Plângere contravenţională. Sentința nr. 28/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 28/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 28-11-2014 în dosarul nr. 5063/212/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
Sentința civila nr._
Ședința publică din 28.11.2014
PREȘEDINTE: I. M. I.
Grefier: O. L.
Pe rol, judecarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, privind pe petent V. E., cu domiciliu ales la Avocat F. A. M., în C.,., ., .. C. și pe intimat PRIMARIA M. C. – SERVICIUL DISCIPLINA IN CONSTRUCȚII, cu sediu în C., ., jud. C...
Dezbaterile asupra fondului au avut loc in ședința publica din 17.11.2014, consemnate în încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integranta din prezenta hotărâre, când instanța raportat la disp. art. 396 alin 1 si 2 Cod procedura civila, a amânat pronunțarea la data de 28.11.2014 când s-a pronunțat.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.02.2014 sub nr._ petentul V. E. a solicitat în contradictoriu cu intimatul P. M. C.-Direcția Poliția Locală-Serviciul Disciplina în Construcții anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr._ din data de 31.01.2014 și în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.
În motivare petentul a arătat că a fost amendat cu suma de 500 de lei pentru deconectarea de la sistemul centralizat de încălzire a consumatorului fără a deține proces-verbal de deconectare eliberat de RADET C. și că s-a dispus măsura obținerii acestui proces-verbal sau în caz contrar reconectarea la sistemul de încălzire RADET.
Petentul a precizat că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției este nelegal întocmit deoarece agentul constatator a menționat în mod greșit numele și prenumele contravenientului, că același agent constatator nu era competent să constate săvârșirea contravenției și că nu există temei juridic pentru aplicarea sancțiunii complementare.
Petentul a învederat instanței că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nu este temeinic întocmit deoarece prin debranșarea efectuată nu a intervenit asupra rețelei termice a furnizorului RADET C., deoarece nu a obstrucționat în niciun mod rețeaua de furnizare a agentului termic către consumatorii rămași racordați la acest furnizor.
A mai precizat petentul că furnizorul de agent termic RADET C. deține proprietatea numai asupra instalațiilor de termoficare până la punctele de delimitare, astfel că interesele strict comerciale ale unui operator economic, chiar și pentru furnizarea unor servicii de utilitate publică nu pot prevala în fața dreptului de proprietate și a dreptului de dispoziție decurgând din dreptul de proprietate.
În drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile OG nr.2/2001 și a Legii nr.325/2006
În probațiune a depus următoarele înscrisuri: procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr._/31.01.2014 și acord ce acces la sistemul de distribuție gaze naturale emis de Congaz.
Intimatul nu a depus întâmpinare ci următoarele înscrisuri: adresă emisă de RADET C. către Primăria C., adresa emisă de B. V. către RADET C., adresa emisă de Primăria C. către RADET C., procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr._/31.01.2014 și dispoziția nr.2186 emisă de P. M. C. privind delegarea atribuțiilor de control în vederea respectării Legii nr.325/2006 către polițiști locali din cadrul Direcției Poliției Locale.
Instanța a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar de ambele părți.
Acțiunea a fost legal timbrată cu suma de 20 de lei.
Analizând actele și lucrările dosarului reține:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr._/31.01.2014 petentul V. E. a fost sancționat deoarece a săvârșit contravenția prevăzută de art.45 alin.(1) lit.b din Legea nr.325/2006 care prevede „constituie contravenții (..) debranșarea/deconectarea de la SACET a utilizatorului sau consumatorului de energie termică fără respectarea dispozițiilor prezentei legi”.
Prin același proces-verbal s-au dispus la punctul 4 măsurile: 1. obținerea procesului-verbal de deconectare emis de RADET Contanța în termen de 15 de zile de la primire și 2. în caz contrar reconectarea la sistemul centralizat de energie termică în termen de 15 zile de la expirarea primului termen.
Instanța verifică din oficiu data introducerii plângerii contravenționale și constată că petenții au respectat termenul legal de 15 zile prevăzut de art.31 alin.(1) din OG 2/2001.
În privința legalității procesului verbal de contravenție contestat, prin raportare la prevederile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, instanța constată că acesta cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de acest text de lege sub sancțiunea nulității absolute, fiind indicate: numele, prenumele și calitatea agentului constatator care l-a încheiat, numele, prenumele și domiciliul contravenientei persoană fizică, descrierea faptei săvârșite și data comiterii acesteia. De asemenea, procesul verbal este semnat de agentul constatator care l-a instrumentat.
Cu privire la motivele de nelegalitate invocate de petent instanța le consideră neîntemeiate deoarece: procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției deși conține un nume greșit nu se poate considera că nu există mențiuni cu privire la numele contravenientului pentru a se putea atrage nulitatea absolută. Indicarea unui nume greșit, deși celelalte date sunt corecte, ar putea atrage eventual nulitatea relativă, condiționată de existența unei vătămări, iar petentul nu a făcut dovada unei asemenea vătămări.
De asemenea, conform înscrisului depus la filele 42-45 din dosar reiese că agenților constatatori A. S. și B. N. le-au fost delegate atribuții de control pe raza M. C., în ceea ce privește respectarea în domeniile disciplinei în construcții și al afișajului stradal, protecției mediului, activității comerciale, precum și împuternicirea acestora să constate și să aplice sancțiuni contravenționale prevăzute în Legea nr.325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică.
Prin urmare, instanța apreciază că cei doi agenți constatatori aveau competența necesară pentru constatarea și sancționarea contravenției.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal de contravenție contestat, instanța reține că, deși în dreptul intern contravențiile au fost scoase din sfera de reglementare a dreptului penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, în continuare, Curtea, (cauzele Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei și Kadubec c. Slovaciei), această categorie de fapte ilicite intră în sfera de cuprindere a noțiunii de „acuzație în materie penală”, la care se referă primul paragraf al art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, în continuare Convenția.
La această concluzie conduc două argumente, pe de o parte, caracterul general al reglementării, norma juridică ce sancționează acest gen de fapte adresându-se tuturor cetățenilor; iar pe de altă parte, sancțiunea aplicabilă pentru săvârșirea acestor fapte: amenda contravențională, confiscarea și suspendarea activității, urmăresc un scop preventiv, represiv și disuasiv, caracteristic infracțiunilor. În jurisprudența sa constantă: cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, N. c. României, A. c. României, Curtea a stabilit că aceste criterii, care sunt alternative, iar nu cumulative, sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție constituie, în sensul art. 6 din Convenție, o „acuzație în materie penală”.
De asemenea, aceasta a mai statuat că dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este unul absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenție, cu obligația statului de a institui limite rezonabile în stabilirea unor astfel de prezumții, în acest sens fiind necesară asigurarea unui echilibru între interesele aflate în prezență, respectiv, scopul urmărit de legiuitor prin instituirea prezumției, acela de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit, și necesitatea respectării dreptului la apărare al persoanei acuzate: cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002.
Forța probantă a rapoartelor și proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa diferit importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblul său atunci când administrează și apreciază probatoriul: cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999.
Aplicând principiile enunțate în paragrafele ce preced cauzei de față, instanța constată că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului administrativ de constatare și sancționare a contravenției, din economia întregii reglementări în materie contravențională și din interpretarea art. 270 Cod procedură civilă, rezultă că procesele-verbale de constatare și sancționare a contravenției, ca înscrisuri autentice, întocmite de un funcționar public în exercitarea atribuțiilor de putere publică cu care a fost învestit, pe baza constatărilor personale ale acestuia, face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul lor, până la proba contrară, bucurându-se astfel de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie, care poate fi răsturnată prin administrarea oricărei probe, în condițiile legii.
Conform art.30 din Legea nr.325/2006 deconectarea unui consumator de energie termică dintr-un condominiu se face cu respectarea următoarelor condiții cumulative: acordul vecinilor de apartament, atât pe orizontală, cât și pe verticală; acordul scris al asociației de proprietari, exprimat prin hotărârea adunării generale, asupra intenției de realizare a unui sistem individual de încălzire; anunțarea, în scris, a operatorului care are și calitatea de furnizor, cu cel puțin 30 de zile înainte. Conform alin. 4-6 ale aceluiași articol, deconectările se efectuează numai de către operatorul care are și calitatea de furnizor, în termen de maximum 45 de zile de la data solicitării, după verificarea documentelor care dovedesc îndeplinirea condițiilor cumulative impuse, în orice perioadă a anului, cu excepția sezonului de încălzire, costul operațiunilor efectuate de furnizor fiind suportat de beneficiar.
În concordanță cu prevederile art. 45 alin. 1 lit. b din Legea nr. 325/2006, deconectarea de la S.A.C.E.T. (sistem de alimentare centralizată cu energie termică - ansamblul instalațiilor tehnologice, echipamentelor și construcțiilor, situate într-o zonă precis delimitată, legate printr-un proces tehnologic și funcțional comun, destinate producerii, transportului și distribuției energiei termice prin rețele termice pentru cel puțin 2 utilizatori) a utilizatorului sau consumatorului de energie termică fără respectarea dispozițiilor prezentei legi constituie contravenție și se sancționează cu amendă cuprinsă între 500 și 1.000 de lei.
Din interpretarea textelor legale menționate, instanța apreciază că deconectarea unui consumator de energie termică se poate face numai de către operatorul care are calitatea de furnizor după îndeplinirea condițiilor cumulative impuse de către lege și nu de către consumatorul de energie termică, îndeplinirea condițiilor cumulative prevăzute de lege neproducând efecte de plin drept în vederea deconectării de la sursa de energie termică.
În urma debranșării efectuate de operatorul care are calitatea de furnizor acesta eliberează un proces-verbal care atestă această deconectare.
În cauza de față, din motivarea în fapt a plângerii contravenționale, instanța reține că petentul nu contestă materialitatea faptei de a se deconecta de la instalația de încălzire apă caldă menajeră fără a deține proces verbal de deconectare eliberat de RADET C. ci faptul că nu a obstrucționat în niciun mod rețeaua de furnizare a agentului termic către ceilalți consumatori rămași racordați la furnizorul RADET.
Pentru aceste considerente, instanța constată că, în mod temeinic, s-a reținut în sarcina petentului săvârșirea contravenției prevăzute de art. 45 alin. 1 lit. b din Legea 325/2006.
Referitor la sancțiunea aplicată petentului prin procesul-verbal, instanța reține că, potrivit art. 7 alin. 3 din OG nr. 2/2001, avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.
Potrivit art. 46 alin. 3 din Legea 325/2006 contravențiilor prevăzute la art. 45 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, instanța constată că art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 prevede criteriile în funcție de care se apreciază gradul de pericol social al faptei săvârșite, respectiv împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului și alte date înscrise în procesul-verbal.
Având în vedere aceste criterii, instanța apreciază că fapta săvârșită de petent prezintă un grad de pericol social redus, că acesta nu a cauzat pagube celorlalți consumatori de energie termică și nici furnizorului și se află la prima abatere de acest gen.
Față de aceste aspecte, instanța apreciază că sancțiunea avertismentului este proporțională cu gradul de pericol social, apreciind că scopul sancțiunii contravenționale poate fi atins și prin aplicarea avertismentului.
Cu privire la măsurile complementare dispuse la punctul 4 din procesul-verbal contestat, instanța reține:
Conform art. 5 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunile contravenționale sunt principale, prevăzute de alin. 2 al aceluiași articol, sau complementare, prevăzute de alin. 3, prin legi speciale putând fi instituite și alte sancțiuni contravenționale complementare decât cele prevăzute în alin. 3, astfel cum prevăd dispozițiile alin. 4 al aceluiași articol.
În cauză, având în vedere că măsurile dispuse prin actul administrativ de sancționare contestat, constând în: 1) obținerea procesului-verbal de deconectare emis de RADET Contanța în termen de 15 de zile de la primire 2) în caz contrar reconectarea la sistemul centralizat de energie termică în termen de15 zile de la primul termen – O.G. nr. 2/2001, nu sunt prevăzute în actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției – Legea nr. 325/2006, nefiind incidente nici prevederile art. 28 din Legea nr. 50/1991, întrucât nu s-a constatat și sancționat săvârșirea vreuneia din contravențiile prevăzute de art. 26 alin. 1 lit. a și b din același act normativ, instanța apreciază că prin aplicarea acestora se încalcă principiul legalității sancțiunilor contravenționale, subsumat principiului legalității, situație în care dispoziția din procesele-verbale de contravenție contestate privitoare la aplicarea acestora urmează să fie înlăturată, ca nelegală, iar procesul-verbal urmează să fie anulat în privința acestora.
Având în vedere cele expuse mai sus instanța va admite în parte plângerea contravențională formulată de petent și în consecință va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii aplicate prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr._/31.01.2014 cu sancțiunea avertismentului și va anula acest proces-verbal în privința măsurilor dispuse prin acesta respectiv: obținerea procesului-verbal de deconectare emis de RADET în termen de15 zile și reconectarea la sistemul central de energie termică în termen de 15 zile de la expirarea primului termen.
Cu privire la cheltuielile de judecată solicitate de intimat instanța reține art.453/Cod proc.civ care arată „partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată” iar art.452/Cod proc.civ arată „partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei”.
Art.451 alin.(2)/Cod proc.civ arată „instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei.”
De asemenea în baza art.453 alin.(2)/Cod proc.civ „când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Daca este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.”
Având în vedere acest text de lege, cererea petentului de a i se acorda cheltuielile de judecată, pentru care a făcut dovada doar în privința taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 de lei, precum și admiterea în parte a plângerii contravenționale instanța va compensa cheltuielile de judecată solicitate de petent cu cele solicitate de intimat.
Față de complexitatea dosarului, de numărul redus de termene precum și ținând cont că avocatul intimatului nu s-a prezentat la niciun termen de judecată instanța va reduce onorariul acestuia la suma de 100 de lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul V. E., dom. ales la av. F. A. M. - CONSTANTA, ., ., ., J. C., CNP_ formulată în contradictoriu cu intimatul P. M. C. - Direcția Poliția Locală - Serviciul Disciplina în Construcții, cu sediu în CONSTANTA, ., J. C..
Dispune înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.
Anulează procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr._/31.01.2014 în privința măsurilor dispuse prin acesta, respectiv: „1)obținerea procesului-verbal de deconectare RADET C. în termen de 15 zile și 2) în caz contrar reconectarea la sistemul de încălzire RADET în termen de 15 zile de la expirarea termenului anterior” ca nelegal.
Menține celelalte dispoziții ale procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr._/31.01.2014.
Obligă petentul la plata sumei de 100 de lei către intimat cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică azi, 28.11.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
I. M. I. L. O.
Red. Jud. I.M.I. /10.12.2014
Tehnored. L.O./ex3/11.12.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4181/2014.... | Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... → |
|---|
