Cereri. Sentința nr. 1219/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1219/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 06-02-2014 în dosarul nr. 16989/212/2013
Dosar nr._
ROMANIA
JUDECATORIA CONSTANTA
SECTIA CIVILA
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
SENTINȚA CIVILA NR. 1219
SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE 06.02.2014
INSTANTA CONSTITUITA DIN:
P. – M. TRANTU
GREFIER – E. R.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant P. V., cu domiciliul in loc. Eforie, ., jud. Constanta și pe pârât P. O. EFORIE, cu sediul in oras Eforie, jud. Constanta, având ca obiect alte cereri.
Dezbaterile asupra excepției invocate au avut loc in sedinta din data de 03.02.2014 si au fost consemnate in incheierea de sedinta de la acea data care face parte integranta din prezenta sentinta, cand instanta, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea la data de 05.02.2014 si la 06.02.2014, data la care a pronuntat urmatoarea solutie:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 14.05.2012 sub nr._/212/2012, reclamantul P. V., în contradictoriu cu pârâta Primăria Eforie, a arătat instanței că pârâta îi impune impozite necorespunzătoare în raport cu casa în care locuiește.
De asemenea, reclamantul a menționat că, la suprafața de 308 mp, plătește impozit de 245 lei și a solicitat condamnarea acestui fapt și plata daunelor morale.
Prin sentința nr._/27.11.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/212/2012, instanța a admis excepția inadmisibilității și a respins ca inadmisibilă cererea formulată de reclamant.
Împotriva acestei sentințe, reclamantul a formulat recurs, care a fost soluționat de Tribunalul C. prin decizia nr. 750/RCA/24.04.2013, fiind admisă calea de atac, casată sentința recurată, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe.
În motivarea deciziei menționate, tribunalul a arătat că instanța de fond nu a avut rol activ și nu a calificat obiectul cererii de chemare în judecată, motiv pentru care a apreciat că se impune trimiterea cauzei spre rejudecare urmând ca instanța de fond să procedeze la clarificarea obiectului acțiunii și să soluționeze cauza în raport de acest obiect.
După casare cu trimitere spre rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 26.06.2013 sub nr._ .
La termenul din data de 29.10.2013, în ședința publică, la solicitarea instanței, reclamantul a arătat că, prin prezenta cauză, contestă decizia de impunere prin care s-a stabilit impozitul pentru imobilul său, motivat de faptul că Primăria i-a impus să plătească impozit de trei ori mai mult decât vecinii săi care au aceeași suprafață de teren.
Prin încheierea din data de 17.12.2013, instanța a calificat obiectul cererii ca fiind contestație împotriva unui act fiscal, invocând din oficiu excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C. sau excepția necompetenței în favoarea unui organ cu activitate jurisdicțională.
În ședința publică din data de 03.02.2013, pârâta a precizat că impozitul datorat de reclamant a fost stabilit în baza declarației fiscale a acestuia, neexistând o decizie de impunere.
Asupra excepției necompetenței materiale a Judecătoriei C., instanța reține următoarele:
Astfel cum reiese din precizările făcute de reclamant în ședința publică din data de 29.10.2013, prin prezenta cerere, reclamantul a contestat decizia de impunere prin care s-a stabilit impozitul pentru imobilul său, motivat de faptul că Primăria i-a impus să plătească impozit de trei ori mai mult decât vecinii săi care au aceeași suprafață de teren.
De asemenea, reclamantul a formulat și un capăt de cerere accesoriu constând în obligarea pârâtei la plata daunelor morale.
Conform art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 (în vigoare la data formulării cererii de către reclamant), litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
Față de aceste dispozițiile legale, având în vedere că cererea principală formulată de reclamant privește taxa stabilită de pârâtă în sarcina reclamantului, precum și cuantumul acesteia de 245 lei/an, instanța apreciază ca fiind întemeiată excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C., urmând a o admite și a declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului C. – secția contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C..
Declină competența de soluționare a cererii formulate de reclamantul P. V., cu domiciliul in loc. Eforie, ., jud. Constanta, in contradictoriu cu pârâta P. O. EFORIE, cu sediul in oras Eforie, jud. Constanta, în favoarea Tribunalului C..
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 06.02.2014.
PreședinteGrefier
M. Trantu E. R.
Red. jud. T.M./04.03.2014
Dact. R.E./13.02.2014
.
Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei:
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2304/2014.... | Legea 112/1995. Sentința nr. 2695/2014. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
