Succesiune. Sentința nr. 2958/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2958/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 18-03-2014 în dosarul nr. 26639/212/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILA
Sentința civilă Nr.2958
Ședința publică de la 18 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. R. Parleteanu
Grefier Selma Z.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant C. V. domiciliată în O.,.,.,.,jud.C. și pe pârât C. M. domiciliată în O.,.,jud.C. având ca obiect succesiune.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 11.03.2014 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integrantă cu prezenta încheiere când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 18.03.2014 când s-a pronunțat:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată că:
Prin acțiunea civilă formulată la data de 22.10.2012 și înregistrată la Judecătoria C. sub nr._, reclamanta C. V. a chemat în judecată pe pârâta C. M. solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța pe baza probelor ce vor fi administrate să se constate:
● calitatea părților de moștenitori legali ai defunctei Sirofcu M.;
● cotele succesorale cuvenite părților litigante de pe urma defunctei Sirofcu M..
În fapt, reclamanta a arătat că la data de 19.07.2011 a decedat numita Sirofcu M., mama acesteia și a pârâtei. Ulterior decesului, dezbaterea succesiunii în procedura notarială nu a fost posibilă întrucât pârâta neagă dreptul reclamantei la moștenirea defunctei, pretinzând că ar trebui să renunțe la succesiunea rămasă după defunctul tată D. R., astfel cum rezultă din cuprinsul Certificatului de moștenitor nr. 288/29.03.1983 eliberat de notariatul de Stat al județului C..
S-a arătat că în speță trebuie aplicate dispozițiile art. 659, 669 cod civil vechi.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri, respectiv acte de stare civilă, certificat de moștenitor nr. 288/1983, încheiere notarială nr. 8591/2012 emisă de BNP C. Budei și a solicitat administrarea probei testimoniale cu martorul B. P. și interogatoriul pârâtei.
Pârâta, C. M., legal citată a formulat întâmpinare prin care, pe cale de excepție a invocat prematuritatea acțiunii în temeiul art. 109 pct.4 cod proc.civ., lipsa calității procesuale active a reclamantei și prescripția dreptului de opțiune succesorală.
De asemenea, a formulat cerere reconvențională în cauză, solicitând instanței să constate că pârâta C. M. a acceptat succesiunea de pe urma defunctei Sirofcu M., fiind unica moștenitoare a acesteia.
În fapt, a arătat că după decesul defunctului tată D. R., s-a eliberat certificatul de moștenitor nr. 288/1983 prin care se atestă faptul că în urma renunțării exprese a pârâtei C. M. și a numitei Sirofcu M., soția supraviețuitoare, reclamanta C. V. a cules toată moștenirea rămasă în urma defunctului său tată.
S-a menționat că încă de la acel moment, înțelegerea a fost ca pârâta C. M., după decesul mamei Sirofcu M., să culeagă moștenirea acesteia, urmând astfel, ca fiecărei surori să-i revină ½ părți din moștenirea părinților.
A arătat pârâta că de atunci și până la decesul mamei Sirofcu M., ea a fost singura care a îngrijit-o, iar ulterior, după deces, a asigurat efectuarea tuturor obiceiurilor privind înmormântarea și pomenirea acesteia, suportând integral toate costurile acestor obiceiuri. S-a susținut că reclamanta nu a avut nici o contribuție materială pentru îndeplinirea/rezolvarea nevoilor mamei în timpul vieții ei ori a obiceiurilor mortuare ulterioare.
A susținut în continuare că niciodată reclamanta nu a efectuat vreun act ori fapt material de acceptare tacită a moștenirii după decesul mamei, înțelegând a lăsa către pârâtă toate bunurile mamei. Deși avea vocație succesorală legală, nu a înțeles a accepta expres ori tacit moștenirea defunctei mame, înțelegând a rămâne străină de moștenire.
În final, a precizat pârâta că după decesul mamei sale, s-a mutat împreună cu soțul și fiica în locuința defunctei renovând și întreținând casa. A arătat că, deși a discutat cu reclamanta să achite impozitul pe casă în cotă de ½ părți fiecare, aceasta nu a dorit a achita partea sa, iar în prezent impozitele sunt neachitate, deoarece nu ar putea să achite singură întreaga sumă.
În probațiune s-au comunicat la dosar înscrisuri și s-a solicitat interogatoriul reclamantei și proba testimonială cu martorul Cioroiași V..
Prin încheierea de ședință din data de 21.05.2013, instanța a luat act de renunțarea pârâtei la excepția prematurității acțiunii și a unit cu fondul cauzei celelalte excepții invocate în întâmpinare.
Analizând excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei astfel cum a fost invocată de pârâtă, se constată a fi neîntemeiată, instanța apreciind că pentru a se dezbate legal o moștenire, trebuie chemate în judecată rudele defunctului, și în consecință, reclamanta și-a justificat interesul promovării acțiunii având ca obiect succesiune, prin raportare la dispozițiile art. 659, 669 cod civil.
Analizând în continuare excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală a reclamantei precum și fondul cauzei prin prisma probatoriului administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Astfel cum rezultă din certificatul de deces nr. 55/20.07.2011 emis de Primăria orașului O. atașat la dosar, numita Sirofcu M. a decedat la data de 19.07.2011, ultimul său domiciliu fiind în orașul O., ..
Din actele de stare civilă depuse în probațiune reiese că reclamanta C. V. și C. M. sunt fiicele defunctei.
Potrivit dispozitiilor art. 644,686,688 cod civ. transmiterea patrimoniului succesoral operează de drept din momentul deschiderii moștenirii fără vreo manifestare de voință din partea succesibilului și chiar fără știrea lui.
Nimeni nu este însă obligat să accepte o moștenire care i se cuvine și pentru ca soarta acesteia să nu rămână multă vreme incertă, legiuitorul a stabilit ca dreptul de opțiune să fie exercitat într-un termen de 6 luni, calculat de la data deschiderii moștenirii . Astfel, art. 700 al. 1 cod civ stipulează că „ dreptul de a accepta succesiunea se prescrie într-un termen de 6 luni, socotit de la data deschiderii succesiunii „ . Acest termen de 6 luni a fost calificat de doctrină ca un termen de prescripție, care dacă nu a fost exercitat, stinge dreptul la acțiune în sens material . Termenul de exercitare a opțiunii succesorale începe să curgă de la data deschiderii succesiunii, deci de la data decesului, indiferent de momentul înscrierii lui în registrele de stare civilă și față de toți succesibilii, indiferent că vocația lor la moștenire este concretă sau numai generală.
Acceptarea succesiunii în termenul mai sus menționat este fie expresă, atunci când succesibilul își manifestă intenția de a o accepta printr-un înscris, fie el autentic sau sub semnătură privată, fie tacită, respectiv prin fapte din care să rezulte neîndoielnic intenția acestuia de a intra în posesia ei . Deși legiuitorul nu stabilește expres care sunt actele sau faptele în virtutea cărora se consideră că moștenitorul a înțeles să accepte succesiunea, totuși din conținutul acestora trebuie să rezulte indubitabil această intenție a sa .
În acest sens, practica judiciară a stabilit că nu semnifică acceptare tacită a moștenirii plata cheltuielilor de înmormântare sau a parastaselor ulterioare, acestea fiind efectuate de moștenitori din considerente de morală și de respect față de memoria defunctului.
Astfel, audiat fiind în cauză martorul B. P. propus de reclamantă, acesta a relevat că după moartea defunctei Sirofcu M. „C. V., cunoscând că imobilul de pe . avea cadastru și întabulare în CF, a mers la primăria O. pentru a rezolva problema cu întabularea, astfel că specialiști din cadrul primăriei s-au prezentat la imobil pentru măsurători”….”din câte știu reclamanta dorea să vândă acest imobil și chiar găsise un posibil cumpărător”, „ …impozitul pe imobilul din . achitat de reclamantă”.
Martorul propus de pârâtă, Cioroiași V. a relatat în urma audierii că după moartea defunctei Sirofcu M. „ casa din . întreținută de familia pârâtei C. M..
Instanța mai reține că potrivit adeverinței eliberată de Primăria Orașului O. sub nr. 947/03.02.2014, depusă de reclamantă în probațiune, impozitele și taxele pentru anul 2011 aferente imobilului ce a aparținut defunctei Sirofcu M., situat în loc. O., ., au fost achitate de reclamanta C. V..
Așadar, din probele administrate în cauză reiese faptul că reclamanta prin demersurile efectuate după moartea mamei sale, respectiv prin achitarea impozitului la imobilul defunctei, dar și prin exercitarea dreptului de dispoziție față de acest imobil și-a dovedit în termenul legal de acceptare a moștenirii intenția clară de a moșteni averea defunctei.
Ca atare, instanța, considerând că reclamanta a acceptat în mod tacit moștenirea defunctei mame, alături de sora sa, C. M., în temeiul art. 700 și urm. cod civ, va respinge ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală invocată de pârâtă, astfel că și pentru acest considerent, se apreciază ca fiind dovedită în continuare calitatea procesuală activă a reclamantei.
Conform art. 659 cod civil „Succesiunile sunt deferite copiilor si descendentilor defunctului, ascendentilor si rudelor sale colaterale, in ordinea si dupa regulile mai jos determinate”, art. 669 cod civil, „Copiii sau descendentii lor succed tatalui, mamei, si oricarui alt ascendent, fara deosebire de sex si chiar de ar fi nascuti din deosebite casatorii. Ei succed in parti egale cand se gasesc toti in gradul dintai si sunt chemati dupa propriul lor drept; ei succed pe tulpina cand sunt chemati toti sau unul din ei prin reprezentare”.
În temeiul textelor legale mai sus invocate, va fi admisă acțiunea reclamantei și în consecință se va constata că au vocație succesorală legală la moștenirea după defuncta Sirofcu M., decedată la data de 19.07.2011, reclamanta C. V. și pârâta C. M., în calitate de fiice ale acesteia, în cote egale de câte ½ părți.
Având în vedere considerentele arătate mai sus, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea reconvențională promovată de pârâta-reclamantă reconvențională C. M..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiate excepțiile invocate de pârâta C. M. ce vizează calitatea procesuală activă a reclamantei C. V. și prescripția dreptului de opțiune succesorală.
Admite acțiunea civilă formulată de reclamanta C. V. domiciliată în O.,.,.,.,jud.C. în contradictoriu cu pârâta C. M. domiciliată în O.,.,jud.C., și în consecință:
Constată că au vocație succesorală legală la moștenirea după defuncta Sirofcu M., decedată la data de 19.07.2011, reclamanta C. V. și pârâta C. M., în calitate de fiice ale acesteia, în cote egale de câte ½ părți.
Respinge ca neîntemeiată acțiunea reconvențională formulată de pârâta- reclamantă reconvențională C. M. în contradictoriu cu reclamanta- pârâtă reconvențională C. V..
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 martie 2014.
PreședinteGrefier
P. A. R. Selma Z.
RED.PAR/17.04.2014/4 ex.
Tehnoredact.S.Z./23.04.2014/4 ex.
Emis 2 comunicări azi,………………..
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 6204/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3498/2014.... → |
|---|
