Obligaţie de a face. Sentința nr. 6448/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6448/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 02-06-2015 în dosarul nr. 6448/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
Sentința civila nr. 6448
Ședința publica din 02.06.2015
PREȘEDINTE P. R. I.
Grefier O. L.
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect obligația de a face, cerere formulată de reclamanta P. M., cu domiciliul în C., . nr.26, ., judet C., în contradictoriu cu pârâții B. E. și B. E., ambii cu domiciliul în C., . nr.22, județ C. și domiciliul procesual ales la C.. Av. D. B. din C., . nr.41, etaj 1, apt.1, județ C..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc in ședința publica din 08.05.2015, consemnate in încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integranta din prezenta hotărâre, când instanța raportat la disp. art. 260 Cod procedura civila, a amânat pronunțarea la data de 19.05.2015, 26.05.2015, 02.06.2015 când s-a pronunțat,
I N S T A N ȚA,
Deliberând asupra prezentei cauze civile,
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 18.02.2010, reclamanta P. M. în contradictoriu cu pârâții B. E. și B. E., a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să oblige pârâtul la desființarea/închiderea ferestrelor realizate pe toate nivelurile cu vedere directă către proprietatea reclamantei, la o distanță mai mică decât cea prevăzută de Codul civil și chiar pe granița dintre cele două imobile învecinate, să oblige pârâtul la desființarea mutarea instalației de alimentare de gaz, conducta de gaze și coșul de evacuare gaze fiind amplasate pe proprietatea reclamantei, respectiv în caz de neîndeplinire a obligațiilor să fie autorizată reclamanta să realizeze măsurile solicitate pe cheltuiala exclusivă a pârâtului. De asemenea a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată provocate de prezentul litigiu.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat, în esență, că se învecinează pe latura de vest cu pârâtul pe toată lungimea dintre proprietăți, aproximativ 12 m, sens în care pârâtul și-a construit imobilul fără a respecta autorizația de construire, respectiv prin construirea pe nivelele 1 și a unor ferestre cu vedere directă spre imobilul reclamantei, fără a respecta distanța minimă prevăzută de Codul civil.
A mai afirmat reclamanta că instalația de gaze, respectiv conducta de gaze și coșul de evacuare a gazelor sunt amplasate pe proprietatea acesteia, sens în care pârâtul a fost sancționat și de autoritățile locale.
Reclamanta a mai susținut în raport de situația de fapt expusă se află în imposibilitatea construirii garajului și a gardului de împrejmuire.
În drept a invocat dispozițiile legale ale art. 611-614 Cod civil, dispozițiile Legii nr. 50/1991.
În probațiune a solicitat încuviințarea și administrarea probei cu înscrisuri, sens în care a atașat cererii următoarele înscrisuri: Notificare emisă la data de 25.01.2010 de B.E.J. O. S. (f. 4), Contract de vânzare-cumpărare încheiat între F. D.-C. și P. M. autentificat la data de 13.09.2004 sub nr. 2912 de B.N.P. E. T. (f. 5), Fișă corp de proprietate situate în .. 22 A, C. (f. 6), Plan de situație corp de proprietate (.f 7).
La data de 10.08.2015 pârâții au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată formulate de reclamantă ca neîntemeiată.
În motivarea în fapt, pârâtul a afirmat că a făcut demersuri pentru a intra în legalitate conform Legii nr. 50/1991 prin obținere autorizației de construire pentru lucrările de executare coș evacuare gaze, compartiment spațiu centrală termică, mărire suprafață dormitor etaj 1, extindere baie și hol, desființare scară circulară, sens în care lucrările menționate de reclamantă au fost efectuate cu mult timp înainte ca aceasta să cumpere imobilul.
În continuare, pârâtul a mai afirmat că a existat un acord verbal expres cu proprietarul anterior al imobilului pentru ca acesta să traseze drept gardul, deoarece terenul acestuia era în formă de trapez, iar după ridicarea gardului a edificat coșul și ferestrele.
În ceea ce privește instalația de gaz pârâtul a arătat că aceasta a fost efectuată conform unei documentații întocmită la indicațiile S.C. CONGAZ S.A., la acel moment existând acordul fostului proprietar pentru realizarea acesteia, care a impus o sarcină fondului său, care trebuie respectată.
Referitor la coșul de gaze, pârâtul a susținut că acesta este aplicat peretele său și nu lezează dreptului de proprietate al reclamantei în niciun fel.
În continuare pârâtul a arătat că, referitor la servitutea de vedere, nu a edificat nicio fereastră cu încălcarea dispozițiilor legale, sens în care nu există ferestre de lumină car să lezeze dreptul de proprietate al reclamantei.
A mai arătat pârâtul că ferestrele menționate sunt de aer și lumină, sens în care nu fac obiectul restricțiilor prev. de art. 611-614 Cod civil.
În drept au fost invocate dispozițiile legale ale art. 611-612 Cod civil.
În probațiune a solicitat încuviințarea și administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei și expertiza tehnică, sens în care a atașat cererii următoarele înscrisuri:, Fișă corp de proprietate situate în .. 22, C. (f. 22), Plan de amplasament și delimitare a corpului de proprietate (f. 23), Certificat de urbanism nr. 954 din data de 19.04.2010 (f.25), Plan de încadrare (f. 27), Plan de situație (f. 28), Plan și schemă izometrică instalație de gaze naturale (f. 24).
La data de 22.12.2010 a fost depus la dosarul cauzei raportul de expertiză tehnică în specialitatea imobiliare, elaborat de expert desemnat B. D. (f. 48-55).
La data 16.05.2011 expertul desemnat B. D. răspunsul la obiecțiunile formulate (f. 114)
În ședința publică din data 25.01.2011 a fost administrată proba cu interogatoriul reclamantei P. M. și al pârâților B. E. și B. E. (f. 72-76).
La dosarul cauzei au fost depuse, la interpelarea instanței, de către O.C.P.I C. planurile de amplasament și de delimitare ale proprietăților reclamatei și pârâților (f. 124-125).
La dosarul cauzei a fost depus, la interpelarea instanței, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._ încheiat la data de 30.10.2008 (f. 184).
La data de 16.11.2012 a fost depus la dosarul cauzei raportul de expertiză tehnică imobiliară efectuat de către expertul desemnat Suna Timur (f. 196-197).
În ședința publică din data de 22.02.2011 a fost administrată proba testimonială cu martorii F. A., F. D. C. și B. T. (f. 102-105).
Instanța, în prezenta cauză, a administrat proba cu planșe fotografice (f. 110-111).
La data de 28.01.2013 expertul desemnat Suna Timur a depus la dosarul cauzei răspunsul la obiecțiuni (f.224-227).
La data de 11.03.2013 expertul desemnat Suna Timur a depus la dosarul cauzei răspunsul la obiecțiunile formulate la răspunsul la obiecțiuni (f.233).
La data de 27.06.2013 expertul desemnat în specialitatea topografie I. I. a depus la dosarul cauzei raportul de expertiză tehnică în specialitatea topografie (f. 247-254).
La data de 23.07.2013 expertul desemnat în specialitatea topografie I. I. a depus la dosarul cauzei răspunsul la obiecțiunile formulate (f.262).
La data de 26.09.2013 expertul desemnat I. I. a depus la dosarul cauzei răspunsul la obiecțiunile formulate la răspunsul la obiecțiuni (f.270).
La data de 23.12.2013 expertul desemnat I. I. a depus la dosarul cauzei răspunsul la obiecțiunile formulate la răspunsul la obiecțiuni (f.288).
La data de 25.03.2013 expertul desemnat I. I. a depus la dosarul cauzei răspunsul la obiecțiunile formulate la răspunsul la obiecțiuni (f.5, vol. II).
La data de 13.10.2015 a fost depus la dosarul cauzei raportul de expertiză tehnică în specialitatea topografie efectuat de către expertul desemnat M. A. S. (f. 22-34, vol. II)
La data de 20.03.2015 expertul desemnat M. A. S. a depus la dosarul cauzei răspunsul la obiecțiunile formulate (f. 51, vol. II).
În prezenta cauză instanța a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, proba testimonială cu martorii F. A., pentru reclamantă, și F. D. C. și B. T., pentru pârâți, proba cu interogatoriile reciproce ale părților, proba cu expertiză tehnică în specialitatea topografie, expertize efectuate de expert desemnat I. I. și M. A.-S., respectiv proba cu expertiza tehnică în specialitatea imobiliare, expertize efectuate de expert desemnat B. D. și Suna Timur.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele.
În fapt, reclamanta P. M. este proprietara imobilului situat în .. 22 A, mun. C., jud. C., conform Contractului de vânzare-cumpărare încheiat între F. D.-C., în calitate de vânzător și P. M., în calitate de cumpărător, autentificat sub nr. 2912 la data de 13.09.2004 de B.N.P. E. T. (f. 5, vol. I), imobil care se învecinează cu imobilul proprietatea pârâților pe latura vestică.
La momentul dobândirii dreptului de proprietate prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2912 la data de 13.09.2004 de B.N.P. E. T. imobilul reclamantei era compus din teren în suprafață de 431,80 m.p. (din măsurători 461,28 m.p.) și o construcție provizorie – C1 hală, în această configurație imobilul fiind înscris în Cartea funciară sub nr._, în prezent construcția provizorie-C1 hală fiind desființată și edificat un corp de proprietate P+1+M care nu este înscris în Cartea funciară.
Pârâții B. E. și B. E. sunt proprietarii imobilului situat în .. 22, jud. C., mun. C., conform Contractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr._/26.10.1992 la data de 13.09.2004 de B.N.P. E. T., compus din teren în suprafață de 215,90 m.p. Ulterior pârâții au edificat pe teren construcția S+P+2 conform Autorizației de construire nr 509/20.05.1993 și Procesului-verbal de recepție nr. nr. 378/31.08.1998, imobil care se învecinează cu imobilul reclamanților pe latura estică.
Consecința unor recompartimentări interioare s-a eliberat Autorizația de construire nr. 1254/2010 și Procesul verbal de recepție emis la data de 05.10.2010 privind recompartimentări interioare la imobilul S+P+2E+M (intrare în legalitate), imobilul fiind înscris în Cartea funciară sub nr._.
Situația de fapt reținută și expusă anterior rezultă din concluziile concordante ale rapoartelor de expertiză tehnică în specialitatea topografie și cadastru elaborate de experții desemnați I. I. și M. A.-S. (f. 247-257, f. 83-94. f. 124-125, f. 22-34 vol. II).
1.Cu privire la servitutea de vedere, instanța reține că în conformitate cu disp.art.612 cod civil nimeni nu poate avea vedere sau ferestre spre vedere, nici balcoane sau alte asemenea asupra proprietății îngrădite sau neîngrădite a vecinului său, de nu va fi o distanță de 19 decimetri între zidul pe care se deschid aceste vederi și proprietatea vecină.
Instanța constată că din concluziile raportului de expertiză tehnică în specialitatea imobiliare și anexele acestuia, elaborat de expertul desemnat Suna Timur (f. 196-205, vol.I) rezultă expres că ferestrele realizate la ambele nivele ale imobilului pârâților B. E. și B. E. sunt ferestre de lumină, sens în care sticla acestora este mată. În acest context instanța coroborează, acordându-le eficiență probatorie în mod determinant, concluziile raportului de expertiză tehnică în specialitatea imobiliare, elaborat de expertul desemnat Suna Timur (f. 196-205, vol.I), cu planșele fotografice existente la dosarului cauzei (f. 110-111, vol. I), depuse de pârâți, care confirmă integral aspectele relevate de mijlocul de probă tehnic administrat în cauză.
Sub acest aspect, relevantă este și poziția reclamantei P. M. care în cadrul administrării probei cu interogatoriul a arătat în mod expres că ferestrele imobilului pârâților nu sunt transparente (f. 72, vol. I, răspuns întrebarea nr. 5), precum și relatarea expresă a reclamantei în conformitate cu care ulterior cumpărării imobilului vecin, la imobilul pârâților nu s-a mai efectuat nicio construcție (f. 72, răspuns întrebarea nr. 5), probatoriu care se coroborează și concordă în mod determinant.
Astfel, instanța reține că situația imobilului pârâților în raport cu fondul al cărui proprietar este reclamanta a rămas neschimbată, sens în care este identică cu situația imobilului pârâților la momentul dobândirii dreptului de proprietate de către reclamantă, respectiv la data de 13.09.2004, când s-a încheiat Contractul de vânzare-cumpărare cu martorul F. D.-C., în calitate de vânzător și P. M., în calitate de cumpărător, autentificat sub nr. 2912 de B.N.P. E. T. (f. 5, vol. I). Din coroborarea înscrisurilor depuse la dosarul cauzei de către pârâți, respectiv Plan de amplasament și delimitare a corpului de proprietate (f. 23), Certificat de urbanism nr. 954 din data de 19.04.2010 (f.25), Plan de încadrare (f. 27), Plan de situație (f. 28), Autorizație de construire nr. 1254/18.08.2010 pentru intrare în legalitate (f. 83-84) cu răspunsurile la interogatoriul administrat reclamantei P. M., rezultă cu certitudine că eventuala realizare a unor ferestre cu vedere directă către fondul reclamantei nu a fost efectuată ulterior dobândirii dreptului de proprietate de către reclamantă, la data de 13.09.2004 prin Contractul de vânzare, ci anterior, când proprietar era autorul cu titlul particular al reclamantei, martorul F. D.-C..
Relevant față de cele expuse anterior este și faptul că la data dobândirii dreptului de proprietate de către reclamanta P. M. asupra imobilului situat în .. 22 A, mun. C., jud. C., pe acesta era edificată o singură construcție provizorie – C1 tip hală, reclamanta edificând corpul de proprietate (locuință) existent în prezent la un moment ulterior edificării de către pârâți a imobilului acestora, în configurația existentă în prezent.
În privința răspunsurilor succesive la obiecțiunile formulate la raportul de expertiză imobiliară elaborat de expertul desemnat Suna Timur (f. 224-227, vol. I), respectiv răspunsul la răspunsul la obiecțiunile formulate anterior (f.233, vol. I), instanța statuează că distanța la care au fost edificate ferestrele imobilului pârâților în raport de fondul proprietatea reclamantei nu are incidență în prezenta cauză, sens în care nu sunt aplicabile dispozițiile legale stipulate de art. 612 și art. 614 Cod civil, în condițiile în care s-a relevat, prin probatoriul administrat, caracterul de ferestre de lumină al acestora și nu de ferestre de vedere către fondul proprietatea reclamantei. În acest sens, caracterul mobil al ochiurilor ferestrelor alcătuite din sticlă mată/netransparentă nu are aptitudinea de a determina incidența dispozițiilor art. 612 și a art. 614 Cod civil în prezenta cauză, rațiunea edictării acestor dispoziții devenind excesivă și nerezonabilă în condițiile acordării de eficiență în circumstanțele prezentei cauze.
În acest context, din analiza ansamblului probatoriului cauzei, rezultă în mod determinant că, asumând ipoteza existenței unor ferestre cu vedere directă către fondul proprietatea reclamantei, existența acestei servituți de vedere pozitive în favoarea imobilului pârâților (fondul dominant) și grevând imobilul proprietatea reclamantei (fond aservit) este rezultatul existenței unui acord de tip consensual între autorul cu titlu particular al reclamantei, vânzătorul F. D. C., acord consensual susceptibil de a constitui un drept veritabil de servitute în favoarea pârâților, pe deplin opozabil succesorului cu titlu particular din Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2912 de B.N.P. E. T. (f. 5, vol. I), respectiv reclamanta P. M., înc condițiile normative reglementate de art. 627-629 Cod civil, din Secțiunea II. Despre modul cu care se stabilesc servituțile.
În fundamentarea precedentelor considerente, referitoare la opozabilitatea servituții de vedere constituite consensual în favoarea fondului dominant proprietatea pârâților, instanța reține poziția de succesor cu titlu particular a reclamantei P. M. în raport de autorul cu titlu particular F. D. C., constituitor al servituții de vedere în favoarea pârâților, în această calitate fiind obligată la respectarea unei asemenea servituți continue și aparente, într-o legătură evidentă de conexitate cu imobilul cumpărat (lucrul), în aceste condiții, în raport de data dobândirii dreptului de proprietate prin titlul menționat anterior, pârâții fiind beneficiarii unei publicități materiale continue și efective a servituții de vedere constituite în raport cu fondul aservit, proprietatea reclamantei.
În considerarea probatoriului analizat instanța înlătură, sens în care nu îi acordă eficiență probatorie în cauză, concluziile raportului de expertiză tehnică imobiliară efectuat de expertul desemnat B. D. ca necoroborându-se cu ansamblul probatoriului administrat în cauză, acesta fiind susceptibil să le infirme într-o modalitate rezonabilă și veridică (f. 48-55).
În prezenta cauză instanța statuează și asupra lipsei incidenței dispozițiilor art. 611 din Codul civil referitoare la deschiderile sau ferestrele în zidul comun, o astfel de ipoteză nefiind realizată în cauză în raport de probatoriul administrat în cauză, coroborat cu poziția părților litigante.
Față de ansamblul considerentelor expuse anterior, în considerarea dispozițiilor relevante ale art. 612 și art. art. 614 Cod civil instanța va respinge ca neîntemeiată cererea reclamantei de obligare a pârâților la desființarea/închiderea ferestrelor realizate pe toate nivelurile cu vedere directă spre proprietatea reclamantei, la o distanță mai mică decât cea prevăzută de Codul civil.
2.Cu referire la cererea reclamantei privind obligarea pârâților la desființarea/mutarea instalației de alimentare de gaz, conducta de gaze și coșul de evacuare a gazelor fiind amplasate pe proprietatea reclamantei, instanța o va respinge ca neîntemeiată pentru considerentele care succed.
În raport de această cerere instanță constată ce reclamanta nu a invocat incidența niciunui temei juridic cu referire expresă și particulară la situația de fapt expusă și afirmată de reclamantă, astfel reclamanta circumscriind solicitarea sa temeiurilor juridice invocate în fundamentarea primului capăt de cerere, respectiv art. 611-614 Cod civil, în mod suplimentar invocând dispozițiile art. 1075 Cod civil cu eventuală incidență pe capătul subsidiar al cererii de chemare în judecată.
În acest context instanța observă că temeiurile juridice invocate de reclamantă în fundamentarea acestui capăt de cerere, respectiv art. 611-614 Cod civil reglementează exclusiv materia servituții de vedere, sens în care reglementarea este situată în Secțiunea a III-a intitulată Despre vederea în proprietatea vecinului, astfel încât nu au nicio incidență asupra capătului de cerere, astfel cum a fost formulat de reclamantă.
Într-adevăr, instanța mai reține că instalația de alimentare cu gaz, respectiv conducta de gaze și coșul de evacuare a gazelor, reprezintă un anumit tip de construcție într-o accepțiune lato sensu, cu referire la temeiul juridic invocat de reclamantă, dar pentru care nu există niciun text de lege incident, care să oblige proprietarul unui fond să edifice acest tip de construcții la o anumită distanță de linia de hotar, deci eventual prin respectarea unei servituți negative. În concret, față de dispozițiile legale invocate de reclamantă, respectiv art. 611-614 Cod civil, instanța constată că normele legale enunțate nu își găsesc aplicarea în speță, întrucât nu suntem în prezența niciuneia dintre ipotezele enunțate, aceasta referindu-se la un anumit tip particular de servitute, respectiv servitutea de vedere reglementată expres.
Față de acestea, concluzionând, instanța reține că nu există nici un text legal incident, care să instituie servitutea distanței unor construcții/lucrări de acest tip, în modalitatea afirmată de reclamantă, cu referire expresă la instalația de gaz și la poziționarea acesteia.
În raport de expunerea motivelor de ordin factual, din cuprinsul cererii de chemare în judecată, instanța constată că în concret reclamanta afirmă limitarea atributelor dreptului de proprietate supra imobilului .. 22 A, jud. C., mun. C., prin poziționarea instalației de gaz a pârâților, conducta de gaze și coșul de evacuare a gazelor, în modalitatea evocată anterior, respectiv pe proprietatea acesteia.
Astfel, acest capăt de cerere, nefăcând obiectul materiei servituților reglementate de art. 611-614 Cod civil, presupune probarea dreptului de proprietate de către reclamantă asupra imobilului menționat, implicit a limitelor juridice și materiale ale acestui drept.
În acest context instanța mai reține că limitele relevante și utile ale dreptului de proprietate al părților asupra celor două fonduri vecine sunt cele determinate din punct vedere topografic și cadastral, prin efectuarea expertizelor tehnice în specialitatea topografie și cadastru de către experții desemnați I. I. (f. 247-254, vol. I). și M. S. (f. 24-32, vol. II), care au concluzionat în mod concordant în legătură cu delimitarea celor două corpuri de proprietate, în sensul în care aceasta corespunde, în mod sincron, cu documentațiile cadastrale existente și care fac obiectul înscrierilor drepturilor de proprietate asupra celor două imobile vecine în cartea funciară, conform Planurilor de amplasament și delimitare ale celor două corpuri de proprietate (f. 124-125, vol. I). Astfel, instanța, cu referire la limitele/delimitarea dreptului de proprietare asupra celor două fonduri vecine, nu poate acorda eficiență probatorie în prezenta cauză expertizelor tehnice imobiliare efectuate de experții desemnați B. D. (f. 48-53) și Suna Timur (f. 196-197), acest tip de expertiză tehnică neputând furniza concluzii relevante și utile în ceea ce privește limitele efective juridice și materiale ale obiectului drepturilor de proprietate deduse judecății, respectiv cele două corpuri de proprietate vecine, ci numai determinări specifice în interiorul unor delimitări topografice și cadastrale, efectuate în prealabil.
Cu privire la împrejurarea că nu au fost respectate condițiile impuse de autorizația de construire –cu referire inclusiv la procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._ încheiat la data de 30.10.2008 (f. 184)- instanța reține că nu suntem în prezența unui proces al autorității administrative împotriva persoanei căreia îi este imputabilă edificarea unei construcții cu nerespectarea autorizației de construire, deci a dispozițiilor Legii nr. 50/1991, ci într-o cauză între persoane particulare, vizând interese de ordin privat, cărora nu li se poate aplica regimul instituit de Legea nr. 50/1991 și al normelor de aplicare a acesteia, întrucât acestea nu stabilesc drepturi și obligații între proprietari unor fonduri vecine, ci numai ale unui proprietar în raport cu autoritatea administrativă locală.
În continuare, în considerarea concluziile concordante ale rapoartelor de expertiză topografică elaborate în prezenta cauză de experții desemnați I. I. (f. 247-254, vol. I) și M. A. S. (f. 22-34, vol. II), astfel cum au fost completate prin răspunsurile succesive la obiecțiunile formulate (f. 262, 270, 288, vol. I, f.5 vol. II pentru raportul de expertiză efectuat de expert desemnat I. I., respectiv f. 51, vol. II pentru raport de expertiză elaborat de expert M. A. S.) a rezultat în mod determinant că instalația de gaze a pârâților, dar și coșul de evacuare a gazelor (cu referire la dimensiunea acestuia, identificată din punct de vedere topografic și cadastral, de 0,20 m.p., f. 249, vol. I) sunt incluse în marja de eroare admisă de măsurătorilor cadastrale, astfel cum sunt acestea reglementate în prezent de Ordinul directorului general al A.N.C.P.I. nr. 700/_ la art. 36 alin. 3 (erori maxime admise ± 20 cm), sens în care instanța statuează că din punctul de vedere al limitelor și corelativ al delimitării reciproce a drepturilor de proprietate asupra celor două corpuri de proprietate fonduri vecine, nu este incidentă o încălcare a dreptului de proprietate al reclamantei de către pârâți prin poziționarea instalației de gaze și a coșului de evacuare a gazelor în modalitatea afirmată de reclamantă.
Instanța, pentru fundamentarea caracterului neîntemeiat al capătului de cerere formulat de reclamantă, mai reține și coroborează existența acordului expres al autorului cu titlu particular al reclamantei P. M., vânzătorul F. D. C. din Contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 2912 la data de 13.09.2004 de B.N.P. E. T. (f. 5, vol. I) prin care reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în .. 22 A, mun. C., jud. C., autor cu titlu particular care a fost audiat în calitate de martor în prezenta cauză, sens în care a confirmat expres existența acordului la edificarea instalației de gaze și a coșului de evacuare a gazelor în modalitatea afirmată de reclamantă, anterior transmiterii dreptului de proprietate către reclamantă și, corelativ, avertizarea acesteia la momentul perfectării vânzării în legătură cu modalitatea de poziționare a instalației de gaze și a coșului de evacuare a gazelor (f. 103, vol. I).
Oricum, o astfel de pretinsă încălcare a dreptului de proprietatea al reclamantei, în modalitatea afirmată de aceasta, respectiv prin edificarea unei instalații de gaze și a unui coș de evacuare a gazelor pe proprietatea reclamantei, nu poate fi analizată de instanță decât în cadrul verificărilor realizării condițiilor operării accesiunii imobiliare artificiale pentru astfel de lucrări (instalația de gaze), cerere cu care instanța, în virtutea principiului disponibilității, nu a fost învestită.
Față de considerentele expuse, instanța va respinge capătul de cerere privind obligarea pârâților la desființarea/mutarea instalației de alimentare de gaz, conducta de gaze și coșul de evacuare gaze, ca neîntemeiat.
Cu privire la capătul de cerere privind autorizarea reclamantei să procedeze la îndeplinirea obligațiilor stabilite în sarcina pârâților de către instanța de judecată, având în vederea soluția pronunțată asupra capetelor de cerere precedente cu care a fost învestită instanța, cât și caracterul subsidiar al acestuia, instanța urmează să respingă ca neîntemeiat acest capăt de cerere.
În baza art.274 Cod procedură civilă instanța va obliga reclamanta, în raport de culpa procesuală în declanșarea litigiului fiind partea care a căzut în pretenții, la plata către pârâți sumei de 1300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care suma de 500 lei reprezentând contravaloare (1/2) onorariu provizoriu expert desemnat Suna Timur (f.188), respectiv suma de 800 lei reprezentând contravaloare onorariu provizoriu expert desemnat I. I. (f. 236).
De asemenea, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea de suplimentare a onorariului provizoriu, formulată de expertul desemnat M. A. S. (f. 35, vol. II), solicitarea fiind nejustificată în considerarea complexității lucrării de expertiză elaborate coroborat cu activitățile efective pe care aceasta le-a presupus pentru elaborare raportul de expertiză.
Față de ansamblul considerentelor expuse, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta P. M., cu în contradictoriu cu pârâții B. E. și B. E..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta P. M., cu domiciliul în C., . nr.26, ., judet C. în contradictoriu cu pârâții B. E. și B. E., ambii cu domiciliul în C., . nr.22, județ C. și domiciliul procesual ales la C.. Av. D. B. din C., . nr.41, etaj 1, apt.1, județ C..
Obligă reclamanta la plata către pârâți a sumei de 1300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Respinge ca neîntemeiată cererea de suplimentare a onorariului, formulată de expertul desemnat M. A.-S..
Cu drept de apel, în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 02.06.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
P. R. I. O. L.
Red.JUD.PRI/2ex/20.10.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 7097/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 7145/2015. Judecătoria... → |
|---|
