Plângere contravenţională. Sentința nr. 2972/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2972/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 16-03-2015 în dosarul nr. 38136/212/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2972
Ședința din data de 16.03.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE : A. A.
GREFIER: S. G.
Pe rol soluționarea cererii având ca obiect plângere contravențională, formulată de petenta B. M. A. cu domiciliul în Murfatlar, .. 15, ., ., jud. C. în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA – CESTRIN cu sediul în București, .. 401 A, sector 6.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 09.03.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta. La acel termen de judecată, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 16.03.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față,
Prin cererea depusă la data de 07.11.2014 și înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, petenta B. M. A. a solicitat, în contradictoriu cu intimata CNADNR SA, anularea Procesului verbal de contravenție . nr._ din 28.10.2014.
Petenta arată că a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei pentru fapta de a fi circulat, la data de 28.10.2014, cu vehiculul categoria A, cu numărul de înmatriculare_, pe DN6 Km60+450m, Drăgănești-Vlasca, jud. Teleorman, fără a deține rovinietă valabilă.
În motivarea în fapt a plângerii, petenta arată că, la data de 06.08.2012, autoturismul respectiv a fost înstrăinat, astfel încât, la data constatării contravenției, nu mai avea calitatea de utilizator. Totodată, petenta arată că a procedat la scăderea de la fisc a autoturismului.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 de lei, conform art. 19 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
În drept, au fost invocate dispozițiile OG nr. 2/2001.
În probațiune, petenta a depus la dosar înscrisuri, respectiv copia procesului-verbal de constatare a contravenției, contractul de vânzare-cumpărare, procesul verbal de scoatere din evidență a mijloacelor de transport.
Intimata a formulat și depus în termenul legal întâmpinare, susținând că procesul-verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale, fiind temeinic și legal. Potrivit apărărilor intimatei, petenta avea obligația să procedeze la efectuarea formalităților de radiere a acestuia de pe numele său și în baza de date a MAI, pentru opozabilitate. Întrucât petenta nu a procedat în acest mod, aceasta este menționată în cartea de identitate a vehiculului ca utilizator, situație în care răspunderea contravențională în sarcina acesteia s-a angajat potrivit OG nr. 2/2001 și OG nr. 15/2002.
Intimata invocă prevederile art. 1 și ale art. 7 din OG nr. 15/2002 potrivit cărora obligația de plată a rovinietei îi revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat în certificatul de înmatriculare.
În drept, intimata a invocat prevederile OG nr. 2/2001, OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, Legii nr. 455/2001 privind semnătura electornică, Ordinului MTI nr. 769/2010 privind Normele metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România.
În probațiune, a anexat proba foto obținută cu sistemul SIEGMCR, autorizația de control a agentului constatator și certificatul calificat pentru semnătura electornică cu valoare legală.
La termenul din data de 09.03.2015, instanța a constatat, în baza art. 255 C.proc.civ., că probele sunt admisibile putând conduce la soluționarea procesului și în temeiul art. 237 alin. (2) pct.7, considerând că sunt concludente, a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, în vederea analizării temeiniciei și legalității procesului-verbal contestat.
Examinând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, prin Procesul verbal de contravenție . nr._ din 28.10.2014, petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei pentru fapta de a fi circulat, la data de 28.10.2014, cu vehiculul categoria A, cu numărul de înmatriculare_, pe DN6 Km60+450m, Drăgănești-Vlasca, jud. Teleorman, fără a deține rovinietă valabilă, faptă prevăzută de art. 8 alin. (1) din OG nr. 15/2002.
În drept, conform art. 8 din OG nr. 15/2002 fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă. Potrivit art. 1 din același act normativ, utilizatori sunt persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români.
Verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. (1) din OG nr. 2/2001, legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art. 17 din același act normativ referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității și care pot fi invocate și de instanță din oficiu, cu excepția semnăturii olografe a agentului constatator.
Potrivit dispozițiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată. În consecință, instanța reține că semnătura electronică este aplicabilă actelor juridice încheiate prin mijloace electronice.
Or, în cea ce privește forma procesului-verbal de contravenție, trebuie îndeplinite condițiile impuse de OG nr. 2/2001, care stabilește elementele pe care trebuie să le conțină procesul-verbal, precum și sancțiunea care intervine în cazul absenței unor elemente esențiale ale acestuia. În acest sens, art. 17 din OG nr. 2/2001 prevede că lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
În cazul de față, procesul-verbal de contravenție îmbracă forma scrisă, însă nu cuprinde semnătura olografă a agentului constatator, fapt ce atrage nulitatea absolută a acestuia, în condițiile art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001.
În acest sens, instanța reține, totodată, că potrivit Deciziei nr. 6/2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul având ca obiect recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 2 și alin. 3 din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.
Având în vedere susținerile petentei, instanța urmează a analiza totodată și aspectele de nelegalitate a procesului verbal invocate în cuprinsul plângerii contravenționale.
Astfel, potrivit art. 8 din Ordinul nr. 1501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor, cu modificările și completările ulterioare, transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul se efectuează în baza următoarelor documente: a)cererea noului proprietar. În cazul înscrierii în certificatul de înmatriculare și a altei persoane care poate folosi vehiculul în virtutea unui drept legal, altul decât cel de proprietate, proprietarul va menționa solicitarea explicită în cerere (…); i) certificatul de înmatriculare al fostului proprietar, în care acesta a înscris transmiterea dreptului de proprietate (…).
Totodată, potrivit art. 8 alin. (4) din același act normativ, transcrierea dreptului de proprietate asupra vehiculului se comunică în termen de 30 de zile, de către autoritatea care a efectuat-o, organului fiscal competent al autorității administrației publice locale.
În ceea ce privește radierea din circulație a vehiculelor, art. 24 prevede că proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligați să solicite radierea din circulație în termen de 30 de zile de la data trecerii vehiculului înregistrat în proprietatea altei persoane.
Din coroborarea acestor prevederi legale, instanța reține că, potrivit actelor depuse la dosar, petenta a înstrăinat autoturismul la data de 06.08.2012, dar a solicitat scoaterea din evidență a acestuia, potrivit Procesului verbal de scoatere din evidență a mijloacelor de transport nr. B27098, la data de 07.11.2014, ulterior constatării contravenției și încheierii procesului verbal de contravenție contestat.
În cauză, petenta nu a făcut nici demersurile necesare radierii autovehiculului din baza de date a Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, astfel că acesta era înscris în certificatul de înmatriculare ca proprietar la data constatării contravenției.
Cu toate acestea, deși petenta avea obligația de a se adresa și serviciului public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor în vederea radierii din circulație a autovehiculului, astfel cum prevede art. 24 din Ordinul nr.1501/ 2006, instanța reține că aceasta nu conduce în mod automat la reținerea calității de utilizator cu privire la autovehiculul care a circulat fără a deține rovinietă valabilă, în măsura în care s-a făcut dovada înstrăinării acestuia începând cu data de 06.08.2012, iar calitatea de utilizator presupune nu numai înscrierea persoanei în certificatul de înmatriculare a autovehiculului, dar și ca aceasta să aibă în proprietate sau, după caz să poată folosi în baza unui drept legal vehiculul înmatriculat în România - art. 1 din Ordinul nr. 1501 /2006. În caz contrar, utilizatorul actual al vehiculului care nu depune, la rândul său, diligența de a solicita, potrivit legii, transcrierea dreptului de proprietate asupra vehiculului achiziționat și asumarea obligațiilor ce îi revin în calitate de conducător auto, s-ar pune la adăpost de aplicarea oricăror sancțiuni contravenționale pentru fapte săvârșite personal, cum este cel de a circula fără a deține rovinietă valabilă.
Astfel, față de situația de fapt din prezenta cauză, instanța reține caracterul eminamente personal al răspunderii contravenționale ce presupune, în cazul de față, tragerea la răspundere a celui care a condus autovehiculul fără a deține rovinietă valabilă.
Față de aceste considerente, instanța constată că, începând cu data de 06.08.2012, petenta nu mai are calitatea de proprietar al vehiculului și, ca atare, nu poate deține calitatea de utilizator în sensul legii, deci nici de contravenient.
În consecință, instanța reține nelegalitatea procesului-verbal de constatare a contravenției, întrucât, pe de o parte, procesul verbal nu conține semnătura olografă a agentului constatator, iar pe de altă parte, petenta nu deține calitatea de subiect activ al contraventiei prevăzute de art. 8 alin. (1) din OG nr. 15/2002. În consecință, va admite plângerea și va anula procesul-verbal de contravenție . nr._ din 28.10.2014, exonerând petenta de la executarea sancțiunilor aplicate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petenta B. M. A., CNP_, cu domiciliul în Murfatlar, .. 15, ., ., jud. C. în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA – CESTRIN, J_, CUI_, cu sediul în București, .. 401 A, sector 6.
Dispune anularea procesului verbal de contravenție . nr._ din 28.10.2014 și exonerează petenta de sancțiunile aplicate.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16.03.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
A. A. S. G.
Red.Jud. A.A./24.03.2015
Tehnored.S.G./ 24.03.2015/4EX
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2364/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 3692/2015. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
