate de reclamantă, în timpul căsătoriei reclamanta aflându-se mai mult în concedii prenatal și postnatal.

(6). Nu s-a pus niciodată problema ca pârâta U. V. să transfere dreptul de proprietate asupra imobilului, către reclamantă și pârâtul J. C. M., cu atât mai mult cu cât acesta din urmă fiind unicul fiu al pârâtei, un astfel de demers se dovedea a fi inutil și costisitor.

În referire la modalitatea în care ar urma a se efectua partajarea bunurilor comune, pârâtul J. C. M. a arătat că este de acord cu împărțeala în natură, dar cu condiția ca reclamanta să indice toate bunurile pe care le-a luat la despărțenie, cu ocazia partajului voluntar, întrucât el a lăsat-o să își aleagă toate bunurile pe care aceasta le-a dorit.

În drept, prin întâmpinare, pârâtul J. C. M. a invocat art.111 Cod civil din 1864; art.673¹ și urm. Cod procedură civilă din 1865.

În dovedire, pârâtul J. C. M. a solicitat proba cu înscrisuri și orice altă probă ce urma a fi încuviințată de instanță, depunând la dosar, în copie, următoarele înscrisuri:

Vol. I al dosarului cauzei:

– contract individual de muncă (Agreement for Employment, fila nr.130, din dosar);

– extras de cont emis de ING Bank (filele nr.131 - 140, din dosar);

– contract individual de muncă (Agreement for Employment, fila nr.130, din dosar);

–Contract de Împrumut pentru Nevoi Personale nr._22238/04.08.2008 încheiat între reclamantă și pârâtul J. C. M., în calitate de debitori, și Piraeus Bank, în calitate de creditor, însoțit de scadențar (filele nr.141 - 149, din dosar);

–Contract de Credit nr.2025/20.11.2006 încheiat între C. M., în calitate de debitor și Banca Transilvania, în calitate de creditor, însoțit de scadențar (filele nr.263 - 270, din dosar);

–Contract de Ipotecă (fila nr.271, din dosar);

–Brevete/Certificate de Capacitate (fila nr.235, din dosar);

–Carnet de Marinar (filele nr.236 - 238, din dosar);

–Extras de C. și scadențar eliberate de I.N.G. Bank(filele nr.260 - 262, din dosar);

–Grafic de Rambursare eliberate de Piraeus Bank sucursala C. (filele nr.252 - 259, din dosar).

Vol. II al dosarului cauzei:

–Nota nr._/29.03.2011 privind regularizarea taxei la autorizația de construire nr.2345/02.09.2005, emisă de serviciul Autorizații în Construcții, – direcția Urbanism, din cadrulPrimăriei Municipiului C. (fila nr.275, din dosar);

–Proces Verbal nr.231/29.03.2011 de recepție la terminarea lucrărilor (fila nr.276, din dosar);

– procese verbale de predare primire a unor sume de bani destinate achiziționării materialelor de construcție (filele nr.296 – 304, din dosar);

–chitanță privind primirea sumei de 17.800,00 lei destinate achiziționării materialelor de construcție (fila nr.305, din dosar);

Vol. III al dosarului cauzei:

–facturi (filele nr.114 - 115, din dosar);

–facturi și chitanțe (filele nr.222 - 224, nr.228 - 231, din dosar);

–Contract Execuție Lucrări nr.73/10.08.2007 (filele nr.225 - 227, din dosar);

–Proces Verbal de Control nr.32/06.06.2007 (fila nr.236, din dosar);

–Nota nr._/29.03.2011 privind regularizarea taxei la autorizația de construire (fila nr.237, din dosar);

–Proces Verbal de Recepție la terminarea lucrărilor nr.231/29.03.2011 (fila nr.238, din dosar);

Vol. IV al dosarului cauzei:

– corespondență mail (filele nr.30 - 35, din dosar).

La data de 08.09.2011, prin serviciul registratură al instanței, și pârâta U. V. a depus întâmpinare (filele nr.150 – 151, vol.I, din dosar) prin care, în referire la capetele de cerere formulate de reclamantă, a învederat instanței argumentele ce succed.

(1). Excepția inadmisibilității capătului de cerere referitor la constatarea, de către instanță, a dobândirii dreptului de proprietate, împreună reclamanta, asupra imobilului construcție, situat în C., ., județ C..

În motivarea excepției, pârâta a reiterat cele trei argumente pe care le invocase și pârâtul J. C. M..

(2). Excepția lipsei calității procesual pasive.

În motivarea acestei excepții, s-a arătat că pârâta nu are calitate procesual pasivă raport la capetele de cerere privind partajul bunurilor comune ale soților.

În referire la susținerile formulate de reclamantă, pârâta U. V. a invocat următoarele contraargumente:

(1). Terenul și construcția situate în C., ., județ C., sunt proprietatea pârâtei.

(2). Construcțiaa fost edificată între anii 2005 – 2011, în regie proprie, din sume provenite din economii proprii, la care s-au adăugat cele realizate concubinul său, recepția lucrării făcându-se în vara anului 2011.

(3). Reclamanta a locuit în imobil, împreună cu pârâtul J. C. M., dar într-o perioada când imobilul se afla încă în construcție.

(4). Reclamanta nu a contribuit în niciun fel la cheltuielile necesare edificării construcției situate în C., ., județ C..

În dovedire, pârâta U. V. a solicitat proba cu înscrisuri, depunând la dosar, în copie, următoarele înscrisuri:

Vol. I al dosarului cauzei:

–Autorizație de Construire nr.2345/02.09.2005 (fila nr.152, din dosar);

–Contract de Vânzare Cumpărare autentificat sub nr.603, la data de 05.04.2004, de BNP M. M., însoțit de documentație cadastrală (filele nr.153 – 155, din dosar);

–Proces Verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr.231/29.03.2011 (fila nr.156, din dosar).

3. Procedura în fața instanței - excepțiile invocate în speță:

La termenul de judecată din data de 12.10.2011, în temeiul art.161 C.proc.civ. din 1865 rap. la art.46 din Legea nr.51/1995 privind profesia de avocat, reclamanta a invocat excepția lipsei calității de reprezentant a reprezentantului convențional al pârâților.

Instanța a respins excepția anterior menționată pentru considerentele arătate în încheierea de ședință din data de 15.11.2011 (fila nr.193, Vol.I).

Prin aceeași încheiere, în temeiul art.137 alin.2 C.proc.civ. din 1865, instanța:

–a unit cu fondul excepția inadmisibilității primului capăt de cerere invocată de pârâtul J. C. M. și de pârâta U. V.

–a unit cu fondul excepția inadmisibilității capătului doi de cerere invocată de pârâtul J. C. M.

–a admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei U. V. în raport cu capetele de cerere nr.2 – 4.

4. Procedura în fața instanței - probele încuviințate:

La termenul de judecată din data de 23.11.2011, instanța a respins cererea privind disjungerea acțiunii în constatare de acțiunea de partaj cu motivarea că nu se încadrează în prevederile art.165 C.proc.civ. din 1865 (fila nr.194, Vol. I rap. la fila nr.196, Vol. I, din dosar) și, în temeiul art.167 din același act normativ, a încuviințat probatoriile, după cum urmează:

– pentru reclamantă – proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâților, expertiza tehnică imobiliară, expertiza merceologică, proba testimonială în cadrul căreia urma a fi audiați doi martori, cu posibilitatea suplimentării probei cu încă doi martori, în situația în care s-ar fi apreciat ca fiind necesar (fila nr.196, Vol. I, din dosar);

– pentru pârâți – proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei, expertiza tehnică imobiliară, expertiza merceologică, proba testimonială în cadrul căreia urma a fi audiați doi martori, cu posibilitatea suplimentării probei cu încă doi martori, în situația în care s-ar fi apreciat ca fiind necesar (fila nr.196, Vol. I, din dosar).

La același termen de judecată, instanța a dispus emiterea unor adrese, respectiv către:

–Banca Transilvania, pentru a se comunica situația la zi a debitului aferent creditului contractat în anul 2007 de reclamantă;

–I.N.G. Bank, pentru a se comunica situația debitului aferent creditului contractat în anul 2008 de pârâtul J. C. M. ;

–Piraeus Bank, pentru a se comunica situația creditului contractat la data de 04.08.2008 de foștii soți C. M. și A. M. J..

La termenul de judecată din data de 29.02.2012, instanța a dispus efectuarea în cauză a expertizelor tehnice, după cum urmează:

– prin comisie rogatorie la Judecătoria Tulcea,expertiză topografică având ca obiective identificarea și evaluarea imobilului teren, situat în ., județul Tulcea;

– prin comisie rogatorie la Judecătoria Câmpina expertiză topografică având ca obiective identificarea și evaluarea imobilului teren, situat în . Prahova;

–expertiză tehnică mobiliară (expertiză merceologică) cu expert tehnic Ing. N. M., desemnat în cauză prin tragere la sorți, având ca obiective identificarea și evaluarea bunurilor mobile existente în imobilul situat în C., ., județ C., precum și a bunurilor luate de reclamantă și recunoscute de aceasta prin interogatoriul administrat, evaluarea bunurilor nerecunoscute ca fiind luate de reclamantă prin interogatoriu;

–expertiză tehnică imobiliară cu expert tehnic Ing. Suna Timur, desemnat în cauză prin tragere la sorți, având ca obiective identificarea imobiluluiconstrucție, situat în C., ., județ C., la momentul efectării expertizei, identificarea valorii imobilului la data de 27.07.2009, când reclamanta a părăsit imobilul.

Având în vedere poziția procesuală exprimată de părți cu privire la cererea de suplimentare a onorariului solicitat pentru evaluarea imobilului, de către expert Ing. F. G., desemnat în cauză de Judecătoria Tulcea, în Dosarul nr._ având ca obiect comisie rogatorie, poziție consemnată în Procesul Verbal încheiat la data de 25.06.2012 în Camera de Consiliu, instanța a comunicat Judecătoriei Tulcea desemnarea unui expert evaluator în vederea întocmirii raportului de expertiză având ca obiect evaluarea imobilului teren, situat în ., județul Tulcea (filele nr.172 – 173, rap. la fila 278, Vol. II, din dosar). Prin încheierea de ședință din data de 18.07.2012, Judecătoria Tulcea a desemnat expertul evaluator în persoana expertului tehnic judiciar, evaluator în proprietate imobiliară, Ing. Morfi R. (filele nr.217 – 224, Vol. II, din dosar).

5. Procedura în fața instanței - expertize, contraexpertize, obiecțiuni la rapoartele de expertiză și contraexpertiză:

5.1. Rapoartele expertizelor dispuse au fost depuse la dosarul cauzei după cum urmează:

–05.04.2012 – expertiza tehnică imobiliară, expert tehnic Ing. Suna Timur (filele nr.277 – 293, Vol. I, din dosar)

–13.04.2012 – expertiză tehnică mobiliară (expertiză merceologică), expert tehnic Ing. N. M. (filele nr.9 – 16, Vol. II, din dosar)

–09.10.2012 – completarea expertizei tehnice mobiliare (expertiză merceologică), expert tehnic Ing. N. M. (filele nr.227 – 229, Vol. II, din dosar)

–10.05.2012 și 13.12.2012 – expertiza topografică efectuată prin comisie rogatorie la Judecătoria Tulcea, de expert tehnic Ing. F. G. – identificarea imobilului teren, situat în ., județul Tulcea (filele nr.138 – 155, Vol. II; filele nr.35 - 36, vol.III, din dosar)

–08.10.2012 – expertiza tehnică imobiliară efectuată prin comisie rogatorie la Judecătoria Tulcea, de expert tehnic Ing. Morfi R. – evaluarea imobilului teren, situat în ., județul Tulcea (filele nr.218 – 223 Vol.II; filele nr.24 - 29, VoI. III, din dosar)

–21.01.2013 – expertiza topografică efectuată prin comisie rogatorie la Judecătoria Câmpina – evaluarea imobilului teren, situat în în . Prahova (filele nr.35 – 63, VoI III, din dosar).

5.2. Obiecțiunile formulate de reclamantă față de rapoartele de expertiză anterior menționate:

– obiecțiuni la concluziile raportului de expertiză tehnică imobiliară întocmit de expert tehnic Ing. Suna Timur (filele nr.297 – 298, Vol. I, din dosar);

– obiecțiuni la concluziile raportului de epertiză expertiză tehnică mobiliară (expertiză merceologică) întocmit de expert tehnic Ing. N. M. (filele nr.118 – 120, Vol. II, din dosar).

Obiecțiunile anterior menționate au fost încuviințate de instanță prin încheierile de ședință din 09.05.2012 și 13.06.2012 (filele nr.130 verso, nr.163 verso, Vol.II, din dosar).

5.3. Răspuns la obiecțiunile formulate de reclamantă și încuviințate de instanță:

– răspuns la obiecțiunile formulate de reclamantă cu privire la concluziile raportului de epertiză tehnică imobiliară, întocmit de expert tehnic Ing. Suna Timur (filele nr.156 – 160, Vol. II, din dosar);

– răspuns la obiecțiunile formulate de reclamantă cu privire la concluziile raportului de epertiză expertiză tehnică mobiliară (expertiză merceologică) întocmit de expert tehnic Ing. N. M. (filele nr.185 – 187, Vol. II, din dosar).

5.4. Cereri de contraexpertiză formulate de reclamantă:

–contraexpertiză tehnică imobiliară (fila nr.183, Vol.II, din dosar);

–contraexpertiză tehnică mobiliară (fila nr.230, Vol.II, din dosar).

Cererile de contraexpertiză anterior menționate au fost încuviințate de instanță prin încheierile de ședință din 09.05.2012 și 13.06.2012 (filele nr.203 verso, nr.253 verso, Vol.II, din dosar).

5.5. Rapoartele contraexpertizelor dispuse au fost depuse la dosarul cauzei după cum urmează:

–05.03.2013 – contraexpertiza tehnică mobiliară întocmită de experți tehnici judidiari Prof. Univ. Dr. D. E., Jr. H. V. și Ec. Tapicu I. (filele nr.87 – 89, Vol. III, din dosar);

–08.10.2013 – contraexpertiza tehnică imobiliară întocmită de experți tehnici judidiari C. G. și B. M. (filele nr.175 – 179; nr.196 - 199, Vol. III, din dosar);

–02.06.2014 – contraexpertiza tehnică imobiliară întocmită de experți tehnici judidiari Arh. C. G., Ing.B. M. și Ing. B. E. (filele nr.215 – 219; Vol. III, din dosar).

Prin Încheierea de ședință din data de 05.05.2014, instanța a dispus anularea raportului de contraexpertiza tehnică imobiliară întocmită de experți tehnici judidiari C. G. și B. M., având în vederea participarea la întocmirea raportului doar a doi din cei trei experți desemnați în cauză, cu consecința refacerii corespunzătoare a acestuia (fila nr.207 verso, Vol. III, din dosar).

5.6. Obiecțiunile formulate de reclamantă față de rapoartele de contraexpertiză anterior menționate:

– obiecțiuni la concluziile raportului de contraexpertiză mobiliară (contraexpertiză merceologică) întocmit de experți tehnici judidiari Prof. Univ. Dr. D. E., Jr. H. V. și Ec. Tapicu I. (filele nr.103 – 106, Vol.III, din dosar)

Obiecțiunile anterior menționate au fost încuviințate de instanță prin încheierea de ședință din 03.04.2013 (fila nr.116 verso, Vol.III, din dosar).

5.7. Obiecțiunile formulate de pârât față de rapoartele de contraexpertiză anterior menționate:

– obiecțiuni la concluziile raportului de contraexpertiză mobiliară (contraexpertiză merceologică) întocmit de experți tehnici judidiari Prof. Univ. Dr. D. E., Jr. H. V. și Ec. Tapicu I. (filele nr.112 – 113, Vol.III, din dosar)

– obiecțiuni la concluziile raportului de contraexpertiză tehnică imobiliară întocmită de experți tehnici judidiari C. G. și B. M. (filele nr.203 - 204, Vol. III, din dosar);

– obiecțiuni la concluziile raportului de contraexpertiză tehnică imobiliară întocmită de experți tehnici judidiari Arh. C. G., Ing.B. M. și Ing. B. E. (filele nr.220 - 221, Vol. III, din dosar).

Primele obiecțiuni din cele anterior menționate au fost încuviințate de instanță prin încheierea de ședință din 03.04.2013 (fila nr.116 verso, Vol.III, din dosar), celelalte fiind respinse ca nefiind utile cauzei, prin încheierea de ședință din 06.06.2014 (fila nr.234, Vol. III, din dosar).

5.8. Răspuns la obiecțiunile formulate de părți și încuviințate de instanță:

– răspuns la obiecțiunile formulate de reclamantă și de pârât la concluziile raportului de contraexpertiză mobiliară (contraexpertiză merceologică) întocmit de experți tehnici judidiari Prof. Univ. Dr. D. E., Jr. H. V. și Ec. Tapicu I. (filele nr.132 – 133, Vol.III, din dosar)

– răspuns la obiecțiunile formulate de reclamantă și de pârât la concluziile raportului de contraexpertiză mobiliară (contraexpertiză merceologică) întocmit de experți tehnici judidiari Prof. Univ. Dr. D. E., Jr. H. V. și Ec. Tapicu I. (filele nr.144 – 151, Vol.III, din dosar)

6. Procedura în fața instanței - cuvântul pe fondul cauzei:

La termenul de judecată din data de 30.06.2014, instanța a pus în discuție excepțiile unite cu fondul cauzei și fondul cauzei, rămânând în pronunțare.

Cauza a fost repusă pe rol la data de 18.08.2014, instanța apreciind necesare precizări suplimentare pe excepțiile unite cu fondul cauzei, dar și prezența părților în instanță în vederea suplimentării probei cu interogatoriul.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

I. Legea civilă aplicabilă speței:

Considerentele în drept reținute de instanță se circumscriu dispozițiilor Codului civil din 1864, Codului de Procedură civilă din 1865 și celor din Legea nr.4/1953 privind Codul Familiei (art.30, art.31 și art.32), având în vedere:

– data introducerii acțiunii pe rolul instanței (01.08.2011);

– art.66 alin.2 din Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil, potrivit cu care ..., dispozițiile art. 669, 686 din Codul civil se aplică și partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după . Codului civil;

– Legea nr.4/1953 privind Codul Familiei era în vigoare la data introducerii acțiunii (fiind abrogată conform art.230 lit.(m) din Legea nr.71/2011, la data intrării în vigoare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil, respectiv 01.10.2011).

II. Asupra efectului admiterii excepției lipsei calității procesual pasive a pârâtei U. V. în raport cu capetele de cerere 2, 3 și 4 formulate de reclamanta O. (fostă J.) A. M., prin încheierea interlocutorie aferentă termenului de judecată din data de 15.11.2011:

1. În drept:

Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății.

Calitatea procesuală este determinată de transpunerea în plan procesual a subiectelor raportului juridic civil concret dedus judecății.

Ca definiție doctrinară, calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum și între persoana pârâtului și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală pasivă).

În sarcina reclamantului există obligația de a justifica atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă, prin indicarea motivelor de fapt și de drept în cuprinsul cererii formulate. Nu s-ar putea invoca de către reclamant lipsa rolului activ al instanței în determinarea persoanei care ar justifica calitatea procesuală a pârâtului, întrucât obli­gația menționată îi incumbă lui însuși, în calitate de persoană care a declanșat procedura judiciară. Rolul instanței constă numai în verificarea identității dintre cel chemat în judecată și subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecății sau persoana în contradictoriu cu care trebuie realizat interesul reclamantului, precum și a identității dintre cel care pro­movează cererea și titularul dreptului subiectiv sau cel care se prevalează de un anumit interes.

2. În speță:

Având în vedere:

– considerentele teoretice anterior expuse

– faptul că în cererile vizând partajul bunurilor comune au legitimare procesuală titularii dreptului de proprietate codevălmașă (foștii soți)

– pârâta U. V. nu este titular al unui astfel de drept,

la termenul de judecată din data de 15.11.2011, instanța a admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei U. V. în raport cu capetele de cerere 2, 3 și 4 formulate de reclamanta O. (fostă J.) A. M..

3. Soluția instanței:

Dând efect corespunzător soluției de admitere a excepției menționate, față de încheierea interlocutorie aferentă termenului de judecată din data de 15.11.2011, instanța va respinge capetele de cerere 2, 3 și 4 formulate de reclamanta O. (fostă J.) A. M., în contradictoriu cu pârâta U. V., ca fiindformulate împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.

III. Asupra excepției inadmisibilității capătului de cerere referitor la constatarea, de către instanță, a dobândirii dreptului de proprietate de către reclamantă împreună cu pârâtul J. C. M., asupra imobilului "construcție",situat în C., ., județ C.:

1. În drept:

Potrivit art.111 C.proc.civ., partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau neexistenței unui drept; cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului.

Din textul legal precitat rezultă că admisibilitatea acțiunii în constatare presupune condiția negativă ca partea să nu poată cere realizarea dreptului dedus judecății. Altfel spus, caracterul subsidiar al acțiunii în constatare față de acțiunea în realizarea dreptului, reprezintă un fine de neprimire.

Efectele produse de inadmisibilitate au un alt temei decât al apărărilor pe fond și ele duc la respingerea acțiunii nu pentru că dreptul invocat nu există sau nu mai există, ci pentru că respectivul drept ipotetic nu poate fi protejat în justiție pe calea aleasă de reclamant. Deci, în concluzie, excepția de inadmisibilitate se referă la un gen de acțiune care nu poate fi promovată în justiție, dreptul pretins încălcat neregăsindu-și ocrotire în sfera juridicului și care îl pune pe magistrat în imposibilitate să o analizeze.

2. În speță:

Obiectul excepției inadmisibilității invocate de ambii pârâți îl reprezintă contestatarea dreptului reclamantei de a sesiza instanța cu capătul de cerere în discuție pe motiv că aceasta ar avea deschisă calea acțiunii în revendicare.

Instanța constată că reclamanta a solicitat să se constate că, împreună cu fostul soț, a edificat construcția pe terenul proprietatea mamei acestuia, capătul de cerere fiind formulat în interesul ambilor foști soți dat fiind regimul comunității de bunuri.

În practica juridică și în doctrină, acest capăt de cerere se circumscrie regimului juridic al construcției edificate de soți pe terenul proprietatea altei persoane.

Tradițional, doctrina a definit acțiunea în reven­dicare ca fiind acțiunea prin care proprietarul neposesor pretinde restituirea bunului său de la posesorul neproprietar (cu mențiunea insuficienței definiției în privința acoperirii ipotezei în care acțiunea în revendicare este intentată de proprietar împotri­va detentorului precar). De esența acțiunii în revendicare sunt proba dreptului de proprietate, insuficiența probatorie a titlurilor și comparația titlurilor (sub regimul Codului civil din 1864 practica judecătorească a ajuns să concretizeze câteva principii care se aplică în soluționarea cazurilor de speță).

Reclamanta nu se pretinde a fi pro­prietar care a pierdut stăpânirea bunului său, care înțelege să ceară restituirea acestui bun de la cel care îl deține fără temei juridic.

Prin cererea de față reclamanta urmărește recunoașterea dreptului de proprietate asupra construcției și obținerea unui titlu de proprietate. Așa cum înșiși pârâții au învederat prin întâmpinare, reclamanta nu are un titlu asupra construcției.

Prin urmare, reclamanta nu are deschisă calea acțiunii în revendicare, ca acțiune în realizarea dreptului, determinată de calitatea de proprietar neposesor care deține titlu.

Nu s-ar putea reține în cauză nici o inadmisibilitate rezultată din substituirea de voință a fostului soț, căci suntem în prezența unei cereri prin care se rezolvă și se clarifică situația unui bun, respectiv a unei construcții pretins edificate de ambii soți în perioada căsătoriei pe terenul aflat în proprietatea unui terț, respectiv a mamei pârâtului.

Instanța constată că finalitatea primului capăt de acțiune și a cererii înaintate corespunde unei acțiuni în realizarea dreptului și, chiar dacă ar fi interpretabilă ca una în constatare, atâta vreme cât reclamanta nu are deschisă acțiunea în revendicare, această acțiune prin prisma capătului prim de cerere este singura menită a asigura reclamantei constatarea și întinderea dreptului pretins asupra construcției, o soluție de inadmisibilitate pe acest capăt de cerere echivalând cu o veritabilă denegare de dreptate.

Corecta aplicare a art.111 C.proc.civ impune, printre altele, și înțelegerea exactă a rațiunii edictării sale, căreia îi corespunde o finalitate urmărită de legiuitor. Analiza scopului urmărit de legiuitorul român prin instituirea normei este subsidiaritatea acțiunii în constatare fundamentată pe lipsa căii în drept a acțiunii în realizarea dreptului, iar nu de plano finalitatea acțiunii promovate. Din dispozițiile imperative ale art.111 C.proc.civ. rezultă că acțiunea în constatare și cea în realizarea dreptului sunt alternative și se exclud reciproc dar nu pe criteriul finalității lor, caracterul subsidiar al acțiunii în constatare manifestându-se în raport cu toate posibilitățile procedurale pe care partea le are pentru a-și realiza dreptul său.

Instanța apreciază că primul capăt de cerere formulat de reclamantă este admisibil deoarece aceasta nu are la îndemână acțiunea în realizarea dreptului, prin care să poată solicita obligarea pârâților la respectarea dreptului subiectiv determinat de calitatea avută, cea de soț care pretinde a fi edificat construcția pe terenul unui terț, împreună cu fostul soț, sub regimul comunității de bunuri.

3. Soluția instanței asupra excepției:

Având în vedere considerentele anterior dezvoltate, instanța va respinge ca neîntemeiată excepția inadmisibilității capătului de cerere referitor la constatarea, de către instanță, a dobândirii dreptului de proprietate de către reclamantă împreună cu pârâtul J. C. M., asupra imobilului "construcție",situat în C., ., județ C. – excepție invocată de:

– pârâtul J. C. M.;

– pârâta U. V..

IV. Asupra excepției inadmisibilității capătului de cerere referitor constatarea, de către instanță, a calității de soți a numiților O. (fostă J.) A. M. și J. C. M.:

Pârâtul J. C. M. a motivat inadmisibilitatea făcând trimitere la Sentința Civilă nr.20.516/17.09.2010, pronunțată de Judecătoria C., în Dosarul civil nr.20._ , prin care a fost desfăcută căsătoria încheiată între reclamantă și pârât, și arătând că cele astfel statuate au intrat în puterea lucrului judecat.

Instanța apreciază că cele statuate cu putere de lucru judecat prin sentința civilă nu determină inadmisibilitatea acestui capăt de cerere, întrucât logica hotărârilor în materie de partaj între foștii soți impune pronunțarea pe cereri premergătoare soluționării cererii privind ieșirea acestora din starea de devălmășie. Instanța trebuie să constate calitatea de soți a părților și perioada în care acestea au avut o astfel de calitate pentru ca apoi să stabilească structura masei partajabile, eventual și a pasivului comun, după care să procedeze la partajare. Deci, pentru a fi pronunțat partajul bunurilor comune, trebuie dovedită și constatată calitatea de soți a părților.

Este adevărat că este discutabil dacă constatarea calității de soți trebuie neapărat să facă obiectul unui capăt de cerere distinct, atâta timp cât succesiunea logică a operațiilor pe care instanța trebuie să le parcurgă până la a dispune partajarea impune oricum pronunțarea în considerentele decizorii asupra calității în discuție. Însă, trecând peste această critică, instanța nu identifică niciun motiv de inadmisibilitate pentru care nu ar putea să constate că părțile litigante au avut calitatea de soți într-o anumită perioadă și să cuprindă această constatare în dispozitivul hotărârii. Așa cum s-a argumentat anterior, oricum o astfel de constatare face obiectul considerentelor decizorii ale hotărârii ce se pronunță în acest tip de cauze.

În plus, instanța își însușește și susținerile reclamantei în sensul că constatarea calității de soți este o operațiune premergătoare împărțirii bunurilor cuprinse în încheierea de admitere în principiu și, chiar dacă în cauză nu s-a pronunțat o astfel de încheiere, aceasta nu înseamnă că nu trebuie respectate dispozițiile privind partajul judiciar prevăzute în art. 673 și urm. din codul de procedură civilă din 1865.

Față de argumentele arătate, instanța va respinge ca neîntemeiată excepția inadmisibilității capătului de cerere referitor constatarea, de către instanță, a calității de soți a numiților O. (fostă J.) A. M. și J. C. M. – excepție invocată de pârâtul J. C. M..

V. Asupra capătului de cerere privind constarea dreptului de proprietate asupra imobilului "construcție", situat în C., ., județ C. și a drepului de folosință asupra terenului aferent construcției, aflat în proprietatea pârâtei U. V.:

1. Problema de drept ridicată de acest capăt de cerere, în aprecierea instanței:

Instanța constată că problema de drept nu se circumscrie dispo­zițiilor art.494 C.civ., pentru pentru a se recunoaște fiecărui copartajant un drept de creanță, cert și lichid, dar nu și exigibil. Nu este incidentă în speță nici combaterea prin probă contrară a prezumției create în favoarea proprietarului terenului prin art.492 C.civ., pentru a se susține că nu se poate constata în favoarea constructorului un drept de proprietate asupra construcției (ci numai dreptul la o indemnizație în condițiile art. 494 C. civ.).

Ipoteza dedusă judecății este cea a construirii de către foștii soți a locuinței pe terenul aflat în proprietatea pârâtei U. V., în temeiul unei convenții încheiate cu aceasta.

Practica judecătorească a avut a se pronunța și asupra situațiilor în care constructorul edifică construcția cu acordul proprietarului terenului,dar fără ca prin aceasta să se fi dobândit un titlu legal de folosință asupra terenului.

În asemenea situații, s-a decis în mod constant că, ceea ce trebuie să prevaleze este convenția părților în conformitate cu echitatea(art.970 C.civ.), ceea ce înseamnă că o astfel de ipoteză presupune un proces între proprietarul terenului și constructor, proces în care acesta din urmă își va valorifica dreptul său asupra construcției pe care a edificat-o pe terenul altuia.

Prin urmare, instanța conchide că problema de drept asupra căreia are a se pronunța pe acest capăt de cerere este aceea a existenței și conținutului convenției intervenite între părțile litigante în privința construcției.

2. Situația de fapt rezultată din probe:

2.1. Considerente reținute în temeiul probei cu înscrisuri (corespondență email) coroborate cu interogatoriile și proba testimonială administrate în cauză:

(1). Existența relației de concubinaj între părți, anterior încheierii căsătoriei.

Relevante sunt, în acest sens, următoarele aserțiuni preluate fidel de instanță tocmai datorită puterii doveditoare favorabile existenței acestei relații între părți:

– pârâtul, către reclamantă, la data de 27.05.2006: …cu A. nu știu ce răspuns să îi dai, oricum, eu am luat și treaba asta în calcul, să știi că am început să mă gândesc la toate, că va trebui să facem și pasul acesta(căsătoria, n.n.) … . (fila nr.37, Vol. II, din dosar);

– pârâtul, către reclamantă, la data de 05.09.2007: …dacă mă încadrez în calcule, poate ne punem gaze și noi și vreau să vedem cum facem, că vreau să ne conectăm la lumină și pentru asta trebuie să vb(vorbești, n.n.) cu socrămiu și să îți spună exact ce și cum, că pe mine mă aburea el că știe un inginer la el acolo … . (fila nr.31, Vol. II, din dosar);

– pârâtul, către reclamantă, la data de 08.06.2006: …Oricum, eu cred că este o treabă bună să lucrăm cu oamenii ăia, mai ales că socră-miu îi cunoaște … . (fila nr.43, Vol. II, din dosar);

– pârâtul, către reclamantă, la data de 08.08.2006: …P.-o pe soacră-mea și spune-i că îmi este dor de ea, dar o să se plictisească de mine când mă întorc …. Oricum noi ne înțelegem bine … . (fila nr.54, Vol. II, din dosar);

– în 2007, reclamanta se afla, în raport cu mama pârâtului, în relații specifice noră – soacră(o vizita pe pârâtă, discutau în privința stadiului lucrărilor și resurselor financiare, luau masa împreună – reclamanta, către pârât, 14.04.2007 (fila nr.98, Vol. II, din dosar), 22.09.2007 (fila nr.100, Vol. II, din dosar), 30.08.2007 (fila nr.101, Vol. II, din dosar), 20.10.2007 (fila nr.102, Vol. II, din dosar), 29.09.2007 (fila nr.106, Vol. II, din dosar), 15.08.2007 (fila nr.108, Vol. II, din dosar), 22.08.2007 (fila nr.111, Vol. II, din dosar).

Având în vedere conținutul corespondenței părților, instanța apreciază ca fiind deplin probată existența relației de concubinaj a părților anterior încheierii căsătoriei.

Împotriva evidenței, pârâtul a negat această relație, preferând să folosească noțiunea prietenie, în locul noțiunii concubinaj. Instanța nu poate reține așa zisa prietenie atâta timp cât probele dovedesc fără putință de tăgadă contrariul, poziția pârâtului pe acest subiect fiind una total nesinceră (răspunsul formulat la întrebările nr.1 și nr.15 din interogatoriu - fila nr.73, vol.IV și fila nr.241, vol.I, din dosar).

Tot împotriva evidenței, și pârâta U. V. a negat existența relației de concubinaj între fiu și reclamantă (răspunsul formulat la întrebările nr.1 și nr.9 din interogatoriu - fila nr.72, vol.IV, din dosar).

(2). În perioada concubinajului, părțile au locuit în imobilul situat pe Bulevardul Tomis, nr.229, la mama reclamantei:

– pârâtul, către reclamantă, la data de 16.06.2006: …trebuie să mă înțelegi și să fii lângă mine, chit că mai stăm încă un contract la tine, nu avem ce face … … . (fila nr.47, Vol. II, din dosar);

– pârâtul, către reclamantă, la data de 08.10.2006: …G. (sora reclamantei, n.n.) nu a mai dat niciun semn și se pare că o să stau singur când vin acasă, până vii tu, dacă s-a mutat, e bine măcar că mi-a făcut camera … . (fila nr.63, Vol. II, din dosar);

Din cele redate, se deduce cu claritate că, în corespondența purtată cu reclamanta, pârâtul se referă clar la împrejurarea că locuiește împreună cu reclamanta la mama acesteia întrucât nu aveau la data respectivă o altă soluție. Este de reținut că, chiar în absența reclamantei, pârâtul locuia în acest imobil și aprecia că vine acasă, unde va sta singur, până la reîntoarcerea reclamantei de la școala de poliție. În aceste condiții, răspunsurile la interogatoriu prin care pârâtul a arătat că rămânea doar rareori peste noapte în imobil, sunt apreciate de instanță ca fiind nesincere (răspunsul formulat la întrebările nr.3 și nr.15 din interogatoriu - fila nr.72, vol.IV și fila nr.239, vol.I, din dosar).

Instanța mai reține că și martorul P. M. a arătat că atunci când se întorcea din voiaj, pârâtul locuia la bunici, la mama sa sau la mama reclamantei (fila nr.228, vol.I, din dosar).

De asemenea, martorul A. D. a învederat instanței că, la începutul prieteniei, J. C. M. și O. A. M. au locuit la mama reclamantei și au continuat a locui astfel până în iunie – iulie 2008, când, reclamanta fiind însărcinată în luna a 8 – a 9 a, părțile s-au mutat în imobilul situat în C., ., județ Constanț, locuind aici efectiv din august 2008; că, din 2001, părțile erau într-o relație mai mult decât o prietenie, trăind ca soț și soție, aspect recunoscut de pârât în fața martorului și confirmat acestuia explicit și de pârâtă (fila nr.230, Vol. I, din dosar).

În același sens a declarat și martorul C. A., arătând că l-a cunoscut personal pe pârât încă din anul 1999, fiind colegi de facultate; că reclamanta și pârâtul au locuit în imobilul apartament cu trei camere situat pe Bulevardul Tomis, împreună cu mama reclamantei, din anul 2000 și până în 2008, când s-au mutat în imobilul de pe . perioada 2006 – 2007 reclamanta a urmat școala de subofițeri din Câmpina, dar venea în permisii, pârâtul continuând să locuiască în imobilul de pe Bulevardul Tomis și în perioada în care, nefiind în voiaj, aceasta se afla la școală (fila nr.234, Vol. I, din dosar).

(3). În 2005 se punea problema construirii imobilului pentru foștii soți, prin folosirea sumei provenite din vânzarea apartamentului, pârâtul excluzând, la această dată, ideea contractării unui credit în acest sens (pârâtul, către reclamantă, la data de 08.06.2005, filele nr.83 - 86, fila nr.89, fila nr.92, Vol. II, din dosar). Cu prioritate, din suma obținută, reclamanta urma să achite contravaloarea proiectului construcției.

Pârâtul a recunoscut existența unor discuții purtate pe această temă cu tatăl reclamantei, cu mențiunea că acestea nu au ajuns să se și materializeze. Mai mult chiar, pârâtul a arătat că o singură dată s-a sfătuit cu tatăl reclamantei în privința edificării construcției, respectiv atunci când acesta urma să vândă apartamentul pentru construirea casei, astfel că sora reclamantei ar fi trebuit să locuiască și ea în imobilul ce urma a se construi (răspunsul formulat la întrebările nr.4 și nr.10 din interogatoriu - fila nr.73 și fila nr.75, vol.IV, din dosar).

Având în vedere răspunsul formulat de pârât, instanța va înlătura ca nesincer răspunsul formulat de pârâtă în sensul că niciodată nu s-a pus problema construirii imobilului pentru foștii soți prin folosirea unei sume astfel obținute (răspunsul formulat la întrebarea nr.4 din interogatoriu - fila nr.72, vol.IV, din dosar).

Martorul A. D. a confirmat că tatăl reclamantei era dispus să îi ajute pe tineri, din punct de vedere financiar, la construirea imobilului, cu sume provenite din vânzarea unui apartament dobândit ca bun comun cu prima soție (fila nr.230, vol.I, din dosar). De asemenea, martorul C. A. a învederat că s-au purtat discuții cu privire la modalitatea de finanțare a construcției, tatăl reclamantei oferindu-se să îi ajute pe tineri cu cota parte ce i-ar fi revenit din imobilul dobândit cu fosta soție (fila nr.234, vol.I, din dosar).

(4). Existența unor discuții între părinții părților, încă din anul 2006:

– pârâtul, către reclamantă, la data de 23.06.2006: …ar cam trebui să înțelegem că, pe banii noști, facem ce vrem și alegem ce este mai convenabil …., eu zic că or să se înțeleagă și o să se facă așa cum trebuie, să putem face fundația aia măcar … . (fila nr.49, Vol. II, din dosar).

Din declarația martorului A. D., instanța reține că martorul a asistat la discuția purtată, în prezența părților, în privința finanțării și a modalității edificării construcției între martorul P. M. și pârâta U. V., pe de o parte, ca părinți ai pârâtului, și părinții reclamantei, pe de altă parte (fila nr.230, Vol. I, din dosar).

(5). Părțile s-au sfătuit în amănunt în privința edificării construcției, încă din 2006, punând inclusiv problema renovării locuinței bunicii pârâtului:

– pârâtul, către reclamantă, la data de 16.06.2006: …Aștept să îmi trimiți detaliat prețul pentru casă cu tot cu materiale, aproximativ cam cât ne costă … . (fila nr.47, Vol. II, din dosar);

– idem, pârâtul, către reclamantă, la data 04.08.2006 (fila nr.56, Vol. II, din dosar), 08.08.2006 (fila nr.58, Vol. II, din dosar), 11.02.2007 (fila nr.65, Vol. II, din dosar), 14.05.2007 (fila nr.81, Vol. II, din dosar),…

– pârâtul, către reclamantă, la data de 02.04.2006: …nu dispera, că ai mei au instrucțiuni clare, cum îmi intră al treilea salariu în bancă, să se apuce de construit … . (fila nr.34, Vol. II, din dosar);

– pârâtul, către reclamantă, la data de 08.06.2006: …am auzit că …ăla a cerut niște sume mari, dar nu trebuie să lucrăm cu el și asta este, o să găsim pe alții … . …în momentul în care vom avea banii, și asta în câteva luni se va rezolva, …, … până atunci, dacă spui că sunt prețurile mari, vom face doar fundația… . … la sfârșitul acestei luni mai trimit încă 2.600 dolari acasă și deja se fac aproape 300 mil. bani care ar cam ajunge pentru casa bunică-mii și fundația noastră și din următorul salariu îi plătim pe oameni …, iubita, este bine dacă investim banii ăștia și reușim să facem fundația … apoi, restul casei, … . … obținem creditul. …nu mă aștept să o facem gratis (construcția, din context) și măcar știu pentru ce muncesc aici (fila nr.43, Vol. II, din dosar);

– pârâtul, către reclamantă, la data de 02.07.2006: …Am primit de la ai mei detalii despre casa mamaiei și să vedem, că nu mi-au scris aproximativ cât s-a cheltuit, aștept săptămâna asta să văd ce îmi scriu sau poate afli tu … . B.-mea să zică merci că îi fac casă nouă și îi mai iau și una alta pentru ea, nu vreau să reproșez nimic nimănui…, dar cu noi în casă nu prea se poate(filele nr.52 – 53, Vol. II, din dosar);

Conținutul acestei corespondențe dovedește, în aprecierea instanței, fără niciun dubiu rezonabil, că pârâtul și reclamanta sunt cei care au luat deciziile în privința modului în care se desfășura edificarea construcției. Nu poate fi primit răspunsul formulat de pârât cu ocazia administrării intergogatoriului, în sensul că doar ar fi rugat-o pe reclamantă să îi ajute mama, nu că s-ar fi implicat efectiv în edificarea construcției și că, în plus, nici nu este sigur dacă reclamanta i-a urmat rugămintea (răspunsul formulat la întrebările nr.14, nr.9 și nr.11 din interogatoriu - fila nr.75, vol.IV și fila nr.240, vol.I, din dosar).

Faptul că foștii soți discutau aspectele legate de edificarea construcției a fost confirmat și de martorul A. D. (fila nr.230, Vol. I, din dosar).

Contrar corespondenței reproduse, cu ocazia interogatoriului, pârâtul nu a recunoscut renovarea locuinței bunicii. Însă, din declarația martorului I. S., instanța reține că pe terenul situat în C., ., județ Constanț, se afla o casă bătrânească formată din două camere, aparținând bunicii pârâtului, în care aceasta a locuit efectiv până la momentul decesului; că acest imobil a fost refăcut în perioada în care a fost edificată noua construcție, continuănd a servi drept locuință pentru bunica pârâtului (fila nr.232, Vol. I, din dosar).

(6). Imobilul a fost construit de foștii soți și în folosul acestora:

– pârâtul, către reclamantă, la data de 04.06.2006: mi-au scris ai mei, dar nu pot face nimic, aștept să îmi spui cât evaluează socră-miu fundația noastră,… . Eu am trimis acasă până acum 6.500 dolari, nu știu dacă au ajuns, …, cred că le mai dau până la 8.000 și mă opresc, deja sunt o grămadă de bani, nu știu cum o să facem, că trebuie să ne rămână, să putem obține și creditul acela, dar nu mi-ai spus dacă te-ai mai interesat de credit…(fila nr.28, Vol. II, din dosar);

– pârâtul, către reclamantă, la data de 03.10.2006: …Am primit și de la ai mei mail, ziceau că, în mare, au terminat acolo cu fundația … și, gata, am terminat cu cea mai importantă etapă, sunt nerăbdător să văd unde s-au dus banii, dar, sincer, nu îmi pare rău că am făcut o fundație cu 15 mii dolari și nu avem datorii la nimeni, sunt făcute din banii nostri și sunt super fericit…, . (fila nr.61, Vol. II, din dosar);

– pârâtul, către reclamantă, la data de 21.08.2007: o să vorbesc cu maică-mea, …. Nu înțelege că nu e casa ei și că tu o să îmi fii soție, … . Este ușor … să vorbești pe banii altora cu atâta ușurință și, dacă tu nu îi dai, să vedem ce face, că sunt niște nulități care vorbesc pe banii mei. …(fila nr.110, Vol. II, din dosar);

– idem pârâtul, către reclamantă, la data de 02.04.2007, fila nr.75, Vol. II, din dosar, în special:

– pârâtul, către reclamantă, la data de 22.04.2007 (fila nr.77, Vol.II, din dosar)

– pârâtul, către reclamantă, la data de 06.05.2007 (fila nr.78, Vol.II, din dosar)

– pârâtul, către reclamantă, la data de 08.05.2007 (fila nr.77, Vol.II, din dosar)

– reclamanta, către pârât, la data de 22.09.2007 (fila nr.100, Vol. II, din dosar)

– pârâtul, către reclamantă, la data de 09.04.2007: ... și nu am făcut aluzie la nimic când am spus despre casă că este mare cât un hotel, mă gândeam de unul singur că este cam mare pt noi, dar să-ți (aduci, n.n.) amintecă în momentul în care am făcut proiectul noi doi am decis să fie așa pentru că așa am vrut …(fila nr.51, Vol. IV, din dosar);

– pârâtul, către reclamantă, la data de 14.04.2007: ... am luat o sumă de bani din bancă și mă uit la niște pereți …(fila nr.76, Vol. II, din dosar);

– pârâtul, către reclamantă, la data de 05.05.2007: ... ar fi fost bine dacă ne terminam și noi casa și ne mutam în ea …(fila nr.53, Vol.IV, din dosar);

– pârâtul, către reclamantă, la data de 06.05.2007: ... terminăm căsuța și putem să stăm și noi singuri că, sincer, asta îmi doresc, să avem căsuța noastră .....aștept să îmi spui și tu părerea ta, să vedem poate cădem la o înțelegere, mai ales că acum ne putem împărți cheltuielile, zic eu …(fila nr.54, Vol.IV, din dosar);

– pârâtul, către reclamantă, la data de 08.05.2007: …eu zic că pot duce și al doilea credit și îl putem plăti chiar într-un an dacă ne chinuim… (fila nr.80, Vol. II, din dosar);

– pârâtul, către reclamantă, la data de 26.09.2007: am reușit să vorbesc și cu mama, după ce te-am sunat pe tine, și îmi spunea și ea de neserioșii ăia de instalatori, dar asta este, ce să facem, o să ne descurcăm noi. … (fila nr.28, Vol. II, din dosar);

– pârâtul, către reclamantă, la data de 10.09.2007: ideea este, iubita, că nici eu, sincer, nu sunt încântat de scări prea tare, dar când mă gândesc că am băgat o grămadă de bani acolo și atâta muncă, și acum trebuie dărâmate, și alți bani, mă apucă groaza, că, sincer, eu vreau să le modific, dar avem alte priorități acum, . … (fila nr.29, Vol. II, din dosar);

– pârâtul, către reclamantă, la data de 09.09.2007: fata cu geamurile alea, am citit mail-ul deja, am făcut scandal, le-am zis că nu le plătesc, dacă nu le fac cum am stabilit de la început … . (fila nr.30, Vol. II, din dosar);

– pârâtul, către reclamantă, la data de 05.09.2007: …dacă mă încadrez în calcule, poate ne punem gaze și noi și vreau să vedem cum facem, că vreau să ne conectăm la lumină și pentru asta trebuie să vb(vorbești) cu socrămiu și să îți spună exact ce și cum, că pe mine mă aburea el că știe un inginer la el acolo … . (fila nr.31, Vol. II, din dosar);

– idem pârâtul, către reclamantă, la data 16.02.2007 (fila nr.66, Vol. II, din dosar), 08.08.2006 (fila nr.58, Vol. II, din dosar) și 11.02.2007 (fila nr.65, Vol. II, din dosar);

Instanța reține că, inițial, prin răspunsul formulat la întrebarea nr.14 din interogatoriul administrat pârâtei U. V., aceasta a mărturisit simplu, fără rezerve și fără adăugiri, că recunoaște că nu s-a opus niciun moment edificării construcției de către foștii soți (fila nr.246, vol.I, din dosar). După formularea acestui răspuns, pârâta a revenit cu o mărturisire calificată, arătând că, de fapt, construcția nu era destinată foștilor soți ci era a ei și pe numele său.

Că imobilul a fost construit în folosul foștilor soți rezultă și din împrejurarea că aceștia au achiziționat toate bunurile mobile destinate mobilării, caracterul de bunuri comune ale acestora fiind recunoscut fără nicio rezervă de pârât cu ocazia inbterogatoriului (răspunsul formulat la întrebarea nr.15, filele nr.240 - 241, din dosar). Cu privire la acest răspuns, este de reținut că aceste bunuri au fost clasificate în interogatoriu în funcție de destinația și locul amplasării lor în imobil: în living, în bucătărie, în baia de la parter, în dormitorul de la etaj. Or, a susține că doi soți achiziționează mobilier pentru un imobil de o asemenea dimensiune fără nicio rațiune sau doar pentru a mobila construcția mamei, respectiv a soacrei, este în aprecierea instanței o sfidare la adresa evidenței.

Instanța apreciază că nici obținerea autorizației sau a recepției finale pe numele pârâtei nu sunt de natură să schimbe situația întrucât cunoscut este faptul că toate aceste acte administrative nu se pot obține decât pe numele proprietarului terenului. Obținerea autorizației pe numele pârâtei nu constituie un impediment nici de fapt, nici de drept în realizarea construcției de către foștii soți. În plus, în email-ul transmis reclamantei spune clar că noi am făcut proiectul, am decis să fie așa, așa am vrut.

Instanța reține că pârâtul face mențiune în cuprinsul întâmpinării că imobilul nu era terminat când s-a căsătorit cu reclamanta, construcția fiind la roșu. Finisajele au fost însă realizate în timpul căsătoriei – tencuire pereți, văruit, instalații sanitare, instalația electrica, gresie, faianță, montare parchet, mobilare. De altfel, din conținutuil facturilor de achiziție a materialelor necesare acestei faze a construcției rezultă că acestea au fost procurate în perioada ianuarie 2008 - mai 2008 când părțile au grăbit finalizarea lucrărilor în vederea mutării în imobilul respectiv în considerarea faptului că în august urma a se naște fiica părților.

La dosarul cauzei nu există nicio factură emisă pe numele concubinului pârâtei, deși acesta a susținut că ar fi fost unicul finanțator al construcției, întrucât pârâta nu realiza venituri din 2004 - 2005. De asemenea, nu s-a depus la dosarul cauzei nicio factură emisă pe numele pârâtei. Chitanțele de mână depuse de aceasta la dosar nu pot dovedi decât înmânarea unor sume de bani constructorului și, în subsidiar, justificarea sumelor astfel achitate față de fiul pârât (filele 296 - 305, vol.II, din dosar).

În contractul de execuție lucrări încheiat cu S.C. Casa Noastră prin S.C. N. GAS SRL pentru montarea geamurilor termopan, la rubrica furnizor este menționat J. C. și împuternicit să semneze procesul verbal de recepție a lucrărilor, în lipsa furnizorului, U. V., facturile pentru procurarea țiglei, factura de achiziție a centralei termice fiind emise pe numele pârâtului (filele nr.222 - 231, vol.III, din dosar).

(7). Părțile au căzut de acord asupra cuantumului și destinației creditului contractat de reclamantă în 2007, la Banca Transilvania, reclamanta contribuind financiar la edificarea construcției:

Creditul era destinat, prin acordul părților, achiziționării terenului situat în Valea Doftanei și acoperirii unei părți din materialele necesare construcției. Prin urmare, prin creditul contractat în 2007, reclamanta a contribuit la edificarea construcției, aspect cert cunoscut și acceptat chiar de pârât:

– pârâtul, către reclamantă, la data de 16.08.2006: … . Iubita (reclamanta, din context), te rog să te interesezi de credit, la Unicredit, …și dacă poți să iei 10 mii, nu ezita… și ne ajung banii ăștia să terminăm și casa și să ne alegem și cu un teren acolo . Sincer, nu avem de unde să împrumutăm bani să îl luăm (terenul, din context), dar dacă faci un credit îl plătim noi, nu este o problemă asta. … . (fila nr.113, Vol. II, din dosar);

– pârâtul, către reclamantă, la data de 19.08.2007: ... fată (reclamanta, din context), în legătură cu creditul, îți spun eu, mai bine iei 1000, cum îți spun eu, și pune mâna să cumperi teren acolo, … o să ne descurcăm noi și cu asta și, plus de alta, că mai avem nevoie și pentru casă, mai ales acum ….; eu zic să profită, apoi vom vedea cum ne descurcăm, ar însemna să ai și credit de 150 euro lunar, ceea ce nu ar fi chiar de speriat și, dacă mai poți economisi încă 1000 euro … măcar, din ăștia 10 mii …. că vreau să ne schimbăm mașina când mă întorc . Dacă mai ai bani pe cardul acela și mai are mama nevoie nu ezita să îi scoți …(fila nr.109, Vol. II, din dosar)

– reclamanta, către pârât, la data de 19.08.2007: ... Nu știu ce să fac cu creditul – o să trec mâine pe la bancă să văd, în principiu, cât mi-ar da, o să merg la (Banca, din context) Transilvania să-mi facă un grafic de rambursare ca să-l pot compara cu alte bănci. … . A vorbit mama ta cu ei (instalatorii, din context) ca să facă și restul de lucrare peste vreo două săptămâni și, în principiu, ar costa în jur de 4 milioane….așa că voi lua creditul, vom face și asta, căci chiar trebuie, măcar să știm că am terminat cu instalația sanitară(fila nr.103, Vol. II, din dosar)

– reclamanta, către pârât, la data de 17.08.2007 și la data de 19.08.2007: ... Am vorbit cu mama ta azi și îmi spunea că a mai cumpărat polistiren și materiale, …., și mi-a spus că îi trebuie 10 milioane mâine, ca să le ia. Am zis că o să scot de pe cardiul acela, că mi-au intrat banii. … În legătură cu creditul, eu mă gândeam să iau 2000 sau 3000 de euro pentru casă, …., .. . I-am dat mamei tale 10 mil. sâmbătă… (filele nr.103, nr.105, Vol. II, din dosar)

– reclamanta, către pârât, 30.08.2007: Am plecat mai devreme de la serviciu, m-am dus la bancă să iau împrumutul, …, a trebuit să iau 8 mil. din banii tăi, că ți-a intrat salariul, mi-a zis mama ta, și am plătit comisionul la bancă, …. Am scos deja 40 mil. și i-am dat (mamei tale, din context) că nu mai avea pentru materiale și pentru muncitori. .. Mamei tale îi dau 3000 de euro(din credit, din context) și încă 8 milioane cât am luat azi de la ea, îi dau lui Geo (G., sora reclamantei) 24 mil și îmi mai rămân 6000 euro ca să iau teren (situat în Valea Doftanei, din context) (fila nr.101, Vol. II, din dosar)

Raportat la detaliile acestei corespondențe, instanța apreciază deplin dovedită contribuția financiară a reclamantei la edificarea construcției. Împotriva conținutului corespondenței reproduse fidel de instanță, pârâtul a negat nesincer orice implicare financiară a reclamantei în susținerea construcției, drept pentru care instanța va înlătura răspunsurile formulate la întrebările nr.10 și nr.12 din interogatoriul administrat (fila nr.240 și fila nr.241, vol.I, din dosar).

Contribuția financiară a reclamantei bazată pe creditul contractat la Banca Transilvania a fost confirmată și de martorulu C. A. (fila nr.234, Vol. I, din dosar).

(8). În 2007, părțile cădeau de acord asupra finanțării construcției din resurse financiare salariale obținute de reclamantă:

– reclamanta, către pârât, la data de 14.04.2007: ... ieri, am luat primii mei bani din poliție – am luat 9 milioane salariu și 7 milioane prima de instalare. Prima nu se ia în calcul căci se adaugă celor 30 de milioane pe care îi am ca să putem face ceva cu ei - gresie, faianță sau aparatură …bucătărie, mai vedem., … Că, dacă era după mine, mai puneam deoparte niște bani, dar nu cred că voi reuși, cel puțin nu din salariul acesta. Am vorbit cu mama ta aseară și erau tare supărați…. . Și eu aș fi putut să sparg banii ăștia pe care îi am, …., dar nu o fac – chiar dacă crezi că e o sumă nesemnificativă, încerc să ajut și eu cum pot. (fila nr.98, Vol. II, din dosar);

– în 2007, pârâtul se referă la salariul reclamantei ca făcând parte din banii comuni (pârâtul, către reclamantă, la data de 06.03.2007, fila nr.73, Vol. II, din dosar, pârâtul, către reclamantă, la data de 13.03.2007, fila nr.74, Vol. II, din dosar)

Și în referire la conținutul acestei corespondențe, pârâtul a dat o interpretare pe cât de nesinceră, pe atât lipsită de claritate și consistență argumentativă, susținând la interogatoriu că, atunci când se referea la banii noștri, se refereaîn fapt la banii lui (banii mei); corespondența era pentru liniștea reclamanei și o consideră a fi doar bilete de amor (fila nr.75, vol.V, din dosar). În aprecierea instanței, o astfel de interpretare nu poate fi primită.

(9). Gradul de implicare a pârâtei în edificarea construcției a fost controlat și limitat prin chiar voința pârâtului, finanțarea construcției fiind însă realizată de foștii soți:

– reclamanta, către pârât, la data de 14.04.2007: ... Am vorbit cu mama ta aseară și erau tare supărați…. . Adevărul e că nu ai dreptate, că nu au ce să facă mai mult de atât … că și așa e disperată cu casa asta și nu știe cum să facă să o termine, că așa a zis copilul ….și se ceartă zilnic cu ăia, aleargă să schimbe dolarii la un preț cât mai bun, …stă cu gura pe ăia toată ziua și aleargă după materiale cât mai ieftine … . Important e să ne ajungă banii și să o acoperim și să o tencuim (construcția, din context), … . (fila nr.98, Vol. II, din dosar);

– pârâtul, către reclamantă, la data de 05.09.2007: să îmi mai spui și mie ce au mai făcut ăia, că așa știu să o pun la respect pe maică-mea care nu îmi spune tot, zice că se sfătuiește cu tine și i-am spus să lase vrăjeala că face ca ea, nicidecum ca tine, și mai bine să îmi spui mie corect ce se întâmplă acolo … . (fila nr.31, Vol. II, din dosar);

– pârâtul, către reclamantă, la data de 29.04.2006: …cu mama, știi că este ciudată în chestii de genul acesta și chiar i-am scris și ei în seara asta și i-am spus că a face curat înseamnă a defrișa pe acolo, nu a muta de colo colo ….oricum, tu nu o lua prea tare în seamă, că nu știe ce vrea și se ia și ea după M., dacă zice el ceva, zice și ea ca papagalul, așa că o las să viseze și, când vin eu, văd care este situația,le-am trasat niște directive acum să știe cam ce au de făcut; așa că nu îți mai bate capul să te superi degeaba, eu știu că ești realistă și ai dreptate, dar nu ai cui să spui anumite lucruri și are noroc că e mama …, că altfel, îi spuneam eu mai multe, să înțeleagă cum stă treaba, dar le cam știe ea, că am mai avut discuții și mă cunoaște… . (fila nr.35, Vol. II, din dosar);

– pârâtul, către reclamantă, la data de 02.04.2006: …nu dispera, că ai mei au instrucțiuni clare, cum îmi intră al treilea salariu în bancă, să se apuce de construit … . (fila nr.34, Vol. II, din dosar);

– pârâtul, către reclamantă, la data de 19.04.2006: …ei nu au dreptul să vorbească pe banii mei și nici să facă de capul lor și o să le zic că sunt părinții mei, îi respect, dar când este vorba despre banii mei, eu hotărăsc … . (fila nr.68, Vol. II, din dosar);

– pârâtul, către reclamantă, la data de 21.08.2007: o să vorbesc cu maică-mea, poate a luat-o razna, ce naiba, nu e sănătoasă. Până acum nu am mai primit mail de la ei, dar cu prima ocazie o să îi arunc în aer, ce este vrăjeala asta. Cum își permite ea să îți ceară ție bani și să îți spună că îi plătește ea din salariul meu, este dezgustătoare, și mă scoate din minți. ….., sunt demenți amândoi, aștept să îmi scrie, și dacă pomenește ceva de asta, s-au ars, îți promit. Este ușor … să vorbești pe banii altora cu atâta ușurință și, dacă tu nu îi dai, să vedem ce face, că sunt niște nulități care vorbesc pe banii mei.…(fila nr.110, Vol. II, din dosar);

– idem pârâtul, către reclamantă, la data de 01.08.2006 (fila nr.54, Vol. II, din dosar); la data de 04.08.2006 (fila nr.56, Vol. II, din dosar); reclamanta, către pârât, la data de 22.09.2007 (fila nr.100, Vol. II, din dosar).

Deși este plauzibil că însăși pârâta s-a interesat de mersul construcției, implicarea acesteia nu este fundamentală și de natură a schimba scopul și destinația edificării construcției. De asemenea, este plauzibil că, atâta timp cât creditul de la I.N.G. Bank fusese garantat cu o ipotecă asupra unui imobil aflat în proprietatea pârâtei, aceasta avea tot interesul să pretindă a ține evidența creditului folosit pentru acoperirea cheltuielilor generate de edificarea construcției.

Cu ocazia interogatoriului, pârâtul a negat la fel de nesincer implicarea reclamantei în edificarea construcției, astfel că instanța va înlătura răspunsurile formulate (răspunsul formulat la întrebările nr.13, nr.9 și nr.11 din interogatoriu - fila nr.75, vol.IV și fila nr.240, vol.I, din dosar).

(10). În 2006, pârâta și concubinul său nu dispuneau de resursele financiare necesare inițierii și susținerii construirii imobilului:

– pârâtul, către reclamantă, la data de 27.05.2006: …nu știu dacă ție îți zic ceva, dar am impresia că o duc cam nasol cu banii … . (fila nr.37, Vol. II, din dosar);

– pârâtul, către reclamantă, la data de 16.06.2006: …chiar nu are cine să ne ajute, trebuie să fac singur tot, și este greu … . (fila nr.37, Vol. II, din dosar);

– idem pârâtul, către reclamantă, la data 03.04.2006 (fila nr.71, Vol. II, din dosar), 08.08.2006 (fila nr.58, Vol. II, din dosar), 11.02.2007 (fila nr.65, Vol. II, din dosar), …

În referire la această corespondență, cu ocazia celui de al doilea interogatoriu administrat în cauză, pârâtul a interpretat-o contradictoriu arătând că sunt simple afirmații (fila nr.76, vol.IV, din dosar). Însă, este de reținut că, cu ocazia primului interogatoriu, a recunoscut că a dat mamei sale creditul contractat la Banca Transilvania ca să construiască casa (răspunsul formulat la întrebarea nr.17, fila nr.243, vol.I, din dosar). În acest context, răspunsul formulat de pârâtă cu ocazia celui de al doilea interogatoriu, în sensul că în 2006 ar fi dispus de resurse proprii pentru inițierea și susținerea construirii imobilului urmează a fi înlăturat, resursele financiare inițiale provenind, astfel cum a recunoscut fiul, din creditul bancar pe care acesta l-a contractat în nume propriu (răspunsul formulat la întrebarea nr.8, fila nr.72, vol.IV, din dosar).

Pârâta U. V. a recunoscut că nu mai realiza venituri de vreo zece ani, timp în care concubinul său a suportat costul întreținerii apartamentului în care locuiesc, fiul său împrumutând 56.000,00 euro de la bancă pentru construirea imobilului (răspunsurile la întrebările nr.2, nr.4, nr.6 și nr.7, fila nr.244 și fila nr.245, vol.I, din dosar). Martorul P. M. a confirmat că ultima dată când pârâta a realizat venituri a fost în 2004 – 2005, în calitate de administrator la un hotel însă, de atunci și până în prezent, aceasta nu a mai realizat venituri (fila nr.228, Vol. I, din dosar). În același sens, martorul A. D. a arătat că la momentul edificării construcției, pârâta nu avea serviciu mai bine de zece ani (fila nr.230, vol.I, din dosar).

În plus, pârâta a mai recunoscut că, în anul 2007, numitul P. M., concubinul său, suferise un accident auto, fiind imobilizat timp de șase luni, ocazie cu care au împrumutat o sumă considerabilă pentru a susține financiar operațiile la coloana vertebrală la care acesta a fost supus (răspunsurile la întrebările nr.8 și nr.9, fila nr.245, vol.I, din dosar).

Nu poate fi reținut răspunsul formulat de pârât în referire la efortul financiar comun la care urma a se angaja împreună cu reclamanta cu ocazia contractării unui al doilea credit. Deși din corespondența cu reclamanta rezultă clar că pârâtul și reclamanta au analizat posibilitățile comune de achitare a acestui credit, pârâtul a precizat nesincer că, de fapt, era vorba despre sume pe care le împrumutase familiei sale și care chiar i-au fost restituite (fila nr.275, vol.IV, din dosar). Nimic din probatoriul administrat în cauză nu confirmă o astfel de susținere a pârâtului. De altfel, instanța constată că răspunsurile formulate de pârât în referire la sursele financiare care au stat la baza edificării construcției sunt total contradictorii.

Neverosimil este și răspunsul formulat de pârâtă în sensul că ar fi apelat la resurse financiare provenite din credite contractate de concubinul său, atâta timp cât în 2006 pârâtul se afla în relații tensionate cu acesta (numitul P. M., audiat ca martor, în cauză). În acest sens reține instanța corespondența adresată de pârât reclamantei la data de 16.08.2006: …iubita(reclamanta, din context) stai liniștită că nu mă mai surprinde nimic în ceea ce îl privește pe M., este un animal …, cu toate că nu îmi place cum se comportă cu mama, asta este, trebuie să îl acceptăm, … . (fila nr.113, Vol. II, din dosar).

Așa zisele discuții bărbătești la care pârâtul a făcut trimitere în referire la corespondența anterior reprodusă se înscriu în nota total nesinceră pe care pârâtul a manifestat-o cu ocazia interogatoriului, pârâtul uitând că această corespondență o purta cu reclamanta, iar nu cu concubinul mamei sale, făcând aprecierile menționate la adresa acestuia (fila nr.73, vol.IV, din dosar).

Martorii A. D. și C. A. au arătat că, la momentul inițierii construcției, relația dintre pârât și concubinul mamei pârâtului nu era una amiabilă, pârâtul dezavuând comportamentul concubinului față de mama sa (fila nr.230 și fila nr.234, vol.I, din dosar).

Martorul I. S. a precizat că l-a împrumutat pe concubinul pârâtei cu 8.000,00 de euro, în momentul în care a suferit intervenția chirurgicală pe coloana vertebrală în urma unui accidenului de circulație produs în anul 2008. Este de reținut deci că nici mama și nici concubinul acesteia nu au solicitat pârâtului ajutor financiar ținând cont de presupusa datorie morală pe care pârâtul se presupune a fi avut-o față de concubinul mamei pentru că acesta l-ar fi crescut de la vârsta de 11 ani sau în considerarea bunelor relații. În realitate, așa cum rezultă din corespondența email purtată între foștii soți și din declarațiile martorilor A. D. și C. A., relațiile dintre pârât și concubinul mamei sale erau tensionate și contrare bunelor relații antamate în cadrul procesului de partaj.

Instanța constată că, contrar susținerilor pârâtei, fiul său nu a făcut niciodată referire la resurse financiare provenite de la concubinul mamei sale. De asemenea, contrar susținerilor martorului P. M., pârâtul nu a susținut niciodată că s-ar fi îndatorat prin contractarea vreunui credit pentru a-l ajuta pe concubinul mamei sale să edifice construcția. De altfel, martorul C. A. a precizat că, în anul 2006, a făcut cunoscute părților condițiile de creditare impuse de Banca Transilvania, urmare a creditului pe care îl contractase la această bancă, și le-a adus la cunoștință și condițiile refinanțării cerute de I.N.G. Bank; că pârâtul și reclamanta achitau ratele creditului contractat la I.N.G. Bank (fila nr.230, vol.I, din dosar).

Întrucât nu se coroborează cu restul probatoriului administrat în cauză, instanța va înlătura ca fiind date pro causa, subiective și în considerarea relației de concubinaj cu pârâta, susținerile martorului P. M. în sensul că edificarea construcției ar fi fost finanțată din rezervele de 10.000,00 – 12.000,00 euro constituite de el împreună cu pârâta, din împrumutul de 10.000,00 euro contractat de acesta și din ajutorul provenit din partea prietenilor și că ulterior, martorul a apelat la pârât pentru a contractat creditul de de la Banca Transilvania în sesul de a-l sprijini în construirea locuinței (fila nr.228, vol.I. din dosar).

De asemenea, instanța va cenzura susținerile martorului M. P. referitoare la modalitatea de achitare a ratelor aferente creditului contractat la ING Bank. Martorul a declarat că rata existentă la ING Bank, în cuantum de 420 - 430 euro, se achita numerar de către pârât, atunci când acesta este acasă, sau de către U. V.. Instanța constată că această susținere a martorului este infirmată de extrasele de cont anexate dosarului de partaj și adresei emise de către ING Bank, din care rezultă că debitarea sumelor reprezentând contravaloarea ratelor se face direct din contul de salariu al lui J. C., deci fără a se folosi numerar (filele nr.209 - 213, vol.I, din dosar).

Instanța mai reține că pretinsele venituri invocate de martorul P. M. nu au fost probate cu înscrisuri. Acesta nu a depus la dosarul cauzei declarații de venituri înregistrate la Administrația Financiară ca liber profesionist sau venituri declarate la Baroul C.. Pe de altă parte, imobilizarea acestuia chiar în perioada edificării construcției vine să confirme faptul că acesta nu putea contribui material la edificarea construcției. Nu poate fi reținută nici suma de bani rezultată din despăgubirea obținută având în vedere data la care s-a plătit despăgubirea, respectiv după un proces, în vara anului 2011, astfel cum recunoaște și martorul pârâtului I. S.. Prin urmare, martorul a primit despăgubirea în plin proces de partaj și nu anterior.

Din declarația martorului I. S., rezultă că pârâta achita în fapt materiale de construcție, dar sumele proveneau din creditul contractat de pârât (fila nr.232, Vol. I, din dosar). Pârâții au recunoscut fără rezerve că mama era singura care avea acces la sumele din conturile fiului. Astfel, pârâta a mărturisit simplu că numai ea a avut dreptul să retragă bani de pe cardurile de salariu ale fiului și această situație a continuat chiar și după încheierea căsătoriei acestuia cu reclamanta (răspunsul la întrebarea nr.10 din interogatoriu, fila nr.245, vol.I, din dosar). La rândul său, pârâtul a recunoscut că, exceptând anii 2005 - 2006, atât anterior cât și posterior căsătoriei cu reclamanta, mama sa a fost singura care a avut acces la cardurile sale (răspunsul la întrebarea nr.4 din interogatoriu, fila nr.239, vol.I, din dosar). Prin urmare, instanța conchide că resursele financiare folosite în edificarea construcției nu erau nici resurse proprii, nici resurse provenite de la concubinul său. În plus, având drept de retragere a sumelor de bani din conturile fiului său, era firesc ca plata muncitorilor care au edificat construcția și achiziționarea unor materiale de construcție să fie achitate fizic de către aceasta - ceea ce nu poate însă echivala cu a spune că aceste plăți reprezentau contribuția sa financiară la edificarea construcției.

Pentru necoroborare cu restul probatoriului administrat în cauză, instanța va înlătura din declarația martorului I. S. susținerile potrivit cărora în 2004 – 2005,pârâta U. V.i-ar fi relatat că a început edificarea unei construcții împreună cu concubinul acesteia, numitul P. M., însă construcția imobilului s-a blocat din lipsă de fonduri, astfel că s-a apelat la ajutorul pârâtului J. C. M. și că, în baza adeverințelor de salariu, J. C. M. a contractat un credit ale cărui rate sunt achitate de pârâtă și concubinul acesteia (fila nr.232, Vol. I, din dosar). Astfel de susțineri nu se fundamentează pe constatări proprii și aspecte percepute nemijlocit, fiind simple relatări din aspectele percepute de una din părțile cauzei și concubinul acestuia, martor și el în proces.

Instanța își însușește argumentul formulat de reclamantă în sensul că ipotecarea casei mamei pârâtului nu schimbă situația de fapt și de drept a cauzei, atâta timp cât foștii soți au convenit ca, în garantarea împrumutului luat pentru edificarea construcției, să fie de acord cu constituirea ipotecii. Nu se poate concluziona însă că această ipotecă demonstrează că pârâta a edificat construcția sau că aceasta a plătit împrumutul. Probatoriul coroborat demonstrează exact contrariul.

2.2. Considerente reținute în baza unor prezumții, în temeiul dispozițiilor art.1203 C.civ. (text legal aplicabil speței față de data introducerii acțiunii pe rolul instanței), coroborate cu declarațiile martorilor:

(1). Bunurile mobile au fost achiziționate de reclamantă și pârât (potrivit înscrisurilor depuse la dosar și răspunsului la interogatoriu formulat de pârât) și sunt exact pentru nevoile imobilului construit.

Așa cum s-a argumentat deja, pârâtul a mărturisit simplu, deci fără rezerve sau adăugiri, că bunurile mobile au fost achiziționate ca bunuri comune, în timpul căsătoriei cu reclamanta. Acesta nu a justificat în niciun fel achiziționarea în comun a acestor bunuri. Într-o logică ce ține de domeniul evidenței, instanța a apreciat anterior că nu s-ar putea susține că cei doi soți achiziționaseră mobilier pentru un imobil de o asemenea dimensiune fără nicio rațiune sau doar pentru a mobila construcția mamei, respectiv a soacrei, în condițiile în care eforturile financiare comune erau asigurate în principal din creditare.

(2). Pârâta și concubinul său nu au locuit niciodată în imobilul din ., aceștia locuind de peste 15 ani în apartamentul din . (răspunsul la întrebarea nr.1 din interogatoriu, fila nr.244, vol.I, din dosar). Nici pârâta și nici concubinul acesteia (audiat ca martor în cauză) nu au reușit să explice de ce s-ar fi apucat de o construcție costisitoare în care nu au locuit și, mai ales, care a fost finalizată, dar nu după gustul lor. Martorul P. M. a susținut că nu s-au mutat în imobil întrucât nu este finalizat după gustul său și al pârâtei.

(3). J. C. M. și J. A. M. au locuit în imobil.

Martorul I. S. a arătat că recepția lucrării (la roșu, n.n.) s-a realizat înainte de căsătoria părților (fila nr.232, Vol. I, din dosar). De asemenea, martorul A. D., a învederat că edificarea construcției a început efectiv în august – septembrie 2006 și a fost finalizată la roșu în 2008; că reclamanta era însărcinată în luna a 8-a sau a 9-a când foștii soți s-au mutat în imobil și, chiar dacă exteriorul imobilului nu era văruit și se lucra încă la interioarele acestuia, era totusi locuibil (fila nr.230, Vol. I, din dosar).

3. În drept, asupra cererii reclamantei privind dobândirea dreptului de superficie asupra imobilului:

Dreptul de superficie a fost definit ca acel drept ce constă în dreptul de proprietate pe care îl are o persoană, denumită superficiar, asupra construcțiilor, plantațiilor sau altor lucrări care se află pe o supra­față de teren ce aparține unei alte persoane, teren asupra căruia superficiarul va avea un drept de folosință.

În cazul dreptului de superficie, se „suprapun” două drepturi de proprietate ce aparțin la doi proprietari deosebiți: dreptul proprietarului asupra tere­nului și dreptul de proprietate al superficiarului asupra construcțiilor, plantațiilor și altor lucrări pe care el le-a făcut pe acel teren, la care se adaugă un element în plus: dreptul superficiarului de a folosi terenul proprietatea altuia, pe baza căruia el a construit, a plantat sau a efectuat o anumită construcție, plantație sau lucrare proprietatea lui.

Așa cum s-a reținut în doctrină, este de netăgăduit că dreptul de superficie „dezmembrează” proprietatea asupra terenului, pentru că atributul folosinței acestuia trece la superficiar. Existența dreptului de proprietate asupra construcției, plantației sau asupra altor lucrări situate pe terenul proprietatea altei persoane atrage după sine un drept de folosință asupra terenului respectiv, aceste drepturi concretizând dreptul real de superficie.

Sub imperiul Codului civil din 1864, dreptul de superficie putea fi constituit prin conven­ția părților, prin legat, prin uzucapiune (cel puțin teoretic) sau prin lege, constituind o derogare atât de la regula înscrisă în art.489, conform căreia, proprietatea terenului cuprinde în sine proprietatea a tot ce se află pe suprafața lui, cât și de la regula cuprinsă în art.482 din același cod, după care proprietatea asupra unui lucru dă dreptul asupra a tot ce se unește ca accesoriu la acest lucru.

Practica judiciară a demonstrat că, cel mai adesea, dreptul de superficie se constituia prin acordul părților, obiectul acestuia fiind dreptul pe care îl constituie proprietarul unui teren pentru superficiar de a construi, planta sau executa alte lucrări pe acel teren, care să fie proprietatea superficiarului. Tot practica judiciară a demonstrat că, cel mai adesea, superficia lua naștere în cadrul unor rapor­turi de familie, atunci când, de regulă, părinții permit copilului (copiilor) să constru­iască pe terenul proprietatea lor.

După cum s-a spus, într-o asemenea situație poate fi vorba despre o imposibili­tate morală de preconstituire a unui înscris, astfel că se va putea face dovada convenției de superficie cu orice mijloc de probă.

4. Soluția instanței asupra cererii reclamantei privind dobândirea dreptului de superficie asupra imobilului:

În urma analizei coroborate a probatoriului administrat în cauză, astfel cum aceasta a fost anterior dezvoltată în cuprinsul hotărârii la punctul V.1, instanța apreciază ca fiind îndeplinite cerințele prevăzute de lege pentru ca, pe calea acțiunii în constatare, să admită capătul de cerere privind dobândirea dreptului de superficie asupra imobilului.

Reținând că:

– problema de drept incidență în speță este cea privind construcția făcută de o persoană cu materialele sale, însă pe terenul altcuiva, în temeiul unei convenții încheiate între proprietarul te­renului și constructor

– raporturile juridice dintre părțile implicate în această operațiune trebuie supuse convenției părților, nefiind aplicabil art.494 din Codul civil din 1864

– în speță, imobilul a fost construit de foștii soți și în folosul lor, prin eforturi financiare proprii bazate în special pe creditare

– pârâta nu s-a opus edificării construcției, acordul acesteia rezultând cel puțin din neîntreruperea a edificării construcției

– a existat o convenție în privința finanțării și a modalității edificării construcției între martorul P. M. și pârâta U. V., pe de o parte, ca părinți ai pârâtului, și părinții reclamantei, pe de altă parte

– superficia a luat naștere în cadrul unor rapor­turi de familie, atunci când, pârâta a permis fiului și fostei sale soții să constru­iască pe terenul proprietatea ei

– în atare ipoteză, partajul va privi dreptul real de proprietate asupra construcției edificate de codevălmași pe terenul terțului, în condițiile convenției,

instanța constată, în contradictoriu cu pârâtul J. C. M. și cu pârâta U. V., că reclamanta O. (fostă J.) A. M. împreună cu pârâtul J. C. M. au dobândit:

–dreptul de proprietate asupra imobilului "construcție",situat în C., ., județ C., identificat prin raportul de contraexpertiză tehnică imobiliară întocmit în cauză de experți tehnici judidiari Arh. C. G., Ing. B. M. și Ing. B. E.;

– un drept de folosință asupra terenului aferent construcției, teren în suprafață de 305,23 mp, situat în C., ., județ C., aflat în proprietatea pârâtei U. V..,

Foștii soți fiind constructori pe terenul altei persoane în condițiile convenției dovedite, urmează că în patri­moniul lor comun se află dreptul ce decurge din faptul edificării construcției în acord cu convenția. D. fiind conținutul convenției, este vorba despre un drept real, iar nu de un drept personal de creanță.

Cu referire la dreptul de superficie, instanța conchide că aceasta s-a născut în temeiul acordului pe are pârâta și l-a dat ca fiul ei și viitoarea soție a acestuia să ridice imobilul pe terenul proprietatea pârâtei. În aprecierea instanței, din probele administrate în cauză rezultă că până la desfacerea căsătoriei prin divorț, pârâta U. V. a recunoscut dreptul de proprietate în devălmășie asupra imobilului al fiului și fostei nore, răsturnându-se astfel prezumția prevăzută de art.489 Cod civil din 1864, ce opera în favoarea sa, întrucât existența dreptului de proprietate asupra construcției atrage după sine și un drept de folosință asupra terenului pe care acesta a fost edificat.

Este de înțeles că, dată fiind desfacerea căsătoriei, pârâta a adoptat o poziție procesuală de negare a dreptului reclamantei, poziție care coincide cu cea a pârâtului.

VI. Asupra capătului de cerere privind calitatea de soți a reclamantei și a pârâtului:

Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei instanța constată că, în perioada cuprinsă între 09.02.2008 (data încheierii căsătoriei înregistrate în Registrul de Stare Civilă al Primăriei C.) și 18.01.2011 (data la care a rămas irevocabilă prin neapelare Sentința Civilă nr.20.516/17.09.2010, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul civil nr.10._ , prin care a fost desfăcută căsătoria), reclamanta O. (fostă J.) A. M. și pârâtul J. C. M. au avut calitatea de soți(filele nr.9 - 10, vol.I, din dosar).

VII. Activul masei partajabile – structură și valoare:

1. În drept:

Art.30 din Codul Familiei dispune că bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soți, sunt de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soților. Așadar, un bun este comun dacă sunt îndeplinite, în mod cumulativ, două condiții:

- este dobândit de oricare dintre soți în timpul căsătoriei;

- nu face parte din categoria bunurilor pe care art.31 din Codul Familiei le consideră bunuri poprii.

Comunitatea de bunuri este, prin urmare, un efect legal al căsătoriei și deci bunul dobândit de oricare dintre soți, în condițiile menționate, este comun, chiar dacă numai unul dintre ei a contribuit efectiv la dobândire. Dar contribuția soților la dobândirea bunu­rilor comune este presupusă de lege și nu este condiție pentru considerarea bunurilor ca fiind comune.

De această contribuție se ține seama pentru determinarea cotelor ce se cuvin soților în cazul împărțirii bunurilor comune.

2. În speță:

2.1. Având în vedere considerentele în drept expuse, instanța constată că activul partajabil include următoarele bunuri:

(1). Imobilul "construcție", situat în C., ., județ C. – contraexpertiza tehnică imobiliară întocmită de experți tehnici judidiari Arh. C. G., Ing. B. M. și Ing. B. E. (filele nr.215 – 219; Vol. III, din dosar).

1. Identificarea, componența și configurația imobilului "construcție", situat în C., ., județ C. (fila nr.219; Vol. III, din dosar):

– imobilul expertizat este o locuință P+1E+P. Amenajat, cu suprafața construită de 64,80 mp și suprafața desfășurată de 129,60 mp

– construcția a fost edificată pe un teren în suprafață de 305,23 mp, situat în C., ., județ C.,

– construcția are următoarele vecinătăți:

– la N - L. N., pe un aliniament de 10,85 ml;

– la E - P. E., pe un aliniament de 27,84 ml;

– la S - . aliniament de 11,11 ml;

– la V - N. M., pe un aliniament de 28,03 ml.

2. valoarea de circulație a imobilului "construcție", situat în C., ., județ C., la data de 27.07.2009, când reclamanta a părăsit imobilul era de 287.832,00 lei (fila nr.218, Vol.III, din dosar).

Instanța a reținut valoarea imobilului astfel cum aceasta a fost determinată prin contraexpertiza tehnică imobiliară având în vedere succesiunea expertizelor realizate în cauză și faptul că raportul de expertiză reunește concluziile a trei experți. De asemenea, s-a avut în vedere valoarea imobilului la data părăsirii acestuia de către reclamantă - dată de la care nu s-ar mai putea pune problema unei contribuții financiare a acesteia la realizarea îmbunătățirilor aduse ulterior imobilului.

(2). Imobilul "teren", situat în Băltenii de Jos, ., în suprafață de ½ din 1.000,12 mp, dobândit potrivit Contractului de Vânzare Cumpărare autentificat sub nr.332, la data de 13.04.2009, de BNP N. M. (filele nr.64 - 66, vol.I, din dosar).

1. Identificarea imobilului conform expertizei tehhice topo cadastrale efectuate prin comisie rogatorie la Judecătoria Tulcea, de expert tehnic Ing. F. G. (filele nr.138 – 155, Vol. II; filele nr.35 - 36, vol.III, din dosar):

Imobilul a fost identificat prin Raportul de Expertiză Tehnică Judiciară topograficăîntocmit în cauză, prin comisie rogatorie la Judecătoria Tulcea, de către expert tehnic judiciar Ing. F. G., din cuprinsul căruia instanța reține următoarele:

Amplasamentul imobiluluiteren situat în localitatea Băltenii de Jos, . a fost identificat prin confruntarea actelor de proprietate cu planul cadastral existent la primăria comunei și apoi prin măsurare în teren, și este pus în evidență prin Planul de situație – Planșa nr.1, care face parte integrantă din Raportul de Expertiză (filele nr.139 – 155, Vol. II, din dosar).

În urma efectuării și prelucrării datelor obținute prin măsurătoare, expertul a conchis că:

1. suprafața în acte – 1.000,12 mp conform Contractului de Vânzare Cumpărare autentificat sub nr.332/13.04.2009 de N. Public N. M.;
2. suprafața din măsurători – 1000,12 mp;
3. categoria de teren – teren intravilan, amplasat în Tarlaua 4, . a localității Băltenii de Jos;
4. înscrierea în CF și nr. cadastral – este înscris în Cartea Funciară 139/N a localității Beștepe, sub numărul cadastral 943/1;
5. suprafața din acte corespunde cu cea rezultată din măsurători, dar și cu mențiunile înscrise în Cartea Funciară 139/N a localității Beștepe, J. Tulcea;
6. terenul este relevat înAnexa nr.1 Plan de Situație, parte integrantă din Raportul de Expertiză, prin figura geometrică delimitată de punctele 1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 – 7, cu următoarele vecinătăți:

1. la nord – proprietatea numitului Mantasca C., pe un aliniament de 21,96 ml;
2. la est – drumul stradal, pe un aliniament de 33,52 ml + 26,12 ml;
3. la sud – drumul stradal, pe un aliniament de 12,00 ml;
4. la vest – proprietatea numitului Mantasca C., pe un aliniament de 32,39 ml + 17,87 ml + 24,02 ml.

Din Contractul de Vânzare Cumpărare autentificat sub nr.332/13.04.2009 de N. Public N. M. coroborat cu Extrasul de Carte Funciară rezultă că J. C. M., căsătorit cu J. A. M., au dobândit în proprietate o cotă de ½ din imobil, cealaltă cotă fiind dobândită în proprietate de numitul Buzarnescu Clorneliu, căsătorit cu Buzarnescu V. (filele nr.144 – 148, Vol. II, din dosar).

2. Evaluarea imobilului conform expertizei tehhice imobiliarr efectuate prin comisie rogatorie la Judecătoria Tulcea, de expert tehnic Ing. Morfi R. (filele nr.218 – 223 Vol.II; filele nr.24 - 29, VoI. III, din dosar).

Imobilul a fost evaluat prin Raportul de Expertiză Tehnică Judiciară imobiliară întocmit în cauză, prin comisie rogatorie la Judecătoria Tulcea, de către expertul tehnic judiciar, evaluator în proprietate imobiliară, Ing. Morfi R. (filele nr.217 – 224, Vol. II, din dosar).

Din raportul de expertiză anterior menționat, instanța reține că valoarea de circulație aimobiluluiteren situat în localitatea Băltenii de Jos, ., înscris în Cartea Funciară 139/N a localității Beștepe, sub numărul cadastral 943/1, este de 7.391,01 lei (fila nr.223, vol.II, din dosar).

Față de cota deținută de părți, instanța va include în valoarea masei partajabile suma de 3.695,51 lei (1/2 * 7.391,01 = 3.695,505 = 3.695,51 lei).

(3). Bunurile mobile dobândite în timpul căsătoriei - conform raportului de contraexpertiză tehnică mobiliară întocmit de experți tehnici judidiari Prof. Univ. Dr. D. E., Jr. H. V. și Ec. Tapicu I. (filele nr.87 – 89, Vol. III, din dosar).

Din raportul de contraexpertiză anterior menționat, instanța reține că:

- identificarea bunurilor mobile s-a realizat în fapt la fața locului, la domiciliul comun avut de foștii soți în C., ., județ C.;

- examinarea și evaluarea bunurilor mobile au avut la bază prețul mediu de piață, din care s-a dedus uzura;

- algoritmul de calcul s-a raportat la data expertizării bunurilor mobile;

- bunurile mobile care nu au fost prezentate de părți au fost evaluate prin asimilarea acestora cu bunuri asemănătoare existente pe piața Municipiului C., respectiv prezentate în cataloagele de prețuri disponibile pe internet;

Toate bunurile mobile la care se face referire în raportul de contraexpertiză au fost achiziționate de părți în perioada iulie - august 2008, astfel cum a rezultat din facturile aferente examinate de experți (filele nr.68 - 83 vol.I., rap.la fila nr.89, vol.III).

Având în vedere succesiunea expertizelor administrate în cauză, instanța a apreciat că valoarea bunurilor mobile ce urmează a fi incluse în masa partajabilă este cea stabilită prin contraexpertiză, reținând faptul că raportul întocmit poartă semnătura a trei experți, specialiști în drept și economie.

3.1. Bunuri mobile comune aflate în imobilul situat în C., ., județ C., examinate de experți:

3.1.1. Identificare:

– canapea sufragerie;

– masă sufragerie;

– scaun taburet 2 buc.;

– plită și cuptor aragaz;

– combină frigorifică;

– cabină duș;

– mobilă bucătărie;

– dulap baie;

– pat dublu;

– somieră;

– saltea;

– centrală termică;

– hotă bucătărie;

– radiator baie;

– chiuvetă bucătărie;

– chiuveta baie;

– scaune bucătărie 7 buc.;

– mască chiuvetă bucătărie.

3.1.2. Evaluare:

Din raportul de expertiză anterior menționat, instanța reține că valoarea bunurilor mobile comune aflate în imobilul situat în C., ., județ C., examinate și expertizate de experți raportat la prețurile actuale de circulație, dar cu aplicarea gradului de uzură este de 14.142,00 lei (fila nr.89, vol.III, din dosar).

3.2. Bunuri mobile comune aflate la reclamantă:

3.2.1. Identificare:

– mașină de spălat;

– cuptor microunde;

– aparat foto.

3.2.2. Evaluare:

Din raportul de expertiză anterior menționat, instanța reține că valoarea bunurilor mobile comune aflate aflate la reclamantă expertizate de experți raportat la prețurile actuale de circulație, dar cu aplicarea gradului de uzură este de 1.436,00 lei (fila nr.89, vol.III, din dosar).

3.3. Bunuri mobile comune care nu au fost prezentate de părți, care au fost evaluate prin asimilare cu bunuri asemănătoare:

3.3.1. Evaluare:

Din raportul de expertiză anterior menționat, instanța reține că valoarea bunurilor mobile comune care nu au fost prezentate de părți, care au fost evaluate prin asimilare cu bunuri asemănătoare care se găsesc pe piața specifică din C. și în cataloagele de prețuri disponibile pe internet este de 3.329,00 lei (fila nr.89, vol.III, din dosar).

2.2. Pentru considerentele ce succed, instanța a apreciat că nu poate fi inclus în activul masei partajabile imobil teren, situat în . Prahova, în suprafață de 1.750,00 mp, dobândit în timpul concubinajului, potrivit Contractului de Vânzare Cumpărare autentificat sub nr.402, la data de 28.11.2007, de BNP M. C. și M. P. (filele nr.61 - 63, vol.I, din dosar).

În privința acestui bun, instanța reține că reclamanta are în drept a proba, după dreptul comun, inclusiv cu prezumțiile reglementate prin art.1203 C.civ. (aplicabil speței față de data introducerii acțiunii pe rolul instanței), că a fost dobândit în perioada concubinajului cu pârâtul ca rezultat al contribuției materiale comune.

Art.30 din Codul Familiei conferă caracter de bun comun numai celor dobândite în timpul căsătoriei. Corect în drept, reclamanta n u a invocat în argumentele sale juridice prezumția din art.30 tocmai pentru că, la data încheierii contractlui de vânzare cumpărare anterior menționat, părțile nu aveau calitatea de soți.

Proprietatea asupra imobilului în discuție aparține numai reclamantei deoarece, exceptând cazul soțului, alte persoane, cum este cazul și al concubinului, nu pot dobândi un drept real de proprietate imobiliară decât în condițiile prescrise de lege, respectiv dacă a fost parte contractantă și contractul a îmbrăcat forma autentică.

Este adevărat că nu este exclus ca în astfel de ipoteze să se rețină, pe bază de probe, inclusiv prezumții, că pârâtul, în condițiile create de concubinajul cu reclamanta, ar fi avut o contribuție materială la dobândirea imobilului de către aceasta și, ca urmare, să fie dezdăunat - dar, nu ne aflăm într-o astfel de ipoteză în speța dedusă judecății. Dimpotrivă, prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei, pârâtul solicită instanței în mod expres și neechivoc să constate că acest bun este bun propriu al reclamantei, achiziționat pe baza unui împrumut bancar contractat în nume propriu anterior încheierii căsătoriei (fila nr.305, vol.I, din dosar). De asemenea, prin răspunsul formulat la întrebarea nr.15 din integrogatoriu, pârâtul infirmă caracterul de bun comun al imobilului (fila nr.241, vol.I, din dosar).

Având în vedere argumentele expuse, instanța conchide că imobilul teren situat în . Prahova, în suprafață de 1.750,00 mp, dobândit de reclamantă în timpul concubinajului de necontestat cu pârâtul, potrivit Contractului de Vânzare Cumpărare autentificat sub nr.402, la data de 28.11.2007, de BNP M. C. și M. P., este un bun propriu al acesteiea, astfel că, în acest sens, nu va fi inclus în masa bunurilor comune.

Cererea reclamantei de a include în masa bunurilor comune acest imobil, justificată chiar și prin buna sa credință, nu este de natură a schimba convingerea instanței în sensul mai sus arătat.

3. Soluția instanței în privința activului masei partajabile:

Având în vedere considerentele reținute, instanța constată că:

- activul masei partajabile este format din:

1. imobilul "construcție", situat în C., ., județ C., identificat conform raportului de contraexpertiză tehnică imobiliară întocmit în cauză de experți tehnici judidiari Arh. C. G., Ing. B. M. și Ing. B. E.;
2. imobilul "teren", situat în Băltenii de Jos, ., în suprafață de 1/2 din 1.000,12 mp, dobândit potrivit Contractului de Vânzare Cumpărare autentificat sub nr.332, la data de 13.04.2009, de BNP N. M., identificat conform raportului de expertiză tehhică topo cadastrală întocmit de expert tehnic Ing. F. G.;
3. bunurile mobile identificate conform raportului de contraexpertiză tehnică mobiliară întocmit de experți tehnici judidiari Prof. Univ. Dr. D. E., Jr. H. V. și Ec. Tapicu I..

- valoarea activului masei partajabileeste în cuantum de 310.434,51 lei.

VIII. Pasivul masei partajabile:

1. În drept:

Potrivit dispozițiilor art.30 din Codul Familiei, numai bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei sunt prezumate a fi bunuri comune. Această prezumție legală este limitativă prin voința legiuitorului și nu se aplică și împrumuturilor contractate de soți în timpul căsătoriei. Pentru împrumuturi trebuie făcută dovada dacă sunt împrumuturi proprii sau comune.

Datoriile comune sunt determinate limitativ de lege, toate celelalte datorii fiind personale fiecăruia dintre soți. Legea prezumă că datoriile soților sunt personale, câtă vreme nu se dovedește că fac parte din categoria celor comune.

2. În speță, împrumutul contractat de foștii soți de la Piraeus Bank, conform Contract de Împrumut pentru Nevoi Personale nr._22238/04.08.2008 (filele nr.89 - 101, vol.I, din dosar) s-a făcut pentru îndeplinirea nevoilor obișnuite ale căsătoriei (art.32 lit.(c) din Codul Familiei) și este o obligație pe care soții au contractat-o în comun (art.32 lit.(b) din Codul Familiei) astfel încât va fi considerat datorie comună.

Caracterul comun al datoriei a fost recunoscut fără rezerve sau adaosuri (mărturisire simplă) de către pârât prin răspunsul formulat la întrebarea nr.16 pct.3 din interogatoriul administrat în cauză (fila nr.243, vol.I, din dosar).

Pentru cuantificarea acestei datorii comune, instanța reține că data la care trebuie să se raporteze în stabilirea cuantumului pasivului este data la care a rămas irevocabilă Sentința Civilă nr.20.516/17.09.2010, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul civil nr.10._, prin care a fost desfăcută căsătoria părților, respectiv data de data de 18.01.2011. Prin urmare, nu se poate avea în vedere în cuantificarea datoriei comune soldul înregistrat de părți la data de 17.01.2012, respectiv 10.156,75 euro (fila nr.216, vol.I, din dosar).

Instanța va stabili pasivul rezultat din contractarea acestui credit raportat la data de 18.01.2011, pe baza graficului de rambursare a creditului (filele nr.96 - 97, vol.I, din dosar), din care rezultă că, la data menționată, părțile datorau băncii 10.933,92 euro credit nerambursat (principal).

Prin urmare, pentru acest credit, instanța va reține un pasiv în cuantum de 10.933,92 euro.

În ceea ce privește creditul contractat de pârât de la ING Bank, conform Contract de credit pentru nevoi personale cu garanție imobiliară nr._/22.02.2008 (filele nr.253 - 262, vol.I, din dosar), instanța apreciază că nu se poate reține în structura pasivului întregul sold al creditului (principalul) la data rămânerii irevocabile a sentinței de divorț.

Aprecierea instanței se întemeiază pe următoarele două argumente.

(1). Creditul contractat a fost în cuantum de 56.000,00 euro, suma fiind alocată în contul pârâtului la data de 22.02.2008 (fila nr.209 și fila nr.271, vol.I, din dosar). Însă, potrivit extrasului de cont emis de ING Bank, la data de 25.02.2008, din suma astfel contractată pârâtul a refinanțat creditul contractat în 2006 la Banca Transilvania, virând pentru refinanțare 29.635,61 euro (fila nr.252, vol.I din dosar).

(2). Potrivit Contractului de Credit nr.2025/20.11.2006, creditul a fost în cuantum de 42.000,00 euro și a avut ca destinație nevoi personale (fila nr.263, vol.I, din dosar). Prin urmare, nu se poate susține că datoria a fost contractată pentru îndeplinirea nevoilor obișnuite ale căsătoriei (art.32 lit.(c) din Codul Familiei) și că este o obligație pe care soții au contractat-o în comun (art.32 lit.(b) din Codul Familiei), părțile neavând calitatea de soți la data respectivă.

În aprecierea instanței, acest credit trebuie calificat ca datorie proprie a pârâtului, suma cu care a fost refinanțat urmând același regim juridic. Prin urmare, suma de 29.635,61 euro folosită de pârât pentru închiderea creditului la Banca Transilvania, prin refinanțare de la ING Bank, este o datorie proprie a pârâtului, iar nu o datorie comună a părților.

Pentru cuantificarea părții din acest credit care poate fi reținută ca datorie comună, instanța reține că, prin adresa nr.CMRT/138/17.01.2012, ING Bank a comunicat instanței extrasul de cont aferent Contractului de credit pentru nevoi personale cu garanție imobiliară nr._/22.02.2008 contractat de pârât (filele nr.207 - 213, vol.I, din dosar). Din cuprinsul extrasului de cont, instanța reține că, la data de 18.01.2011 (data la care a rămas irevocabilă prin neapelare Sentința Civilă nr.20.516/17.09.2010, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul civil nr.10._, prin care a fost desfăcută căsătoria părților - fila nr.10 verso, vol.I, din dosar), soldul era 53.767,72 euro principal (fila nr.212, vol.I, din dosar).

Scăzând din sold suma de 29.635,61 euro – datorie proprie a pârâtului folosită de pârât pentru închiderea creditului la Banca Transilvania, prin refinanțare de la ING Bank, instanța va reține în cuantumul pasivului o datorie comună de 24.1432,11 euro.

Însumând cele două datorii comune, instanța constată că totalul pasivului contractat de părți ca datorie comună este de 35.066,03 euro.

Suma reprezintă principalul, deci fără accesorii. În acest sens, instanța își însușește din practica judiciară punctul de vedere conform căruia datoria nu poate include decât creditul (principalul), dobânzile datorate nefiind sume certe, lichide și exigibile la data rămâneii irevocabile a sentinței de divorț. Un alt argument ar fi acela că, în cazul unei scadențe anticipate declarate de bancă, nu sunt datorate accesorii, ci doar creditul contractat.

Pentru argumentul că la data contractării creditului de nevoi personale în sumă maximă de 32.000,00 lei, obținut de reclamantă de la Banca Transilvania,potrivit Contractului de Credit nr.883/30.08.2007 (filele nr.84 - 86, vol.I, din dosar), părțile nu aveau calitatea de soți, instanța nu îl va reține în structura datoriei comune. De altfel, este de reținut în acest sens mărturisirea calificată formulată de pârât prin răspunsul aferent întrebării nr.16 pct.1 din integrogatoriu. Deși aparent pârâtul a recunoscut faptul pretins de reclamantă (contractarea acestui credit ca datorie comună), a adăugat împrejurarea că acest credit a fost obținut de reclamantă în timpul prieteniei, adăugire de natură să schimbe calificarea juridică a faptului pretins de către reclamantă, astfel încât, în realitate, răspunsul pârâtului a fost unul negativ (fila nr.242, vol.I, din dosar). Nu mai puțin adevărat, pentru identitate de rațiune, se impune a aprecia că acest credit este o datorie personală a reclamantei, astfel cum și refinanțarea creditului contractat de pârât în 2006, anterior căsătoriei, a fost apreciată ca datorie personală a acestuia.

3. Soluția instanței asupra pasivului masei partajabile:

Având în vedere considerentele reținute anterior, instanța constată că:

- pasivul masei partajabile este format din:

- creditul contractat de foștii soți de la Piraeus Bank, conform Contract de Împrumut pentru Nevoi Personale nr._22238/04.08.2008;

- creditul contractat de pârât de la ING Bank, conform Contract de credit pentru nevoi personale cu garanție imobiliară nr._/22.02.2008.

- la data de 18.01.2011 (data la care a rămas irevocabilă prin neapelare Sentința Civilă nr.20.516/17.09.2010, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul civil nr.10._ , prin care a fost desfăcută căsătoria) valoarea datoriei comunea reclamantei O. (fostă J.) A. M. și a pârâtului J. C. M. era în cuantum de 35.066,03 euro.

IX. Cote de contribuție la achiziționarea bunurilor dobândite în timpul căsătoriei:

Potrivit art.29 din Codul Familiei, soții sunt obligați să contribuie, în raport cu mijloacele fiecăruia, la cheltuielile căsniciei, iar conform art. 30 din același cod, bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soți, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soților. Aceste articole reglementează prezumția de comunitate și prezumția de contribuție egală a soților la dobândirea bunurilor comune, ambele fiind prezumții relative, care pot fi răsturnate prin proba contrară.

Partea care solicită instanței să constate cota sa de contribuție majoritară trebuie să își dovedească pretențiile, în caz contrar urmând a se reține cota de contribuție egală a foștilor soți la dobândirea bunurilor comune, relațiile patrimo­niale dintre soți întemeindu-se pe principiul egalității femeii cu bărbatul.

În speța dedusă judecății, pârâtul nu a formulat cerere reconvențională prin care să solicite constatarea unei cote-părți de contribuție majoritare și, deci, să conteste astfel cota de contribuție egală prezumată, astfel că prezumția de egalitate în dobândirea bunurilor nu a fost răsturnată de pârât ca partea interesată în acest sens.

Instanța reține că pârâtul a invocat însă un cuantum superior al venituri salariale realizate ca ofițer mecanic maritim, în comparație cu cele realizate de reclamantă.

Practica judiciară este unanimă în a aprecia că nu se poate reține o cotă de contribuție majoritară la dobândirea bunurilor comune în favoarea soțului, motivat de faptul că veniturile sale au fost mult mai mari decât cele ale soției, întrucât acestea fac parte din categoria bunurilor comune și, drept consecință, constituie obiect al dreptului de proprietate comună devălmașă a părților, această cotă apreciindu-se în funcție de mai mulți factori. În aprecierea instanței, acest element invocat de pârât nu este suficient, prin el însuși, să conducă la concluzia unei con­tribuții minore pentru soție la dobândirea bunurilor comune, atât timp cât și aceasta a fost salariată, a obținut venituri salariale și s-a ocupat de creșterea și educarea copilului minor rezultat din căsătorie.

Conform acestor criterii, instanța apreciază ca probată o cota de contribuție egală a soților, de 50% fiecare.

În susținerea acestei soluții, instanța reține următoarele argumente:

(1). Ambele părți au realizat venituri din muncă.

Cu titlu preliminar, instanța reține că părțile realizaseră în mod constant venituri salariale inclusiv în perioada concubinajului, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar (cartea de muncă a reclamantei, carnetul de marinar și contractul individual de muncă al pârâtului). Aspectul că părțile depuneau eforturi în sensul obținerii unor venituri în considerarea viitoarei conviețuiri ca soți rezultă și din depozițiile martorilor. Martorul C. A. a învederat instanței că, în 2005 – 2006, reclamanta a fost angajată ca secretară la Universitatea S. Haret și, fiind absolventă a facultății de drept, a urmat apoi, în 2006 – 2007, cursurile școlii de subofiței, la Câmpina, beneficiind corespunzător de soldă; în perioada edificării construcției, pârâtul a realizat voiaje, dintre care unul mai lung, cu scopul de a obține venituri substanțiale pentru construcție (fila nr.234, Vol. I, din dosar).

Cât privește veniturile realizate de reclamantă în timpul căsătoriei, instanța reține că din conținutul Adeverinței nr.19.132/06.06.2011 eliberate de M.A.I. - I.P.J. C., rezultă că aceasta face parte din personalul Inspectoratului Județean de Poliție C., unde a fost angajată începând cu data de 17.03.2007, beneficiind deci de drepturi salariale (fila nr.42, din dosar).

În privința veniturilor realizate de pârât, este de reținut poziția procesuală sinceră a reclamantei care a recunoscut că pârâtul, fiind navigator, realiza venituri salariale mai ridicate decât cele realizate de ea ca angajată a M.A.I. - I.P.J. C..

(2). Veniturile salariale realizate de pârât nu au fost afectate, integral, cheltuielilor gospodărești, achiziționării de bunuri comune și administrării patrimoniului comun.

Astfel cum instanța a reținut anterior, din probatoriul administrat în cauză a rezultat fără putere de tăgadă că, în curtea imobilului situat în C., ., județ C., s-a mai realizat o construcție formată dintr-o cameră de zi, baie și bucătărie, fără autorizație de construcție având destinația locuință pentru bunica pârâtului.

De asemenea, este de reținut că, în timpul căsătoriei părților, a fost înființată S.C. Jaguar Protection Systems S.R.L., ai cărei asociați erau pârâtul (cu 19 părți sociale ) și mama acestuia ( cu 1 parte socială ), astfel cum rezultă din actul constitutiv depus la dosar (filele nr.102 - 105, vol.I, din dosar). În plus, martorul C. A. a confirmat că pentru autoturismul marca Ford achiziționat în leasing pe societatea comercială la care pârâtul era asociat s-au achitat un avans de 3.000 euro și rate, din banii comuni ai familiei, deși leasing-ul era înregistrat pe societate (fila nr.234, Vol. I, din dosar).

(3). În timpul voiajelor pârâtului, reclamanta s-a întreținut singură și a contribuit la creșterea copilului minor născut în timpul căsătoriei, la acoperirea cheltuielilor necesare pentru întreținerea gospodăriei.

Așa cum instanța a reținut deja, în cauză a fost probat fără niciun dubiu rezonabil că reclamanta, chiar și după încheierea căsătoriei, nu a avut acces la cardurile de salariu ale pârâtului. Pârâta a mărturisit simplu că numai ea a avut dreptul să retragă bani de pe cardurile de salariu ale fiului și această situație a continuat chiar și după încheierea căsătoriei acestuia cu reclamanta (răspunsul la întrebarea nr.10 din interogatoriu, fila nr.245, vol.I, din dosar). Și pârâtul a recunoscut că, exceptând anii 2005 - 2006, mama sa a fost singura care a avut acces la cardurile sale (răspunsul la întrebarea nr.4 din interogatoriu, fila nr.239, vol.I, din dosar). Despre această împrejurare a avut știință și martorul A. D. care a arătat că veniturile salariale realizate de pârât erau virate în contul acestuia, mama pârâtului având acces exclusiv la aceste sume (fila nr.230, Vol. I, din dosar).

Prin urmare, inclusiv pe durata conviețuirii în calitate de soți, cardurile pe care erau virate salariile aparținând pârâtului erau deținute de către mama acestuia, sumele astfel încasate fiind administrate de aceasta.

X. Partajarea activului:

1. Valoarea ce revine părților din valoarea masei partajabile, conform cotei reținute:

Potrivit cotelor reținute, instanța constată că:

-valoarea ce revine reclamantei, din activul masei partajabile, conform cotei reținute, este de 155.217,255 lei (50%*310.434,51 lei);

-valoarea ce revine reclamantei, din activul masei partajabile, conform cotei reținute, este de 155.217,255 lei (50%*310.434,51 lei).

2. Loturile propuse de părți:

Instanța constată că, în principiu, loturile propuse de părți, sub aspectul activului, constituie subiect de dispută între părți atât ca structură, cât și ca valoare.

3. La formarea și atribuirea loturilor, instanța a avut în vedere:

(1). Criteriile legale de atribuire enumerate de art.6739 C.proc.civ., după cum urmează:

- mărimea cotei-părți ce se cuvine părților, masa bunurilor de împărțit și natura acestora;

- stăpânirea în fapt a bunurilor după desfacerea căsătoriei;

- mobilierul din imobilul situat în C., ., județ C. reprezintă bunuri mobile încorporate imobilului, adaptate structurii, interiorului și necesității acestuia, stăpânite în fapt de pârât după desfacerea căsătoriei.

(2). Principiile înscrise în art.741 Cod civil, esențiale în cadrul oricărei împărțeli, și nu doar în materia partajului succesoral (La formarea si compunerea părților, trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare).

În aplicarea corectă a textului, instanța va avea în vedere că, atunci când împărțirea unui bun în natură nu este posibilă, lichidarea stării de codevălmășie trebuie făcută prin atribuirea bunului respectiv unuia dintre codevălmași, iar celălalt să primească bunuri de aceeași natură sau echivalentul în bani.

Atât timp cât nu este posibil să se dea fiecăruia bunuri de aceeași cantitate și de aceeași valoare sau fel, este corect ca soțul care a primit locuința să primească și piesele de mobilier, bunuri mobile care, în această modalitate de atribuire, își vor păstra desti­nația economică.

(3). Art.673 ind.5 alin.2 Cod procedură civilă, care stabilește atribuirea bunurilor în natură, dar prevede în teza a II-a că, în situația inegalității loturilor, ca valoare, ele se întregesc prin sultă, fără a limita instanței posibilitatea de a aprecia față de criteriile obiective prevăzute în art. 673 ind.9 Cod procedură civilă, asupra mărimii loturilor fizice.

4. Loturile atribuite părților, valoare totală și structura acestora:

Având în vedere criteriile reținute, instanța atribuie reclamantei lotul I, în valoare totală de 3.100,50 lei, alcătuit din:

1. următoarele bunuri mobile, identificate conform raportului de contraexpertiză tehnică mobiliară întocmit de experți tehnici judidiari Prof. Univ. Dr. D. E., Jr. H. V. și Ec. Tapicu I.:

– mașină de spălat;

– cuptor microunde;

– aparat foto;

1. jumătate din valoarea bunurilor mobile comune care nu au fost prezentate de părți, dar care au fost evaluate prin asimilare prin raportul de contraexpertiză tehnică mobiliară întocmit de experți tehnici judidiari Prof. Univ. Dr. D. E., Jr. H. V. și Ec. Tapicu I. (1.664,50 lei).

Având în vedere aceleași criterii, instanța atribuie pârâtului J. C. M. lotul II, în valoare totală de 307.334,01 lei, alcătuit din:

1. imobilul "construcție", situat în C., ., județ C. identificat conform raportului de contraexpertiză tehnică imobiliară întocmit în cauză de experți tehnici judidiari Arh. C. G., Ing. B. M. și Ing. B. E.;
2. imobilul "teren", situat în Băltenii de Jos, ., în suprafață de 1/2 din 1.000,12 mp, dobândit potrivit Contractului de Vânzare Cumpărare autentificat sub nr.332, la data de 13.04.2009, de BNP N. M., identificat conform raportului de expertiză tehhică topo cadastrală întocmit de expert tehnic Ing. F. G.;
3. următoarele bunuri mobile aflate în imobilul situat în C., ., județ C., identificate conform raportului de contraexpertiză tehnică mobiliară întocmit de experți tehnici judidiari Prof. Univ. Dr. D. E., Jr. H. V. și Ec. Tapicu I.:

– canapea sufragerie;

– masă sufragerie;

– scaun taburet 2 buc.;

– plită și cuptor aragaz;

– combină frigorifică;

– cabină duș;

– mobilă bucătărie;

– dulap baie;

– pat dublu;

– somieră;

– saltea;

– centrală termică;

– hotă bucătărie;

– radiator baie;

– chiuvetă bucătărie;

– chiuveta baie;

– scaune bucătărie 7 buc.;

– mască chiuvetă bucătărie.

1. jumătate din valoarea bunurilor mobile comune care nu au fost prezentate de părți, dar care au fost evaluate prin asimilare prin raportul de contraexpertiză tehnică mobiliară întocmit de experți tehnici judidiari Prof. Univ. Dr. D. E., Jr. H. V. și Ec. Tapicu I. (1.664,50 lei).

5. Sulta datorată pentru egalizarea loturilor:

Art.673 ind.5 alin.2 Cod procedură civilă stabilește atribuirea bunurilor în natură, dar prevede în teza a II-a că, în situația inegalității loturilor, ca valoare, ele se întregesc prin sultă, fără a limita instanței posibilitatea de a aprecia față de criteriile obiective prevăzute în art.673 ind.9 Cod procedură civilă, asupra mărimii loturilor fizice.

Dispozițiile legale în materia partajului prevăd că sulta datorată de părți pentru egalizarea loturilor se raportează la întregul masei de partaj, suportând eventuale influențe doar prin imputarea asupra cuantumului său a unor sume ce reprezintă datorii comune achitate exclusiv de către unul dintre soți.

Având în vedere:

- valoarea loturilor atribuite:

-reclamanta - 3.100,50 lei

-pârâtul – 307.334,01 lei

-valoarea ce revine pârâtei din masa partajabilă

instanța va obliga pârâtul J. C. M. să plătească reclamantei suma de 152.116,755 lei (valoarea ce revine reclamantei, din activul masei partajabile, conform cotei reținute, minus valoarea lotului atribuit, respectiv 155.217,255 lei - 3.100,50 lei), cu titlul sultă, pentru egalizarea loturilor.

XI. Partajarea pasivului:

Privită drept datorie comună, suma primită cu titlu de împrumut trebuie cuprinsă în pasivul masei partajabile, cota în limitele căreia fiecare parte urma a achita această datorie contractată în comun fiind de 50% (reclamantul) și, respectiv, 50% (pârâta) din valoarea ei.

Raportând cotele reținute la soldul datoriei comune reținute, instanța constată că:

-valoarea ce revine reclamantei, din valoarea datoriei comune, conform cotei reținute, este de 17.533,015 euro (50%*35.066,03 euro)

-valoarea ce revine pârâtului J. C. M., din valoarea datoriei comune, conform cotei reținute, este de 17.533,015 euro (50%*35.066,03 euro).

Instanța dispune ca întreaga datorie comună să fie achitată de pârât și, în consecință, obligă reclamanta să plătească pârâtului J. C. M. suma de 78.381,343 lei reprezentând 50% din valoarea datoriei comune neachitate la data de 18.01.2011, exprimată în lei, la un curs valutar de 4,4705 lei/euro afișat de BNR, la data pronunțării prezentei hotărâri.

XII. Compensarea sumelor pe care și le datorează părțile:

Potrivit art.1143 și art.1144 C.civ. din 1864 (aplicabil speței față de data introducerii acțiunii), când două persoane sunt datoare una alteia, se operează între ele o compensație, cele două datorii stingându-se reciproc în momentul când ele se găsesc existând deodată și pâna la concurența entităților lor respective.

Instanța reține că părțile datorează una celeilalte sume după cum urmează:

- 152.116,755 lei – pârâtul o datorează reclamantei, cu titlul sultă;

- 78.381,343 – reclamanta o datorează pârâtului, pentru regularizarea datoriei comune.

Prin urmare, datoriile reciproce menționate urmează a se stinge prin compensație până la concurența celei mai mici dintre ele, urmând ca instanța să dispună obligarea pârâtului la plata către reclamantă a sumei de 73.735,412 lei, reprezentând diferența necompensată.

XIII. Cheltuieli de judecată:

1. În drept:

Art.274 C.proc.civ. din 1865:

Partea care cade în pretențiuni va fi obligată la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. Judecătorii nu pot micșora cheltuielile de timbru, taxe de procedură și impozit proporțional, plata experților, despăgubirea martorilor, precum și orice alte cheltuieli pe care partea care a câștigat va dovedi că le-a făcut. Judecătorii au însă dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivite de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.

Art.276 C.proc.civ. din 1865:

Când pretențiile fiecărei părți au fost încuviințate numai în parte, instanța va aprecia în ce măsură fiecare din ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putând face compensarea lor.

Poziția juridică de parte câștigătoare la care face referire art.274 C.proc.civ. trebuie determinată în funcție de raportul dintre conținutul obiectului acțiunii și rezultatul obținut prin hotărârea de soluționare a litigiului. Având în vedere obiectul speței deduse judecății, instanța reține că în procesele de partaj părțile au o dublă calitate, de reclamanți și de pârâți, iar soluția pronunțată este deopotrivă în interesul ambelor părți. Prin urmare, dacă ambele părți efectuează cheltuieli în legătură cu judecarea litigiului, atunci se impune compensarea lor în raport cu valoarea pretențiilor admise și, eventual, obligarea părții care a făcut cheltuieli mai mici la suportarea diferenței respective.

2. Cheltuieli de judecată efectuate de părți în prezenta cauză:

Din înscrisurile existente la dosarul cauzei, instanța constată că părțile au efectuat în cauză următoarele cheltuieli de judecată:

- reclamanta – 24.617,95 lei, din care:

- 5,00 – timbru judiciar – fila nr.163, vol.I, din dosar

- 10.486,95 lei taxă judiciară de timbru achitată conform:

- chitanță ../Data CT XWM_/21.09.2011 – fila nr.163, vol.I, din dosar

- chitanță ../Data CT XWM_/22.06.2012 – fila nr.189, vol.II, din dosar

- chitanță ../Data CT XWM_/27.06.2014 – fila nr.251, vol.III, din dosar

- 6.500,00 lei onorariu expert, achitat conform:

- chitanță ../Data TTF_/06.03.2012 – fila nr.3, vol.II, din dosar

- chitanță ../Data TTF_/06.03.2012 – fila nr.5, vol.II, din dosar

- chitanță Nr./Data_/1/19.09.2012 – fila nr.209, vol.II, din dosar

- chitanță Nr./Data_/15.11.2012 – fila nr.285, vol.II, din dosar

- chitanță Nr./Data_/14.11.2012 – fila nr.287, vol.II, din dosar

- chitanță Nr./Data_/1/02.04.2012 – fila nr.3 și fila nr.33 verso, vol.III, din dosar

- chitanță Nr./Data_/01.08.2012 – fila nr.23 și fila nr.33 verso, vol.III, din dosar

- 7.626,00 lei onorariu avocat, achitat conform:

- chitanță ../Data MCI_/18.04.2011 – fila nr.277, vol.III, din dosar

- chitanță ../Data MCI_/05.01.2012 – fila nr.278, vol.III, din dosar

- chitanță ../Data MCI_/11.08.2011 – fila nr.279, vol.III, din dosar

- pârâtul J. C. M. – 1.500,00 lei, din care:

- 1.000,00 lei onorariu avocat, achitat conform chitanței ../Data CA BR_/29.06.2013 – fila nr.249, vol.III, din dosar

- 500,00 lei onorariu avocat, achitat conform chitanței ../Data BR 355/06.06.2014 – fila nr.250, vol.III, din dosar

- pârâta U. V. – 1.00,00 lei, onorariu avocat, achitat conform chitanței ../Data BR 355/06.06.2014 – fila nr.250, vol.III, din dosar

Cu privire la structura cheltuielilor de judecată învederată de reclamantă prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei la data de 30.06.2014, instanța reține că la dosarul cauzei nu se regăsește dovada achitării onorariului expertului pentru expertiza topografică administrată prin comisie rogatorie la Judecătoria Câmpina, în dosarul nr._ . În plus, nici în încheierea de ședință care însoțește raportul de expertiză și nici în cuprinsul raportului nu se face mențiune despre dovada achitării onorariului menționat, deși instanța solicitase expres Judecătoriei Câmpina să comunice dacă onorariul a fost achitat (fila nr.309, vol.II rap. la fila nr.38, vol.III, din dosar).

3. Compensarea cheltuielilor de judecată efectuate de părți în prezenta cauză:

Având în vedere cheltuielile de judecată dovedite prin înscrisuri de reclamantă și de pârât, instanța va dispune compensarea, până la concurența sumei mai mici, a sumelor reprezentând cheltuieli de judecată:

- 24.617,95 lei – cheltuieli de judecată efectuate în cauză de reclamantă;

- 1.500,00 – cheltuieli de judecată efectuate în cauză de pârât.

În urma deducerii impuse de compensare, instanța constată rămase necompensate cheltuieli în cuantum de 23.117,95 lei efectuate în cauză de reclamantă.

Cât privește cheltuielile de judecată efectuate de pârâta U. V., instanța reține că, atât prin cererea de chemare în judecată, cât și prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei, reclamanta a solicitat ca doar pârâtul să fie obligat la plata cheltuielilor de judecată generate de prezenta cauză (fila nr.2 vol.I și fila nr.266, vol.III, din dosar).

4. Soluția instanței asupra cheltuielilor de judecată:

În temeiul art.274 și art.276 C.proc.civ., instanța va obliga pârâtul J. C. M. să plătească reclamantei suma de 11.558,98 lei, reprezentând 50% din cuantumul cheltuielilor de judecată rămase necompensate.

Având în vedere soluția dispusă în contradictoriu cu pârâta U. V., în temeiul art.274 C.proc.civ., instanța va respinge ca neîntemeiat capătul de cerere formulat aceasta privind obligarea reclamantei la plata a 1.000,00 lei cu titlul cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, achitat conform chitanței ../Data BR 355/06.06.2014.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Față de încheierea interlocutorie aferentă termenului de judecată din data de 15.11.2011, respinge capetele de cerere 2, 3 și 4 formulate de reclamanta O. (fostă J.) A. M., în contradictoriu cu pârâta U. V., ca fiindformulate împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.

Respinge ca neîntemeiată excepția inadmisibilității capătului de cerere referitor la constatarea, de către instanță, a dobândirii dreptului de proprietate de către reclamantă împreună cu pârâtul J. C. M., asupra imobilului "construcție",situat în C., ., județ C. – excepție invocată de:

– pârâtul J. C. M.;

– pârâta U. V..

Respinge ca neîntemeiată excepția inadmisibilității capătului de cerere referitor constatarea, de către instanță, a calității de soți a numiților O. (fostă J.) A. M. și J. C. M. – excepție invocată de pârâtul J. C. M..

Admite în parte cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată, având ca obiect acțiune în constatare – acțiune formulată de reclamanta O. (fostă J.) A. M., cu domiciliul în C., Bulevardul Tomis, nr.229, ., etaj 4, apartament nr.20, județ C., și cu domiciliul procesual ales în vederea la Cabinet Avocat B. M., cu sediul profesional în C., Bulevardul A. L., nr.94, ., etaj 1, apartament nr.46, județ C., în contradictoriu cu:

– pârâtul J. C. M., cu domiciliul în C., ., ., etaj 2, apartament nr.27, județ C.;

– pârâta U. V., cu domiciliul în C., ., ., etaj 2, apartament nr.27, județ C..

Constată, în contradictoriu cu pârâtul J. C. M. și cu pârâta U. V., că reclamanta O. (fostă J.) A. M. împreună cu pârâtul J. C. M. au dobândit:

–dreptul de proprietate asupra imobilului "construcție",situat în C., ., județ C., identificat prin raportul de contraexpertiză tehnică imobiliară întocmit în cauză de experți tehnici judidiari Arh. C. G., Ing. B. M. și Ing. B. E.;

– un drept de folosință asupra terenului aferent construcției, teren în suprafață de 305,23 mp, situat în C., ., județ C., aflat în proprietatea pârâtei U. V..

Constată că, în perioada cuprinsă între 09.02.2008 (data încheierii căsătoriei înregistrate în Registrul de Stare Civilă al Primăriei C.) și 18.01.2011 (data la care a rămas irevocabilă prin neapelare Sentința Civilă nr.20.516/17.09.2010, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul civil nr.10._ , prin care a fost desfăcută căsătoria), reclamanta O. (fostă J.) A. M. și pârâtul J. C. M. au avut calitatea de soți.

Constată că activul masei partajabile este format din:

1. imobilul "construcție", situat în C., ., județ C., identificat conform raportului de contraexpertiză tehnică imobiliară întocmit în cauză de experți tehnici judidiari Arh. C. G., Ing. B. M. și Ing. B. E.;
2. imobilul "teren", situat în Băltenii de Jos, ., în suprafață de 1/2 din 1.000,12 mp, dobândit potrivit Contractului de Vânzare Cumpărare autentificat sub nr.332, la data de 13.04.2009, de BNP N. M., identificat conform raportului de expertiză tehhică topo cadastrală întocmit de expert tehnic Ing. F. G.;
3. bunurile mobile identificate conform raportului de contraexpertiză tehnică mobiliară întocmit de experți tehnici judidiari Prof. Univ. Dr. D. E., Jr. H. V. și Ec. Tapicu I..

Constată căvaloarea activului masei partajabileeste în cuantum de 310.434,51 lei.

Constată că reclamanta O. (fostă J.) A. M. și pârâtul J. C. M.au cote de contribuție egală, de câte câte 50%, la achiziționarea bunurilor dobândite în timpul căsătoriei.

Constată că valoarea ce revine reclamantei, din activul masei partajabile, conform cotei reținute, este de 155.217,255 lei (50%*310.434,51 lei).

Constată că valoarea ce revine reclamantei, din activul masei partajabile, conform cotei reținute, este de 155.217,255 lei (50%*310.434,51 lei).

Atribuie reclamantei lotul I, în valoare totală de 3.100,50 lei, alcătuit din:

1. următoarele bunuri mobile, identificate conform raportului de contraexpertiză tehnică mobiliară întocmit de experți tehnici judidiari Prof. Univ. Dr. D. E., Jr. H. V. și Ec. Tapicu I.:

– mașină de spălat;

– cuptor microunde;

– aparat foto;

1. jumătate din valoarea bunurilor mobile comune care nu au fost prezentate de părți, dar care au fost evaluate prin asimilare prin raportul de contraexpertiză tehnică mobiliară întocmit de experți tehnici judidiari Prof. Univ. Dr. D. E., Jr. H. V. și Ec. Tapicu I. (1.664,50 lei).

Atribuie pârâtului J. C. M. lotul II, în valoare totală de 307.334,01 lei, alcătuit din:

1. imobilul "construcție", situat în C., ., județ C. identificat conform raportului de contraexpertiză tehnică imobiliară întocmit în cauză de experți tehnici judidiari Arh. C. G., Ing. B. M. și Ing. B. E.;
2. imobilul "teren", situat în Băltenii de Jos, ., în suprafață de 1/2 din 1.000,12 mp, dobândit potrivit Contractului de Vânzare Cumpărare autentificat sub nr.332, la data de 13.04.2009, de BNP N. M., identificat conform raportului de expertiză tehhică topo cadastrală întocmit de expert tehnic Ing. F. G.;
3. următoarele bunuri mobile aflate în imobilul situat în C., ., județ C., identificate conform raportului de contraexpertiză tehnică mobiliară întocmit de experți tehnici judidiari Prof. Univ. Dr. D. E., Jr. H. V. și Ec. Tapicu I.:

– canapea sufragerie;

– masă sufragerie;

– scaun taburet 2 buc.;

– plită și cuptor aragaz;

– combină frigorifică;

– cabină duș;

– mobilă bucătărie;

– dulap baie;

– pat dublu;

– somieră;

– saltea;

– centrală termică;

– hotă bucătărie;

– radiator baie;

– chiuvetă bucătărie;

– chiuveta baie;

– scaune bucătărie 7 buc.;

– mască chiuvetă bucătărie.

1. jumătate din valoarea bunurilor mobile comune care nu au fost prezentate de părți, dar care au fost evaluate prin asimilare prin raportul de contraexpertiză tehnică mobiliară întocmit de experți tehnici judidiari Prof. Univ. Dr. D. E., Jr. H. V. și Ec. Tapicu I. (1.664,50 lei).

Obligă pârâtul J. C. M. să plătească reclamantei suma de 152.116,755 lei (valoarea ce revine reclamantei, din activul masei partajabile, conform cotei reținute, minus valoarea lotului atribuit, respectiv 155.217,255 lei - 3.100,50 lei), cu titlul sultă, pentru egalizarea loturilor.

Constată că pasivul masei partajabile este format din:

1. creditul contractat de foștii soți de la Piraeus Bank, conform Contract de Împrumut pentru Nevoi Personale nr._22238/04.08.2008;
2. creditul contractat de pârât de la ING Bank, conform Contract de credit pentru nevoi personale cu garanție imobiliară nr._/22.02.2008.

Constată că, la data de 18.01.2011 (data la care a rămas irevocabilă prin neapelare Sentința Civilă nr.20.516/17.09.2010, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul civil nr.10._ , prin care a fost desfăcută căsătoria) valoarea datoriei comunea reclamantei O. (fostă J.) A. M. și a pârâtului J. C. M. era în cuantum de 35.066,03 euro.

Constată că valoarea ce revine reclamantei, din valoarea datoriei comune, conform cotei reținute, este de 17.533,015 euro (50%*35.066,03 euro).

Constată că valoarea ce revine pârâtului J. C. M., din valoarea datoriei comune, conform cotei reținute, este de 17.533,015 euro (50%*35.066,03 euro).

Dispune ca întreaga datorie comună să fie achitată de pârât și, în consecință, obligă reclamanta să plătească pârâtului J. C. M. suma de 78.381,343 lei reprezentând 50% din valoarea datoriei comune neachitate la data de 18.01.2011, exprimată în lei, la un curs valutar de 4,4705 lei/euro afișat de BNR, la data pronunțării prezentei hotărâri.

Compensează până la concurența sumei mai mici, sumele:

-152.116,755 lei – suma datorată de pârât reclamantei, cu titlul sultă;

-78.381,343 lei – suma datorată de reclamantă pârâtului, reprezentând 50% din valoarea datoriei comune neachitate la data de 18.01.2011, exprimată în lei, la cursul valutar anterior indicat;

și obligă pârâtul J. C. M. să plătească reclamantei suma de 73.735,412 lei reprezentând diferența necompensată.

Constată că părțile au efectuat în cauză următoarele cheltuieli de judecată:

- reclamanta – 24.617,95 lei, din care:

- 5,00 – timbru judiciar

- 10.486,95 lei taxă judiciară de timbru achitată conform:

- chitanță ../Data CT XWM_/21.09.2011

- chitanță ../Data CT XWM_/22.06.2012

- chitanță ../Data CT XWM_/27.06.2014

- 6.500,00 lei onorariu expert, achitat conform:

- chitanță ../Data TTF_/06.03.2012

- chitanță ../Data TTF_/06.03.2012

- chitanță Nr./Data_/1/19.09.2012

- chitanță Nr./Data_/15.11.2012

- chitanță Nr./Data_/14.11.2012

- chitanță Nr./Data_/1/02.04.2012

- chitanță Nr./Data_/01.08.2012

- 7.626,00 lei onorariu avocat, achitat conform:

- chitanță ../Data MCI_/18.04.2011

- chitanță ../Data MCI_/05.01.2012

- chitanță ../Data MCI_/11.08.2011

- pârâtul J. C. M. – 1.500,00 lei, din care:

- 1.000,00 lei onorariu avocat, achitat conform chitanței ../Data CA BR_/29.06.2013

- 500,00 lei onorariu avocat, achitat conform chitanței ../Data BR 355/06.06.2014

Compensează, până la concurența sumei mai mici, sumele reprezentând cheltuieli de judecată:

- 24.617,95 lei – cheltuieli de judecată efectuate în cauză de reclamantă;

- 1.500,00 lei – cheltuieli de judecată efectuate în cauză de pârât.

Constată rămase necompensate cheltuieli în cuantum de 23.117,95 lei efectuate în cauză de reclamantă.

Obligă pârâtul J. C. M. să plătească reclamantei suma de 11.558,98 lei, reprezentând 50% din cuantumul cheltuielilor de judecată rămase necompensate.

Respinge ca neîntemeiat capătul de cerere formulat de pârâta U. V. privind obligarea reclamantei la plata a 1.000,00 lei cu titlul cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, achitat conform chitanței ../Data BR 355/06.06.2014.

Cu drept de apel, în termen de 15 zile, de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18.12.2014.

Președinte, Grefier,

Judecător C. I. L. B.

Red. Jud. CI/05.01.2015

← Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 06/2014....		Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 06/2014. Judecătoria CONSTANŢA Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 06/2014. Judecătoria CONSTANŢA Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 6355/2014. Judecătoria CONSTANŢA Curatelă. Sentința nr. 7157/2014. Judecătoria CONSTANŢA Pensie întreţinere. Sentința nr. 13/2014. Judecătoria CONSTANŢA