Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 03/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 03/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 03-12-2015 în dosarul nr. 14470/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 03.12.2015
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: M. TIMOAȘCĂ
GREFIER: F. S.
Pe rol judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamant D. F. L. și pe pârât D. A., având ca obiect exercitarea autorității părintești.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 17.11.2015 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 24.11.2015, la data de 24.11.2015 și la data de 03.12.2015 dată la care s-a pronunțat.
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, reclamanta D. F. L. a chemat în judecată pe pârâtul D. A., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună ca autoritatea părintească asupra minorului D. L. Leonardo să fie exercitată de mama reclamantă și locuința minorului să fie stabilită la mamă.
În motivarea în fapt a cererii se arată că din relația de concubinaj a părților a rezultat minorul D. L. Leonardo; întrucat relația părților s-a deteriorat grav în ultimul timp, datorită comportamentului pârâtului, acesta fiind condamnat pentru infracțiunea de trafic de persoane, fiind condamnat la o pedeapsă de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a și b din Codul Penal. A mai precizat reclamanta faptul că, urmare a destrămării relațiilor de concubinaj dintre părți, minorul, in prezent, se află in creșterea și educarea reclamantei și având in vedere că prin comportamentul său pârâtul nu poate fi un exemplu pozitiv pentru minor, se poate aprecia că acesta nu este in măsură să asigure minorului o dezvoltare fizică, psihică și intelectuală corespunzătoare capacităților in continuă dezvoltare ale acestuia.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 398, 400, 194 Cod civil.
Pârâtul nu a formulat întâmpinare; prezent în fața instanței, a formulat concluzii de respingere a acțiunii.
Instanța a încuviințat și a fost administrată proba cu înscrisuri și ancheta socială la domiciliul reclamantei.
Au fost depuse la dosarul cauzei, în susținerea cererii, un set de inscrsiuri.
A fost efectuată ancheta socială la domiciliul reclamantei, fiind întocmit referatul nr._/10.11.2015 de către C. Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei Orașului C.
Din oficiu instanța a dispus evaluarea psihologică a minorilor, fiind întocmite de către DGASPC C. și depuse la dosarul cauzei Raport privind situația minorilor C. A. G. și C. A. A. și Raport de evaluare psihologică.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Din relația de concubinaj a părților a rezultat minorul D. L. Leonardo.
Potrivit art 398 C. civ :”1. Daca exista motive intemeiate, avand in vedere interesul superior al copilului, instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti .
2. Celalat parinte pastreaza dreptul de a veghea asupra modului de crestere si educare a copilului, precum si dreptul de a consimti la adoptia acestuia . „
Având în vedere interesul minorului, concluziile referatului anchetei sociale, celelalte probe administrate în cauză, instanța apreciază că este în interesul acestuia ca autoritatea părintească să fie exercitată de mama – reclamantă.
Pe lângă aspectele de natură materială ce vizează condițiile de locuință și veniturile oferite de părinți pentru creșterea copilului vor avea o greutate importantă, din punct de vedere decizional și circumstanțele legate de compatibilitatea emoțională dintre părinți și copil, aptitudinile parentale dezvoltate de-a lungul timpului, stabilitatea afectivă pe care aproprierea de părinți o creează pentru copil.
De asemenea, vor avea influență circumstanțele privitoare la capacitatea educațională oferită de fiecare dintre părinți, fiind incluse aici nu numai perspectiva pregătirii școlare, cât mai ales posibilitatea implicării părintelui precum și a persoanei în grija căreia este încredințat copilul în perioada în care părintele își desfășoară programul de lucru în această pregătire.
De aceea, la determinarea interesului superior al copilului, trebuie să se aibă în vedere nevoile de dezvoltare (fizice, psihologice, de educație și sănătate, de securitate și stabilitate și apartenență la o familie), istoricul copilului în mod special situațiile de abuz, neglijare, exploatare, precum și potențialele situații de risc ce pot apărea în viitor, capacitatea părinților de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia, menținerea relațiilor personale cu toate persoanele față de care copilul a dezvoltat relații de atașament.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că interesul copiilor prezintă un dublu aspect: pe de o parte, să le garanteze copiilor o evoluție într-un mediu sănătos; pe de altă parte, să mențină legăturile acestora cu familia cu excepția cazului în care aceasta s-a arătat nedemnă, deoarece distrugerea acestei legături determină ruperea copilului de rădăcinile sale (cauza Amanalachioaie c. României, poz. 81).
Or, din punctul de vedere al acestor dezvoltări teoretice referitoare la cuprinsul noțiunii de „interes al copilului” se constată că nu este oportună și nu corespunde nevoilor minorilor ca autoritatea parintească să fie exercitată în comun de către părinți.
Odata cu stabilirea modalitatii de exercitare a drepturilor parintesti asupra minorului de catre unul dintre parinti, instanta are obligatia de a stabili in mod exact si concret locuinta minorului.
Potrivit art 400 alin 1 c civ cu ref la art 496 c civ, regula stabilita de legiuitor a fost ca locuinta copilului minor va fi la parintii sai, sau la unul din parinti potrivit acordului dintre acestia, exceptia fiind data de neintelegerea dintre parti, si in baza dovezilor administrate, locuinta va fi stabilita de instanta de tutela.
Având în vedere probele administrate în cauză, instanța in conformitate cu prevederile legale mai sus amintite va stabili locuința minorului D. L. Leonardo la mama reclamantă. Instanța are în vedere faptul că atitudinea pârâtului în familie a dus la expunerea copilului părților unui climat necorespunzător dezvoltării psihice armonioase. Mama reclamantă este cea care s-a preocupat constant de asigurarea condițiilor corespunzătoare creșterii copilului într-un mediu corespunzător, atașamentul între copil și mamă fiind reciproc, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar.
Având în vedere probele administrate în cauză, instanța in conformitate cu prevederile legale mai sus amintite va stabili locuința minorilor la mama – reclamantă.
Potrivit dispozițiilor art.402 C.civ. „Instanța de tutelă, prin hotărârea de divorț, stabilește contribuția fiecărui părinte la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor.”.
Totodată, art.499 C.civ. prevede că „Tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională”, iar potrivit art.529 din același act normativ „întreținerea este datorată în funcție de nevoia celui care o cere și de mijloacele celui ce urmează a o plăti”.
În plus, art.525 C.civ. statuează că „minorul care cere întreținere de la părinții săi se află în nevoie dacă nu se poate întreține din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri.”
Având în vedere că locuința minorului va fi stabilită la mamă, care va exercita exclusiv autoritatea părintească, iar aceasta își va îndeplini în natură obligația de întreținere față de copii, instanța constată că sunt întrunite condițiile legale pentru obligarea tatălui la plata pensiei de întreținere în favoarea minorilor.
Pe cale de consecință, în conformitate cu dispozițiile art.529 alin.2 coroborat cu art.530 alin.3 C.civ., paratul va fi obligat la plata lunară către reclamantă și în favoarea minorului D. L.-Leonardo, născută la data de 09.09.2010, a unei pensii lunare de întreținere în procent de 25% raportat la cuantumul venitului net lunar cu începere de la data pronunțării prezentei sentințe civile și până majorat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulata de reclamanta D. F.-L., cu domiciliul ales in CONSTANTA, ., ., . cu pârâtul D. A., aflat in stare de deținere la Penitenciarul Poarta Albă, județul C..
Dispune ca autoritatea părintească asupra minorului D. L.-Leonardo, născut la data de 09.09.2010, să fie exercitată de mama reclamantă.
Stabilește locuința minorului D. L.-Leonardo, născut la data de 09.09.2010, la mama reclamantă.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă și în favoarea minorului D. L.-Leonardo, născută la data de 09.09.2010, a unei pensii lunare de întreținere în procent de 25% raportat la cuantumul venitului net lunar cu începere de la data pronunțării prezentei sentințe civile și până majorat.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 40 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Apelul se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03.12.2015.
P. GREFIER
M. TIMOAȘCĂ F. S.
Red jud. MT
Tehnored gref SF
Data redactării: 16.12.2015/4 ex
Comunicat gref SF/.
| ← Filiaţie. Sentința nr. 27/2015. Judecătoria CONSTANŢA | Înregistrare tardiva a nasterii. Sentința nr. 5086/2015.... → |
|---|
