Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 22/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 22/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 22-09-2015 în dosarul nr. 17122/212/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 22 septembrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: I. O.
GREFIER: F. M.
Pe rol, soluționarea cauzei civile având ca obiect ordonanță de plată - OUG 119/2007 / art.1013 C. ș.u. cerere formulată de reclamanta . (CUI RO_; J_ ) cu sediul în Agigea .. 17A biroul nr. 2 județul C. și sediul procesual ales în București . C. nr. 8/10 . și 5 sector 6 la . în contradictoriu cu pârâtul H. C. MUNICIPAL CONSTANTA (CUI_) cu sediul în C. . nr. 99 B ..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 14.09.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face corp comun cu prezenta hotărâre pentru când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a dispus amânarea pronunțării la data de 22.09.2015, când s-a dat următoarea soluție.
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._ la data de 30.06.2015, reclamanta . în contradictoriu cu pârâta H. C. MUNICIPAL C. a solicitat instanței emiterea unei ordonanțe de plată prin care pârâta să fie obligată să plătească reclamantei suma de_,61 lei reprezentând contravaloarea facturilor emise în baza contractelor de închiriere încheiate între părți, precum și dobândă legală calculată de la data scadenței și până la data achitării efective a debitului principal, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că între părți s-au încheiat contractele de închiriere nr. 3/12.03.2015 și nr.23/15.09.2012 având ca obiect închirierea apartamentului nr.8, și a apartamentului nr. 12 din C., . în schimbul unei chirii lunare de 300 euro, în baza căruia s-au emis facturile anexate la dosar.
A mai precizat că pârâta a fost notificată în vederea achitării debitului principal, însă fără niciun rezultat în acest sens și că deține o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva pârâtei.
În drept, a invocat dispozițiile art. 1013 și urm. c.pr.civ..
În probațiune, reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri, în cadrul căreia a depus în copie certificată pentru conformitate cu originalul înscrisurile de la filele 9-43 din dosar.
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 200 lei taxă judiciară de timbru (f. 8).
Pârâta, legal citată, nu a depus întâmpinare și nici nu s-a prezentat în fața instanței.
Instanța, a încuviințat și administrat pentru reclamanta proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța constată următoarele:
Între părți s-au încheiat contractele de închiriere nr. 3/12.03.2015 și nr.23/15.09.2012 având ca obiect obligația reclamantei de a asigura spre închiriere apartamentul nr.8 și apartamentul nr. 12 din C., . în schimbul unei chirii lunare de 300 euro și obligația corelativă a pârâtei de a achita contravaloarea chiriei la termenele convenite. În baza contractelor menționate au fost emise facturile fiscale aferente perioadei octombrie 2013-mai 2014 anexate la dosar, semnate, în valoare de_,61 lei și neachitate de către pârâtă.
Procedura ordonanței de plată reglementată de 1013 și urm. c.pr.civ. se întemeiază pe o aparență a dreptului de creanță a creditorului, în cadrul acesteia nefiind posibilă cercetarea pe fond a raportului juridic născut între creditor și debitor. Potrivit art. 1013 alin. 1 c.pr.civ., procedura emiterii ordonanței de plată este aplicabilă numai creanțelor certe, lichide și exigibile, reprezentând obligații de plată a unor sume de bani, care izvorăsc dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori alt mod admis de lege.
Prin urmare, admisibilitatea unei cereri întemeiate pe prevederile art. 1013 și urm. c.pr.civ. este supusă dovedirii de către creditor a următoarelor condiții cumulative: formularea unei cereri care să aibă ca obiect plata unei sume de bani, obligația care are ca obiect plata unei sume de bani să rezulte dintr-un contract civil constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori alt mod admis de lege, iar din actul în cauză, să rezulte o creanță certă, lichidă și exigibilă.
Cercetând actele dosarului sub aspectul condițiilor de admisibilitate mai sus invocate, instanța constată că acestea sunt îndeplinite.
Astfel, obligația a cărei executare se solicită are ca obiect o sumă de bani, respectiv suma de_,61 lei și este născută dintr-un contract civil, respectiv contractele de închiriere nr. 3/12.03.2015 și nr. 23/15.09.2012.
Cât privește caracterul cert, potrivit art. 662 alin. 2 C. pr. civ., creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși titlul executoriu. Prin urmare, ceea ce conferă caracter cert unei creanțe este constatarea acesteia într-un act scris semnat de debitor. În speța de față, facturile anexate la dosar sunt semnate de pârâtă și au fost emise în baza contractelor de închiriere nr. 3/12.03.2015 și nr.23/15.09.2012 în cuprinsul cărora a fost inserată clauza cu privire la cuantumul chiriei lunare, respectiv 300 euro cu TVA inclus.
În ceea ce privește caracterul lichid al creanței, instanța constată că art. 662 alin. 3 C.pr.civ., dispune ca o creanță este lichidă când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui. Analizând înscrisurile de la dosar, instanța constată că sumele pe care pârâta le datorează reclamantei cu titlu de contravaloare a mărfurilor livrate sunt determinate contractele de închiriere menționate și în facturile fiscale anexate la dosar.
Referitor la ultima condiție, respectiv aceea a exigibilității obligației, instanța reține că exigibilitatea unei obligații echivalează cu ajungerea ei la termen, respectiv cu momentul în care un creditor poate să solicite debitorului executarea acesteia de bunăvoie, putând, însă, să apeleze, în caz de nevoie, la forța de constrângere a statului prin intermediul formulării unei acțiuni în justiție. Analizând facturile anexate cererii și a dispozițiilor contractuale convenite de părți, instanța constată că, la data introducerii acțiunii, respectiv data de 30.06.2015, termenul de scadență al acestora era deja împlinit, fără ca debitul să fie achitat.
Totodată, instanța constată că debitoarea, cu toate că a avut posibilitatea de a depune la dosar înscrisuri din care să rezulte că a achitat în termen aceste obligații, nu a administrat niciun înscris care să justifice stingerea obligațiilor între cele două părți, deși îi revenea aceasta sarcina, iar creditoarea, prin înscrisurile administrate la dosar, a făcut dovada existenței unui contract valabil și executarea propriilor obligații, afirmând în același timp neexecutarea obligațiilor de către pârâtă.
Sub aspectul dobânzii legale pentru fiecare zi de întârziere, calculată de la data la care au devenit scadente facturile neachitate de către pârâtă, până la plata integrală a debitului principal, solicitate de către reclamantă prin cererea precizată de chemare în judecată, instanța apreciază că potrivit principiului reparării integrale a prejudiciului prev. de art. 1531 C.civ., autorul prejudiciului este obligat să acopere nu numai prejudiciul efectiv (damnum emergens), dar și beneficiul nerealizat (lucrum cessans) din faptul neexecutării, consecință directă și necesară a neexecutării fără justificare sau culpabile a obligației contractuale.
De asemenea, potrivit art. 1535 C. civ. în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până la momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.
Astfel, reclamanta poate solicita atât contravaloarea prețului bunurilor livrate, cât și plata daunelor interese moratorii sub forma dobânzii legale aferente.
În speță, instanța constată că sunt pe deplin întrunite condițiile cerute de lege pentru acordarea dobânzilor și anume: obligația pârâtei constă în plata unei sume de bani, este lichidă și exigibilă, iar prin neplata la scadență a sumei de bani datorate se prezumă că lipsa de folosință a acesteia a produs reclamantei un prejudiciu, ce se impune a fi reparat prin acordarea dobânzii legale calculate pe durata întârzierii în executare potrivit O.G. nr. 13/2011.
Pe cale de consecință, instanța va obliga pârâta și la plata unei sume determinabile, în funcție de dobânda de referință a BNR, aplicată la debitul principal, calculată potrivit O.G. nr. 13/2011, de la data scadenței fiecărei facturi până la plata efectivă a debitului principal.
Împrejurarea nedepunerii de către debitoare a întâmpinării - obligatorie în prezenta cauză-, constituie o atitudine procesuală pe care instanța urmează a o califica drept o recunoaștere a pretențiilor creditoarei, în conformitate cu dispozițiile art. 1018 alin. 3 C.pr.civ.
Pe cale de consecință, constatând în speță îndeplinirea tuturor condițiilor cumulative de admisibilitate a unei ordonanțe de plată, va admite cererea de emitere a ordonanței de plată formulată de reclamanta . în contradictoriu cu pârâta H. C. MUNICIPAL C. și va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de_,61 lei reprezentând debit principal, precum și dobândă legală calculată de la data scadenței și până la data achitării efective a debitului principal.
În temeiul art. 1021 c.pr.civ., instanța consideră că un termen de 30 zile de la data comunicării prezentei ordonanțe este suficient pentru a acorda pârâtei posibilitatea efectuării plăților, fără a crea prejudicii suplimentare reclamantei.
Fiind în culpă procesuală, în conformitate cu dispozițiile art. 453 alin. 1 c.pr.civ., instanța va obliga pârâta și la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru achitată potrivit ordinului de plată de la fila 8.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de emitere a ordonanței de plată formulată de reclamanta . (CUI RO_; J_ ) cu sediul în Agigea .. 17A biroul nr. 2 județul C. și sediul procesual ales în București . C. nr. 8/10 . și 5 sector 6 la . în contradictoriu cu pârâta H. C. MUNICIPAL C. (CUI_) cu sediul în C. . nr. 99 B ..
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de_,61 lei reprezentând debit principal, precum și dobândă legală calculată de la data scadenței și până la data achitării efective a debitului principal, în termen de 30 zile de la data comunicării prezentei ordonanțe.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.
Executorie.
Cu drept de cerere în anulare pentru pârâtă în termen de 10 zile de la data comunicării prezentei ordonanțe. Cererea în anulare se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.09.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
I. O. F. M.
Red. I.O./23.09.2015.
tehnored.F.M/23.09.2015.
emis 2 comunicări..
| ← Validare poprire. Sentința nr. 8927/2015. Judecătoria CONSTANŢA | Validare poprire. Sentința nr. 9989/2015. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
