Plângere contravenţională. Sentința nr. 7581/2015. Judecătoria CONSTANŢA

Sentința nr. 7581/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 24-06-2015 în dosarul nr. 27547/212/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C.

OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL NR. 3047

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ nr. 7581

Ședința publică din data de 24.06.2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: M. V.

GREFIER: A. L.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul M. G., CNP_, domiciliat în C., ., nr.128A, ., ., în contradictoriu cu INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDECȚULUI C. SERVICIUL RUTIER, cu sediul instituției în C., bld.Mamaia, nr.106, jud.C. împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 26.08.2014.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 17.06.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Instanța a amânat pronunțarea la data de 24.06.2015, când în aceeași compunere a

hotărât următoarele:

INSTANȚA

Prin plângerea înregistrată sub nr._ pe rolul Judecătoriei C., petentul M. G. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatul I. Județean de Poliție C., Serviciul Poliției Rutiere, anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 26.08.2014, prin care i s-a reținut săvârșirea contravenției prevăzute de art.100 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 republicată și pentru care a fost sancționat cu amendă în cuantum de 360 lei și s-a aplicat măsura complementară a reținerii permisului de conducere pentru o perioadă de 30 de zile.

În motivarea cererii, a arătat că la data de 26.08.2014, conducând autoturismul cu nr. de înmatriculare_, pe DN25, dinspre municipiul C. spre municipiul M. pe tronsonul de drum denumit variantă din localitatea Eforie Nord a efectuat manevra de depășire a aunui autoturism care avea pană și care nu era scos în afara părții carosabile.

Precizează petentul că acesta a fost oprit de un echipaj al intimatei după aproape 50 de metri care i-a comunicat că în apropierea intersecției cu . efectuat manevra neregulamentară de depășire în zona de acțiune a indicatorului Depășirea interzisă.

Petentul a solicitat înlocuirea amenzii contravenționale cu avertismentul și anularea celorlalte sancțiuni, apreciind că fapta prezintă un pericol social redus.

În drept a invocat disp. OG nr.2/2001 modificată.

În dovedirea plângerii, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și testimonială cu martorul asistent P. T. N..

Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare, prin intermediul căreia a solicitat respingerea plângerii ca nefondate, apreciind că procesul verbal contestat a fost întocmit cu respetarea dispozițiilor legale, iar în apărare, a depus raportul agentului constatator.

Prezenta plângere contravențională a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbre în cuantum de 20 lei în conformitate ce dispozițiile art.36 din OG nr.2/2001 și art.19 din OUG 80/2013.

Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorul asistent P. T. N..

La termenul de judecată din data de 17.06.2015 instanța a constatat imposibilitatea audierii martorului asistent.pentru considerentele arătate în încheierea de ședință.

La același termen de judecată, instanța a respins solicitarea petentului de încuviințare a probei testimoniale cu martorul Ghiata C.

Examinând probele administrate, instanța reține următoarele:

Potrivit procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/26.08.2014, s-a reținut în sarcina petentului că la data de 26.08.2014, ora 1133, a condus auto cu numărul de înmatriculare_, în localitatea Eforie Nord, pe DN39 Varianta T., iar în apropierea intersecției cu ., circulând dinspre municipiul C. spre municipiul M., a efectuat, în mod neregulamentar, manevra de depășire a unui autoturism, fără a ține cont de semnificația indicatorului rutier Depășirea Interzisă.

Având în vedere că faptele au fost constatate personal de agentul de poliție, în acest caz, procesele-verbale întocmite se bucură de prezumțiile relative de legalitate, autenticitate și de temeinicie (cauza A. contra României- cererea nr._/03, hotărârea din 04 octombrie 2007 a Curții Europene a Drepturilor Omului).

Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 cuprinzând și toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, anume numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, semnătura agentului constatator.

Instanța constată faptul că procesul-verbal îndeplinește condiția de autenticitate, actul fiind întocmit de agenți de poliție din cadrul I.P.J. C..

Sub aspectul temeiniciei procesului verbal de constatare a contravenției, instanța va avea în vedere următoarele aspecte.

Potrivit art. 100 alin.3 lit. e din OUG nr 195/2002 privind circulația pe drumurile publice,constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevazuta in clasa a II-a de sanctiuni si cu aplicarea sanctiunii contraventionale complementare a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 de zile nerespectarea regulilor privind depășirea.

În ceea ce privește controlul de temeinicie a procesului-verbal contestat, instanța reține că unica probă administrată în cauză, cât privește situația de fapt, o constituie procesul-verbal de contravenție contestat și Raportul agentului constatator.

Petentul a arătat, prin plângerea formulată, că nu a săvârșit fapta reținută în sarcina sa, dar nu a propus probe în dovedirea unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul verbal. De altfel, acesta a solicitat proba testimonială cu martorul Ghiata C. abia la termenul de judecată din data de 17.06.2015, la aproape un an de zile de la data înregistrării pe rolul acestei instanțe a plângerii contravenționale formulate de petent, probă care a fost respinsă de instanță la același termen de judecată.

Agentul intimatei a reținut că petentul a săvârșit această contravenție, fapt ce rezultă și din raportul agentului constatator (fila 21).

Procesul verbal întocmit de agentul intimatei se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, fiind un act autentic (s-a făcut cu solemnitățile cerute de lege, de un funcționar public, care are drept de a funcționa în locul unde actul s-a făcut).

La rândul său, petentul nu a dovedit o altă situație de fapt. Simplele sale susțineri în sensul că nu a săvârșit fapta, nu reprezintă probe suficiente spre a răsturna prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999 ).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31 – 36 din O.G. nr. 2/ 2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008 ).

Având în vedere aceste principii, instanța constată că împrejurările de fapt ale săvârșirii contravenției au fost direct constatate de către agentul constatator. Mai mult, din probele administrate, nu s-a probat de către petent o situație contrară celei reținute în procesul-verbal de contravenție.

În atare condiții, față de cele de mai sus, instanța reține că cele menționate în cuprinsul procesului-verbal de contravenție contestat corespund realității, iar susținerile petentului în sens contrar sunt neîntemeiate.

Relativ la individualizarea sancțiunii aplicate de către intimată, instanța reține că art. 5 alin. 5 al O.G. nr. 2/ 2001, cu modificările și completările ulterioare, stipulează că sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.

De asemenea, potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/ 2001, cu modificările și completările ulterioare, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Referitor la sancțiunea aplicată petentului prin procesul-verbal de contravenție, instanța o socotește legală și proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, sancțiunea amenzii fiind aplicată la minimul prevăzut de lege pentru această faptă. Totodată, instanța apreciază că această sancțiune este justificată în raport de pericolul social al faptei, tradus prin riscul ridicat pe care conduita petentului îl prezintă pentru siguranța circulației rutiere.

În concluzie, pentru toate aceste considerente, instanța apreciază ca nefondată plângerea formulată de petent, urmând a o respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge ca nefondată plângerea contravențională formulată de petentul M. G., domiciliat în C., ., nr.128A, ., ., în contradictoriu cu INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDECȚULUI C. SERVICIUL RUTIER, cu sediul instituției în C., bld.Mamaia, nr.106, jud.C. împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 26.08.2014.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare ce se va depune la Judecătoria C..

Pronunțată în ședință publică, azi, 24.06.2015.

P. GREFIER

M. V. A. L.

Red. Jud.M. V. / 03.07.2015;

Tehnored. Grf. A.L. / 03.07.2015 / 4 exp.

Comunicat 2 exp. / 03.07.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 7581/2015. Judecătoria CONSTANŢA