Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 24/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 24/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 24-07-2014 în dosarul nr. 20145/212/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL NR. 3047
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ nr. .
Ședința publică din data de 24.07.2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: S. E.
GREFIER: L. A.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta T. SRL, cu sediul în B., . și sediul ales în B., .-8, și pe pârâta PRIMĂRIA NĂVODARI, cu sediul în Năvodari, ., județul C., având ca obiect ordonanță președințială - suspendare executare măsură complementară.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat B. C. pentru reclamantă și consilier juridic B. M., pentru pârâtă, conform delegației de substituire pentru avocat S. S. L..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Verificând competența, în temeiul art. 131 NCPC instanța constată că este competentă să judece prezenta cauză, din punct de vedere general, material și teritorial.
În conformitate cu disp. art. 238 C.pr.civ., instanța estimează soluționarea prezentei cereri la un termen de judecată.
Reprezentantul pârâtei depune împuternicire avocațială pentru avocat S. S. L. și delegație de substituire, precum și dovada cheltuielilor de judecată.
Reprezentantul reclamantei depune la dosar o copie a cererii pentru emiterea unui certificat de urbanism, precum și un răspuns emis de către Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General al Poliției Române – Inspectoratul Județean de Poliție C., prin care se învederează că măsurile învederate de reclamantă sunt în conformitate cu prevederile Lg. 333/2003 și HG 301/2012, iar recomandările evaluatorului de risc, persoană autorizată a făcut recomandările pentru prevenirea infracționalității. De asemenea procedează la comunicarea acestor înscrisuri și reprezentantului pârâtei.
Reprezentantul pârâtei depune întâmpinare prin care invocă excepția lipsei capacității procesuale de folosință și excepția lipsei calității procesuale pasive, și procedează la comunicarea acesteia și reprezentantului reclamantei.
Întrebat fiind reprezentantul reclamantei arată că nu solicită acordarea unui termen pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării, motiv pentru care solicită cuvântul în vederea discutării probatoriilor.
Instanța acordă cuvântul în vederea propunerii de probe, conform disp. art. 254 C.pr.civ.
Reprezentantul reclamantei solicită încuviințarea probei cu înscrisurile existente la dosar.
Reprezentantul pârâtei, de asemenea solicită încuviințarea probei cu înscrisurile existente la dosar.
Deliberând asupra probei cu înscrisuri solicitate de reprezentantul reclamantei, precum și de reprezentantul pârâtei, constatând că este legală, pertinentă, concludentă și utilă cauzei în conformitate cu disp. art.258 C.pr.civ. o admite astfel cum a fost formulată.
Întrebate fiind, părțile arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Având în vedere aceste aspecte, instanța acordă cuvântul părților asupra excepțiilor invocate prin întâmpinare, respectiv excepția lipsei capacității procesuale de folosință și excepția lipsei calității procesuale pasive, precum și pe fondul cauzei.
Reprezentantul pârâtei, având cuvântul asupra excepțiilor invocate prin întâmpinare, solicită admiterea acestora conform concluziilor menționate prin întâmpinare, precizând că Primăria este doar o structură funcțională, fără personalitate juridică, ca structură instituțional administrativă nu se încadrează printre persoanele juridice prevăzute de această lege.
De asemenea arată că potrivit art. 56 C.pr.civ., solicită să se constate nulitatea cererii de chemare în judecată, având în vedere că este formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință.
Reprezentantul reclamantei cu privire la excepțiile invocate de reprezentantul pârâtei solicită respingerea acestora ca neîntemeiate.
Pe fondul cauzei solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, suspendarea executării măsurii complementare a desființării împrejmuirii și aducerea terenului în starea inițială dispusă prin procesul verbal de sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 16.06.2014 emis de către Primăria Năvodari, până la soluționarea definitivă a plângerii contravenționale ce face obiectul dosarului_/212/2014.
Pentru admisibilitatea ordonanței presedintiale este necesară îndeplinirea cumulativă a mai multor condiții, care apreciază că aceste condiții au fost îndeplinite, astfel cum a învederat și în cererea de chemare în judecată.
Reprezentantul pârâtei, pe fondul cauzei solicită respingerea cererii de chemare în judecată, respectiv respingerea cererii privind suspendarea executării complementare a desființării împrejmuirii terenului, ca nefondată.
Instanța reține cauza spre soluționare și rămâne în pronunțare asupra excepțiilor invocate prin întâmpinare, respectiv excepția lipsei capacității procesuale de folosință și excepția lipsei calității procesuale pasive, precum și pe fondul cauzei.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, la data de 27.06.2014, reclamanta T. SRL a solicitat – în contradictoriu cu pârâta Primăria Năvodari – să se dispună pe calea ordonanței președințiale suspendarea măsurii complementare a desființării împrejmuirii și aducerea terenului la starea inițială, dispusă prin procesul-verbal de sancționare a contravențiilor . nr._/16.06.2014 până la soluționarea în fond a dosarului nr._/212/2014 aflat pe rolul Judecătoriei C..
În motivare, a arătat reclamanta că la data de 23.06.2014 i-a fost comunicat procesul verbal al contravenției . nr._/16.06.2014 prin care a fost sancționată cu amendă în cuantum de 10.000 lei și măsura complementară a desființării împrejmuirii și aducerea terenului la starea inițială.
Consideră admisibilă pronunțarea ordonanței președențiale fiind întrunite cumulativ condițiile de neprejudiciere a fondului, urgența și vremelnicia măsurii
Există o aparență a dreptului reclamantei întrucât așa cum s epoate observa din adresa nr._/18.10.2013 chiar pârâta recunoaște dubla sancționare a reclamantei menționând că „ T. SRL” a fost sancționată prin procesul verbal nr._/14.10.2013 ( aceeași dată cu data solicitării autorizației) pentru executarea lucrărilor de împremuire la imobilul „Camping Hanul Piraților” latura Nord”.
Cu privire la caracterul vremelnic, măsura ar dura doar până la soluționarea definitivă a plângerii contravenționale, respectiv până la soluționarea în fond a dosarului nr._/212/2014 aflat pe rolul Judecătoriei C., iar urgența se impune pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 996 Cod Procedură Civilă.
În dovedire, a depus înscrisuri
Pârâta a formulat întâmpinare, procedura desfășurându-se cu citarea părților.
Prin întâmpinare s-au formulat două excepții, respectiv excepția capacității procesuale de folosință și excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea cererii.
Analizând cu prioritate excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei Primăria Năvodari, instanța o găsește întemeiată, pentru următoarele considerente:
Prevederile speciale – Legea nr. 215/2001 privind regimul general al autonomiei locale precum și organizarea și funcționarea autorității administrației publice locale – stabilesc aceea că administrația publică în unitățile administrativ teritoriale se organizează și funcționează în temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice legalității ș.a. Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a autorității administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice în condițiile legii.
Prin „colectivități locale” se înțeleg totalitatea locuitorilor din unitățile administrativ-teritorială.
Astfel, comunele, orașele și județele sunt unități administrativ teritoriale în care se exercită autonomia locală prin consiliile locale și județene, ca autorități deliberative, respectiv primării și președinții consiliilor județene, ca autorități executive, alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
Conform art.19 din Legea nr. 215/2001, comunele, orașele și județele sunt persoane juridice de drept public, având patrimoniu propriu și capacitate juridică deplină.
Rezultă că personalitatea juridică (calitate de subiect de drept) aparține numai unităților administrativ-teritoriale, în timp ce consiliile locale sau județene precum și primării sau președinții consiliilor județene funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă treburile publice în comune, orașe și județe în condițiile legii (art.21 și 22).
Aceste autorități sunt organele persoanei juridice, structuri deliberative și executive prin care unitățile administrativ-teritoriale participă în nume propriu la raportul juridic de drept public și privat ca titular de drept și obligații proprii.
Prin urmare, actele și faptele juridice săvârșite de autoritățile (organele) locale sau județene în numele și pe seama unității administrativ-teritoriale sunt actele și faptele comunei, orașului sau județului însuși.
„Capacitatea deplină” a unității administrativ teritorial include și capacitatea civilă ce cuprinde aptitudinea de a avea drepturi și obligații civile (capacitatea de folosință) și aptitudinea de a încheia singură acte juridice civile, prin organele sale (capacitatea de exercițiu, așa încât să participe în nume propriu la raporturi juridice civile).
Prin aplicarea acestor principii în cazul unităților administrativ teritoriale, rezultă că, în toate cazurile, . își exercită drepturi subiective și își execută obligațiile prin organele sale – consiliile locale sau județene ca autorități deliberative și primarii și președinții consiliilor județene ca autorități executive.
Acesta, chiar dacă, în concret, legea prevede că actele juridice se încheie fie singur de către autoritatea executivă, fie cu încuviințarea (aprobarea) prealabilă a autorității deliberative.
Actele juridice ale organelor comunei, orașului sau județului sunt ale unității administrativ teritoriale respective și nu ale autorități publice locale care le-a emis (consiliile locale, primar ș.a.) deoarece aceste autorități nu sunt entități distincte, separate de unitatea administrativ teritorială, ci părți constitutive ale acesteia.
Aceste autorități nu sunt nici măcar mandatari – reprezentanți legali – întrucât nu sunt organisme juridice distincte de persoana juridică respective, or, reprezentarea – legală sau convențională – presupune două persoane juridice (subiecți de drept) distincte.
Pentru aceste considerente, instanța urmează a respinge cererea privind emiterea unei ordonanțe președințiale ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință.
Respinge cererea formulată de reclamanta T. SRL, cu sediul în B., . și sediul ales în B., .-8, în contradictoriu cu pârâta PRIMĂRIA NĂVODARI, cu sediul în Năvodari, ., județul C., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință.
Cu apel în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, azi 24.07.2014.
P. GREFIER
S. EMILIALAZĂR A.
Red. Jud.S.E.. / 24.07.2014;
Tehnored. Grf. A.L. / 24.07.2014 / 4 exp.
Comunicat 2 exp. / ..2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 6053/2014.... | Plângere contravenţională. Hotărâre din 22-09-2014,... → |
|---|
