Partaj judiciar. Sentința nr. 1830/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1830/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 19-02-2015 în dosarul nr. 17265/212/2014
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILA
Sentința civilă nr. 1830/2015
Ședința publică de la 19 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. I. P.
Grefier D. L.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamanții: B. E., N. E., în contradictoriu cu pârâții: V. P., V. C. V., având ca obiect partaj judiciar/ieșire din indiviziune.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședință publică la data de 18.02.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art.396 alin.1 C.proc.civ., potrivit căruia în cazuri justificate, dacă instanța nu ia hotărârea de îndată, pronunțarea acesteia poate fi amânată pentru un termen care nu poate depăși 15 zile, a amânat pronunțarea la data de 19.02.2015, când a dispus:
INSTANȚA
Prin cererea adresată Judecătoriei C., reclamantele B. E. și N. E. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții V. P. și V. C. – V., ieșirea din indiviziune asupra imobilului compus din suprafața de 5.000 mp teren, situat în extravilanul localității Poarta Albă, constatându-se că de pe urma defunctei V. M. sunt moștenitori una dintre reclamante și cei doi pârâți, și stabilirea loturilor corespunzătoare ce se cuvin fiecărui coindivizar.
În motivarea acestei cereri, reclamantele au arătat că prin titlul de proprietate nr._/895/26.07.2002, a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 5.000 mp situat în extravilanul localității Poarta Albă, pe numele reclamantei B. E. și V. M., în calitate de moștenitoare ale defunctei Carali A.. V. M. a decedat la data de 22.08.2008, de pe urma acesteia dezbătându-se succesiunea, așa cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. 19/17.04.2014, calitatea de moștenitori a acesteia, având-o reclamanta N. E. și V. N.. În urma decesului acestuia din urmă, au rămas ca moștenitori cei doi pârâți, conform certificatului de moștenitor nr.71/27.09.2011, emis după dezbaterea moștenirii sale. Având în vedere starea de indiviziune asupra terenului, faptul că părțile nu se înțeleg asupra sistării ei prin bună învoială, cât și moștenirile dezbătute prin certificatele menționate, reclamantele au înțeles să formuleze prezenta acțiune, de ieșire din indiviziune, întemeiată pe dispozițiile art. 1143 alineat 1 Cod Civil.
În susținerea acțiunii au fost solicitate proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâților și cea cu expertiză imobiliară. Anexat cererii, au fost depuse acte, printre care și titlul de proprietate și certificatele de moștenitor la care reclamantele au făcut trimitere.
La data de 24.06.2014, reclamantele au depus precizări prin care au arătat în mod expres că obiectul cererii de chemare în judecată este partajul judiciar/ieșirea din indiviziune, cu stabilirea calității de coproprietar și a cotelor ce se cuvin părților.
Pârâții, legal citați, au depus întâmpinare prin care și-au manifestat intenția de a tranzacționa, arătând că nu au nici un interes în menținerea stării de indiviziune.
La termenul de judecată din data de 29.10.2014, instanța a apreciat că, pentru a putea stabili competența teritorială în soluționarea cauzei, are nevoie de lămuriri ale părților. În acest sens, s-a acordat termen de judecată, în conformitate cu dispozițiile art. 131 alineat 2 Cod Procedură Civilă, pentru stabilirea competenței teritoriale.
La data de 13.01.2015, reclamantele au depus la dosar precizări, prin care au arătat că ultimul domiciliu al defunctei Carali A. a fost în localitatea Poarta Albă și au depus anexat acestora, certificatul de deces al acesteia. De asemenea, au arătat că, de pe urma ei, a rămas doar terenul ce face obiectul judecății, iar în masa succesorală nu există alte bunuri.
Instanța, din oficiu, la termenul de judecată din data de 18.02.2015, a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei C. și, în considerarea dispozițiilor art. 132 alineat 1 Cod Procedură Civilă, după punerea acesteia în discuția părților, a rămas în pronunțare asupra ei.
Analizând actele și lucrările dosarului, raportat la excepția invocată, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 132 alineat 1 Cod Procedură Civilă:
„Când în fața instanței de judecată se pune în discuție competența acesteia, din oficiu sau la cererea părților, ea este obligată să stabilească instanța judecătorească competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicțională competent.”
Obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie ieșirea din indiviziune solicitată de reclamante asupra unui teren dobândit, prin reconstituirea dreptului de proprietate, în temeiul Legii 18/1991, pe numele reclamantei și a numitei V. M., în calitate de moștenitoare a lui Carali A..
Art.129 alineat 2 pct. 3 Cod Procedură Civilă dispune că necompetența este de ordine publică, „în cazul încălcării competenței teritoriale exclusive, când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura”.
În materie de imobile, art. 117 Cod Procedură Civilă dispune că:
„(1) Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul.
(2) Când imobilul este situat în circumscripțiile mai multor instanțe, cererea se va face la instanța domiciliului sau reședinței pârâtului, dacă aceasta se află în vreuna dintre aceste circumscripții, iar în caz contrar, la oricare dintre instanțele în circumscripțiile cărora se află imobilul.
(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică, prin asemănare, și în cazul acțiunilor posesorii, acțiunilor în grănițuire, acțiunilor privitoare la îngrădirile dreptului de proprietate imobiliară, precum și în cazul celor de împărțeală judiciară a unui imobil, când indiviziunea nu rezultă din succesiune”.
Se observă că, prin textul legal citat se instituie o competență teritorială exclusivă pentru cererile privitoare la imobile, inclusiv pentru cele de ieșire din indiviziune, însă numai dacă această stare nu rezultă din succesiune. Această ultimă situație este reglementată distinct, de prevederile art. 118 Cod Procedură Civilă.
Potrivit acestei norme:
„(1) În materie de moștenire, până la ieșirea din indiviziune, sunt de competența exclusivă a instanței celui din urmă domiciliu al defunctului:
- cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozițiilor testamentare;
- cererile privitoare la moștenire și la sarcinile acesteia, precum și cele privitoare la pretențiile pe care moștenitorii le-ar avea unul împotriva altuia;
- cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia dintre moștenitori sau împotriva executorului testamentar.
(2) Cererile formulate potrivit alin. (1) care privesc mai multe moșteniri
deschise succesiv sunt de competența exclusivă a instanței ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncți.”
În consecință, așa cum prevede explicit textul art. 118 Cod Procedură Civilă, pentru cererile având ca obiect sistarea stării de indiviziune, având ca izvor succesiunea, competența teritorială se stabilește după regulile instituite prin acest text.
În speță, așa cum s-a arătat mai sus, reclamantele au dedus judecății o cerere de ieșire din indiviziune asupra terenului pentru care starea de indiviziune rezultă din succesiunea defunctei Carali A., conform mențiunilor cuprinse în titlul de proprietate nr._/895/26.07.2002, depus la dosarul cauzei – fila 9.
În aceste condiții, această cerere este de competența teritorială exclusivă a instanței în circumscripția căreia s-a aflat ultimul domiciliu al defunctului, de pe urma căruia a rămas imobilul, ea încadrându-se în categoria cererilor reglementate de dispozițiile art. 118 alineat 1 pct. 2 Cod Procedură Civilă, mai sus citate. Deci, chiar dacă titlul de proprietate a fost emis pe numele moștenitorilor persoanei îndreptățite la reconstituire, indiviziunea fiind rezultată din succesiune, partajul asupra terenului ce face obiect al acestui titlu de proprietate este supus competenței prevăzute de art. 118.
Prin această normă, se instituie, pentru soluționarea unor astfel de cereri, o competență teritorială exclusivă, în favoarea judecătoriei în a cărei circumscripție se află ultimul domiciliu al defunctului.
În speță, instanța constată că domiciliul defunctei Carali A., a fost în Poarta Albă, conform mențiunilor din certificatul de deces depus la dosarul cauzei – fila 54.
Nu se poate avea în vedere susținerea pârâților, conform căreia competența ar trebui stabilită în raport de ultimul domiciliu al defunctei V. M., întrucât, obiect al acțiunii îl face terenul dobândit de pe urma defunctei Carali A., deci, în raport de ultimul domiciliu al acesteia se stabilește competența.
Prin urmare, avându-se în vedere caracterul absolut al competenței teritoriale reglementate în această materie, în temeiul dispozițiilor art. 129 alineat 2 pct. 3, art. 130 și art. 131 Cod Procedură Civilă raportat la art. 118 Cod Procedură Civilă, instanța apreciază ca întemeiată excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei C. în soluționarea cererii reclamantelor, urmând să o admită, declinând competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Medgidia, ca fiind instanța în circumscripția căreia se află ultimul domiciliu al defunctei Carali A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei C..
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantele B. E. domiciliată în Constanta, ., J. C. și N. E., cu domiciliul în Constanta, ., nr. 145, .. A, . în contradictoriu cu pârâții V. P. cu domiciliul în Brasov, .. 55, ., . și V. C. – V., cu domiciliul Constanta, ., ., . în favoarea Judecătoriei Medgidia.
Fără cale de atac.
Pronunțată azi, 19.02.2015, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Președinte, Grefier
L. I. P. D. L.
Red. L.I.P./20.03.2015
Tehnored. D.L./20.03.2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
DOSAR CIVIL NR._
DATA: 20.03.2015
Către,
JUDECĂTORIA MEDGIDIA
Prin prezenta vă înaintăm dosarul nr._ privind acțiunea formulată de reclamanții: B. E., N. E., în contradictoriu cu pârâți: V. P., V. C. V., având ca obiect partaj judiciar ieșire din indiviziune, întrucât prin Sentința civilă nr. 1830/2015, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei C. și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Medgidia.
Dosarul conține .pagini.
Președinte, Grefier
L. I. P. D. L.
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Obligaţie de a face. Hotărâre din 02-02-2015, Judecătoria... → |
|---|
