Pretenţii. Sentința nr. 6482/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6482/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 03-06-2015 în dosarul nr. 35728/212/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr.3047
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6482
Ședința publică din data de 03.06.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: V. A. I.
GREFIER: Ț. M.
Pe rol, soluționarea cauzei civile având ca obiect pretenții, acțiune formulată de reclamantul ORAȘUL NĂVODARI PRIN PRIMAR, cu sediul în loc. Năvodari, ., jud. C., în contradictoriu cu pârâtul C. A., cu domiciliul în Năvodari, ., ., ..
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocat B. M. pentru reclamant, conform delegației de substituire depuse la dosar, lipsind pârâtul.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în data de 27.05.2015 fiind consemnate în încheierea de amânarea pronunțării de la acea dată care face corp comun cu prezenta hotărâre, când instanța, în aceeași compunere a completului de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 03.06.2015 când,
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze, în conformitate cu dispozițiile art. 395 alin. 1 Cod procedură civilă, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 28.10.2014 cu nr._, reclamantul ORAȘUL NĂVODARI în contradictoriu cu pârâtul C. A. a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâtului la plata:
- sumei de 2.627,57 lei reprezentând contravaloare energie termică aferentă perioadei 31.05.2010 – 30.06.2013
- sumei de 813,34 lei reprezentând contravaloare majorări de întârziere pentru perioada cuprinsă între scadența facturilor și iulie 2013
- cheltuielilor de judecată
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că la data de 21.07.2010 intre Orașul Năvodari si Asociația de proprietari a blocului CN4, ., s-a încheiat un contract de prestări servicii prin care Orașul Năvodari se obliga sa distribuie agent termic către locatarii blocului CN4 din Năvodari, iar aceștia, prin Asociație, se obligau sa achite contravaloarea agentului termic.
In acest sens, ca urmare a furnizării agentului termic si apartamentului nr. 307 din Blocul CN4 al cărei proprietar era pârâtul, au fost emise o . facturi fiscale reprezentând contravaloare agent termic și accesorii.
A apreciat că, deși contractul in baza căruia s-a furnizat serviciul de termoficare a fost încheiat cu Asociația de proprietari, acesta a acționat ca un mandant, in numele locatarilor din cadrul acelei asociații, de serviciile de termoficare beneficiind direct si pârâtul.
Precizează reclamanta că toate facturile fiscale au fost comunicate pârâtului. Ulterior, la data de 26.07.2013 a procedat la notificarea - somarea acestuia pentru achitarea contravalorii agentului termic aferent perioadei 31.05.2010 – 30.06.2013, comunicându-i prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire copia facturilor, procesul verbal de stabilire a majorărilor de întârziere si somația, împreuna cu copia facturilor astfel emise.
A precizat că a comunicat pârâtului procesul verbal de stabilire a majorărilor de întârziere si somația împreuna cu copia facturilor în 06.08.2013 și 12.09.2013, dar acestea au fost returnate fără a fi ridicate.
Cu toate ca a fost pus in întârziere, pârâtul nu a înțeles să-și achite debitele restante.
Faptul ca odată comunicate, lunar, facturile de termoficare, pârâtul nu a înțeles sa le conteste, semnifică că acesta a fost de acord cu contractul încheiat în numele acestora de asociația de proprietari.
In subsidiar, arată că, deși la momentul la care a luat naștere acest raportul juridic obligațional dedus judecații, nu avea o reglementare distincta in Codul civil, acesta fiind legiferat abia odată cu . Noului Cod Civil, practica si doctrina vremii au consacrat acest fapt juridic.
Precizează așadar ca în speță sunt îndeplinite condițiile îmbogățirii fără justa cauza, având de a face cu o mărire a patrimoniului pârâtului, concomitent cu micșorarea patrimoniului Orașului Năvodari, care a suportat din propriul buget serviciul de termoficare, acesta fiind doar distribuitorul, întrucât producătorul este CET, la care a fost obligat să achite contravaloarea energiei produse pentru întreg Orașul Năvodari, inclusiv pentru pârât. Astfel, micșorarea patrimoniului Orașului Năvodari a avut loc concomitent cu mărirea patrimoniului pârâtului.
În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 969 din vechiul Cod Civil, iar în subsidiar îmbogățirea fără justă cauză.
În dovedirea pretențiilor formulate, reclamantul a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri și cu interogatoriul pârâtului și a anexat cererii de chemare în judecată, în fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul, înscrisuri (f. 10-74).
Cererea a fost legal timbrată, cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 250,85 lei, potrivit art. 34 alin. 1 raportat la art. 3 alin. 1 lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, dovada achitării fiind atașată la dosarul cauzei, la filele 79-90.
Pârâtul, deși legal citat, nu a formulat întâmpinare, dar s-a prezentat la judecarea cauzei și a recunoscut pretențiile reclamantei.
La termenul de judecată din 6 februarie 2015, instanța a încuviințat pentru reclamantă și pentru pârât proba cu înscrisuri, apreciind că aceasta este pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.
La termenul de judecată din 6 martie 2015, instanța a invocat din oficiu excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru facturile emise în perioada 31.05.2010 – 31.08.2011, pe care a unit-o cu fondul cauzei.
Prin precizările depuse în ședința publică din data de 25 martie 2015, reclamanta a arătat că solicită obligarea pârâtului la plata sumei de 340,91 lei, din care 188,99 lei reprezentând contravaloare energie termică aferentă perioadei 31.03.2013 – 30.06.2013 și 151,92 lei reprezentând majorări de întârziere pentru neachitarea la termen a debitelor facturate în perioada 31.05.2010 – 30.06.2013, pentru perioada cuprinsă între scadența facturilor și iulie 2013 și a sumei de 498,85 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Analizând cererea de chemare în judecată prin prisma motivelor formulate, a dovezilor existente la dosar și a dispozițiilor legale incidente, instanța de judecată se va pronunța cu prioritate asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune pentru facturile emise în perioada 31.05.2010 – 31.08.2011, care a fost unită cu fondul cauzei.
În temeiul art. 248 C.p.c., instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune, excepție de fond care face inutilă cercetarea în fond a cauzei.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune, având în vedere faptul că prin precizările depuse în ședința publică din 25 martie 2015 reclamanta a menționat că a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 340,91 lei, din care 188,99 lei reprezentând contravaloare energie termică aferentă perioadei 31.03.2013 – 30.06.2013 și 151,92 lei reprezentând majorări de întârziere pentru neachitarea la termen a debitelor facturate în perioada 31.05.2010 – 30.06.2013, iar excepția prescripției a fost invocată pentru facturile emise în perioada 31.05.2010 – 31.08.2011, instanța va respinge excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru facturile emise în perioada 31.05.2010 – 31.08.2011, ca fiind rămasă fără obiect.
În ceea ce privește fondul cauzei
Reclamantul a furnizat energie termică pentru imobilul deținut de pârât, contravaloarea energiei furnizate fiind evidențiată în facturile depuse la dosar, astfel cum acestea au fost individualizate în petitul acțiunii.
Instanța constată că pârâtul a recunoscut la primul termen de judecată creanța solicitată de reclamant, în sensul că a achitat parțial debitul solicitat, rămânând un debit în cuantum de 188,99 lei reprezentând contravaloare energie termică aferentă perioadei 31.03.2013 – 30.06.2013.
Potrivit art. 38 alin.1 litera a din Legea nr. 325/2006 utilizatorii de energie termică au în principal obligația să achite la termen facturile emise de operatorul care are și calitatea de furnizor; factura se emite, cel mai târziu, până la data de 15 a lunii următoare celei în care prestația a fost efectuată.
Prin derogare de la prevederile art. 42 alin. (9) din Legea nr. 51/2006, utilizatorii de energie termică sunt obligați să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciului de care au beneficiat în termenul de scadență de 15 zile de la data emiterii facturilor; data emiterii facturii și termenul de scadență se înscriu pe factură.
Facturile fiscale au fost emise pentru utilizatorul de energie termică – pârâtul din speță - care a beneficiat de serviciul de furnizare de energie termică, dar acesta nu a făcut dovada achitării în totalitate a contravalorii serviciului prestat în termenul prevăzut de lege.
În consecință, instanța va admite cererea reclamantului privind debitul principal pentru suma de 188,99 lei, reprezentând contravaloare energie termică aferentă perioadei 31.03.2013 – 30.06.2013.
Aceeași soluție se impune și în ceea ce privește penalitățile de întârziere aferente acestor facturi fiscale, din considerentele ce succed.
Conform art. 38 alin.1 lit. a ultima teză din Legea nr. 325/2006: „Neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage penalități de întârziere, conform prevederilor art. 42 alin. (10) din Legea nr. 51/2006.”
Potrivit art. 42 alin.10 din Legea nr. 51/2006:
„Neachitarea facturii de către utilizator în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage penalități de întârziere stabilite conform reglementărilor legale în vigoare, după cum urmează:
a) penalitățile se datorează începând cu prima zi după data scadenței;
b) penalitățile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare;
c) valoarea totală a penalităților nu va depăși valoarea facturii și se constituie în venit al operatorului.”
Față de cele arătate, instanța va admite acțiunea reclamantului și îl va obliga pe pârât la plata către reclamant a sumei de 340,91 lei, din care 188,99 lei reprezentând contravaloare energie termică aferentă perioadei 31.03.2013 – 30.06.2013 și 151,92 lei reprezentând majorări de întârziere pentru neachitarea la termen a debitelor facturate în perioada 31.05.2010 – 30.06.2013, pentru perioada cuprinsă între scadența facturilor și iulie 2013.
În ceea ce privește capătul de cerere referitor la obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, instanța constată că acesta este întemeiat.
După cum rezultă din dispozițiile art. 453 alin. 1 C.p.c., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
Articolul 454 C.p.c. prevede că pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepția cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere de către reclamant sau se afla de drept în întârziere.
Instanța apreciază că textul menționat nu este aplicabil în cauză. Scutirea pârâtului de la plata cheltuielilor de judecată presupunea condiția ca pârâtul să nu fi fost anterior pus în întârziere. În cauză, după cum rezultă din notificările de la filele 17 - 25, pârâtul a fost pus în întârziere de către reclamant anterior pornirii procesului,
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanța constată că reclamanta a făcut dovada achitării taxei judiciare în cuantum de 250,85 lei (f. 78-90) și a onorariului de avocat în cuantum de 248 lei (factura nr. 28/15.01.2014 – f. 10 și extrasul de cont – f. 11-12).
Astfel, în temeiul art. 453 alin. 1 C.p.c., constatând că pârâtul a pierdut procesul, instanța va admite acest capăt de cerere și îl va obliga pe pârât la plata către reclamantă a sumei de 498,85 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată (taxă judiciară de timbru și onorariu avocat).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru facturile emise în perioada 31.05.2010 – 31.08.2011, invocată din oficiu de instanță, ca fiind rămasă fără obiect
Admite cererea formulată de reclamantul ORAȘUL NĂVODARI, cu sediul în loc. Năvodari, ., jud. C., în contradictoriu cu pârâtul C. A., cu domiciliul în Năvodari, ., ., ., astfel cum a fost precizată.
Obligă pe pârât la plata către reclamantă a sumelor de:
- 188,99 lei reprezentând contravaloare energie termică aferentă perioadei 31.03.2013 – 30.06.2013
- 151,92 lei reprezentând majorări de întârziere
Obligă pe pârât la plata către reclamantă a sumei de 498,85 lei, reprezentând cheltuieli de judecată (250,85 lei taxă judiciară de timbru și 248 lei onorariu avocat).
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 iunie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
V. A. I. Ț. M.
Red.jud.V.A.I/03.06.2015
Tehnoredact.Ț.M..
4 ex./05.06.2015
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Întoarcere executare. Sentința nr. 6796/2015. Judecătoria... → |
|---|
