Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 2723/2015. Judecătoria CORNETU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2723/2015 pronunțată de Judecătoria CORNETU la data de 21-07-2015 în dosarul nr. 2723/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CORNETU
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2723/2015
Ședința publică de la 21.07.2015
Completul constituit din:
Președinte: D. M. E.
Grefier: D. D.
Pe rol judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamant R. V. M. LA AV.O. A. și pe pârâta R. D. C., pârât R. D. C. LA FAM. P. V., având ca obiect exercitarea autorității părintești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul personal, lipsă fiind pârâta.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier.
Reclamantul depune taxa judiciară de timbru, în cuantum de 60 lei, și menționează că s-a prezentat personal deoarece apărătorul său se află în concediu.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat ori probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reclamantul arată că își menține aceleași concluzii ca la termenul anterior, în sensul că solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată, doar taxa de timbru.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 12.02.2015 sub nr._ reclamantul R. V. M. a solicitat în contradictoriu cu pârâta R. D. C. exercitarea autorității părintești exclusive de către tată cu privire la minorii R. M. F., născută la data de 11.11.2002 și R. A. G., născut la data de 29.07.2008, stabilirea domiciliului minorilor la tată, obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorilor.
În motivare, reclamantul a precizat că a început o relație de prietenie cu pârâta încă din adolescența acesteia, iar în toamna anului 2002, au devenit părinți pentru prima oară. Deși nu au fost căsătoriți, au format o adevărată familie, locuind cu părinții reclamantului. În anul 2008 s-a născut și cel de-al doilea copil. Lucrau împreună la Societatea Romcarton, cu un salariu bun, dar pârâta a ales ca la data de 04.10.2014 să plece cu minorii din domiciliul comun, fără a anunța că pleacă sau unde a plecat, unde se află cu copiii. După căutări, a găsit-o pe pârâtă la mama sa, în jud. Teleorman, .. Crângeni, unde a stat nici două luni de zile. În momentul plecării din domiciliul comun, pârâta a luat copiii de la școală, fiica părților fiind elevă în clasa a șasea, iar fiul în grupa pregătitoare. Din fișa matricolă a fetei, atașată, rezultă că aceasta nu a mai frecventat cursurile din 04.10.2014, iar din adeverința emisă de Școala Gimnazială Glina, atașată, rezultă că băiatul a mers la cursuri tot până la data de 04.10.2014.
De la acea dată, pârâta a plecat și de la locul de muncă, transferând minorii la școală în .-l anunța și pe reclamant, tatăl copiilor.
A arătat reclamantul că din acel moment, și-a văzut copii o singură dată, în . care băiatul i-a fost smuls din mână de tatăl vitreg al pârâtei. Reclamantul a mai menționat că ulterior directoarea unității de învățământ i-a spus că minorii au stat la școală doar două săptămâni, că ambii copii erau foarte triști, fetița spunând mereu că mama îi va lua de acea școală și în curând vor pleca.
La data de 29.10.2014 reclamantul s-a prezentat la IPJ Ilfov și a depus o petiție în cuprinsul căreia a relatat faptul că nu mai știe nimic de copiii său, că nu poate lua legătura cu ei și că pârâta i-a luat de acasă, organele de poliție comunicându-i că pârâta a fost depistată însă nu vrea să ia legătura cu reclamantul. După acest eveniment, pârâta l-a sunat, s-au întâlnit, dar a venit fără copii, ocazie cu care i-a dat pârâtei o sumă de bani pentru nevoile copiilor, aceasta luându-și angajamentul că va aduce copiii acasă de sărbători, ceea ce nu s-a întâmplat.
Reclamantul a arătat că în luna ianuarie a mers din nou la poliție anunțând că pârâta nu se mai află la mama sa în jud. Teleorman, solicitând să fie din nou căutată întrucât copiii sunt plimbați prin locuri necunoscute, fără a-i fi adus la cunoștință unde se află, cum sunt.
Reclamantul a apreciat că cererea sa este întemeiată întrucât pârâta nu are venituri, copiii au fost duși și lăsați în grija mamei pârâtei care a suferit cinci internări la psihiatrie, copiii au fost scoși din sistemul de învățământ, fiind duși la școala din Crângeni doar trei săptămâni, există motive temeinice de natură a periclita dezvoltarea fizică, psihică, spirituală, morală și socială a copiilor.
De asemenea, a arătat reclamantul, pârâta a încălcat mai multe dispoziții legale-art. 32 din Constituția României, art. 261 din C.civ., art. 487 din C.civ., art. 44 alin. 2 din Legea nr. 272/2004, iar comportamentul acesteia poate avea consecințe mult mai grave asupra copiilor.
Reclamatul a subliniat că el este singura persoană care le poate asigura minorilor fundamentul afectiv, suportul material și moral de care aceștia au nevoie pentru creștere și educare, dar este împiedicat să protejeze interesele copiilor, pârâta acționând în detrimentul minorilor, manifestând neglijență gravă cu privire la cei doi copii.
A mai precizat reclamantul că le poate oferi minorilor un cămin, locuind singuri într-o casă, având un serviciu și un salariu care îi permite să le ofere cele necesare pentru școală și pentru creștere.
În dovedire, au fost atașate în copie înscrisuri: act de identitate petent, certificat de naștere pârâtă, certificate de naștere minori, foaie matricolă, Adeverința nr. 15/09.01.2015 emisă de Școala Gimnazială nr. 2 Glina, cerere de transfer, caracterizare minori, corespondență reclamant-unitatea școlară Crângeni, Adresa nr._/29.10.2014 emisă de IPJ Ilfov, adeverință salariat reclamant.
Cererea a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 60 lei.
Pârâta nu a formulat întâmpinare, însă s-a prezentat în fața instanței arătând la termenul de judecată din data de 7.07.2015, în cadrul răspunsurilor la interogatoriu, că este de acord cu acțiunea așa cum a fost formulată.
Au fost administrate proba cu martori, în cadrul căreia a fost audiat martorul C. I. E. și proba cu interogatoriul pârâtei, răspunsurile fiind consemnate și atașate la dosar.
La solicitarea instanței, a fost efectuat referatul de anchetă socială la domiciliul reclamantului.
A fost audiată în camera de consiliu minora R. M. F., conforma art. 226 din C. și art. 264 alin. 1 din C.civ.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma susținerilor părților, a probelor administrate în cauză și a dispozițiilor legale incidente, instanța constată că este întemeiată în parte, urmând a fi admisă în aceste limite pentru următoarele considerente:
În fapt, părțile au avut o relație de concubinaj din care au rezultat minorii R. M. F., născută la data de 11.11.2002 și R. A. G., născut la data de 29.07.2008.
În prezent, părțile nu mai locuiesc împreună, cei doi minori, conform referatului de anchetă socială întocmit de Primăria . reclamantul.
În privința capătului de cerere privind exercitarea autorității părintești, instanța reține că sunt incidente următoarele dispoziții legale:
Art. 483 C.civ. Autoritatea părintească: „(1) Autoritatea părintească este ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc atât persoana, cât și bunurile copilului și aparțin în mod egal ambilor părinți.
(2) Părinții exercită autoritatea părintească numai în interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, și îl asociază pe copil la toate deciziile care îl privesc, ținând cont de vârsta și de gradul său de maturitate.
(3) Ambii părinți răspund pentru creșterea copiilor lor minori”.
Art. 486 Neînțelegerile dintre părinți: „Ori de câte ori există neînțelegeri între părinți cu privire la exercițiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părintești, instanța de tutelă, după ce îi ascultă pe părinți și luând în considerare concluziile raportului referitor la ancheta psihosocială, hotărăște potrivit interesului superior al copilului. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile”.
Art. 503 Modul de exercitare a autorității părintești
(1) Părinții exercită împreună și în mod egal autoritatea părintească.
(2) Față de terții de bună-credință, oricare dintre părinți, care îndeplinește singur un act curent pentru exercitarea drepturilor și îndeplinirea îndatoririlor părintești, este prezumat că are și consimțământul celuilalt părinte.
Art. 505Copilul din afara căsătoriei
(1) În cazul copilului din afara căsătoriei a cărui filiație a fost stabilită concomitent sau, după caz, succesiv față de ambii părinți, autoritatea părintească se exercită în comun și în mod egal de către părinți, dacă aceștia conviețuiesc.
(2) Dacă părinții copilului din afara căsătoriei nu conviețuiesc, modul de exercitare a autorității părintești se stabilește de către instanța de tutelă, fiind aplicabile prin asemănare dispozițiile privitoare la divorț.
Art. 507 Exercitarea autorității părintești de către un singur părinte
Dacă unul dintre părinți este decedat, declarat mort prin hotărâre judecătorească, pus sub interdicție, decăzut din exercițiul drepturilor părintești sau dacă, din orice motiv, se află în neputință de a-și exprima voința, celălalt părinte exercită singur autoritatea părintească.
De asemenea, instanța reține și incidența prev. art. 36 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului conform cărora:
„ (1) Ambii părinți sunt responsabili pentru creșterea copiilor lor.
(2) Exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului și să asigure bunăstarea materială și spirituală a copilului, în special prin îngrijirea acestuia, prin menținerea relațiilor personale cu el, prin asigurarea creșterii, educării și întreținerii sale, precum și prin reprezentarea sa legală și administrarea patrimoniului său.
(3) În situația în care ambii părinți exercită autoritatea părintească, dar nu locuiesc împreună, deciziile importante, precum cele referitoare la alegerea felului învățăturii sau pregătirii profesionale, tratamente medicale complexe sau intervenții chirurgicale, reședința copilului sau administrarea bunurilor, se iau numai cu acordul ambilor părinți.
(4) În situația în care, din orice motiv, un părinte nu își exprimă voința pentru luarea deciziilor prevăzute la alin. (3), acestea se iau de către părintele cu care copilul locuiește, cu excepția situației în care acest lucru contravine interesului superior al copilului.
(5) Ambii părinți, indiferent dacă exercită sau nu autoritatea părintească, au dreptul de a solicita și de a primi informații despre copil din partea unităților școlare, unităților sanitare sau a oricăror altor instituții ce intră în contact cu copilul.
(6) Un părinte nu poate renunța la autoritatea părintească, dar se poate înțelege cu celălalt părinte cu privire la modalitatea de exercitare a autorității părintești, în condițiile art. 506 din Codul civil.
(7) Se consideră motive întemeiate pentru ca instanța să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte alcoolismul, boala psihică, dependența de droguri a celuilalt părinte, violența față de copil sau față de celălalt părinte, condamnările pentru infracțiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracțiuni cu privire la viața sexuală, infracțiuni de violență, precum și orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorității părintești.
(8) În cazul existenței unor neînțelegeri între părinți cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești, instanța judecătorească, după ascultarea ambilor părinți, hotărăște potrivit interesului superior al copilului”.
Astfel, regula în această materie este aceea a exercitării autorității părintești în comun, de către ambii părinți. Numai în cazuri excepționale, determinate de existența unor motive întemeiate, se poate stabili exclusivitatea acestei prerogative în favoarea unuia dintre părinți. Astfel de situații de excepție trebuie să fie argumentate și probate.
În prezenta cauză, instanța reține că nu au fost dovedite împrejurări dintre cele expuse anterior care să justifice exercitarea autorității părintești cu privire la minori doar de către reclamant, martorul audiat, propus de reclamant, relatând că nu a văzut ca pârâta să își lovească copiii.
În plus, având în vedere vârsta copiilor se apreciază că aceștia vor avea nevoie, pe viitor, atât de atenția și îngrijirea tatălui, cât și de supravegherea mamei.
Având în vedere toate aceste considerente, pentru asigurarea interesului superior al copilului –imperativ instituit de dispozițiile art. 263 C.civ. și ale art. 2 alin. 3 din Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului-, instanța va dispune ca exercitarea autorității părintești privind pe minorii rezultați din relatia părților să se realizeze în comun, de către ambii părinți, urmând a fi respinsă cererea reclamantului privind exercitarea autorității părintești în mod exclusiv de către tată cu privire la cei doi copii.
Referitor la capătul de cerere privind stabilirea locuinței copilului, intanța reține următoarele:
Potrivit art. 496 C.civ. Locuința copilului
(1) Copilul minor locuiește la părinții săi.
(2) Dacă părinții nu locuiesc împreună, aceștia vor stabili, de comun acord, locuința copilului.
(3) În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă hotărăște, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți și pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispozițiile art. 264 rămân aplicabile.
În prezenta cauză, instanța constată acordul pârâtei în sensul ca minorii să locuiască cu tatăl. În aceste condiții, trebuie analizat în ce măsură, un astfel de acord ar contraveni interesului superior al copilului.
Din raportul de anchetă psihosocială întocmit în cauză, instanța reține că minorii beneficiază de condiții locative bune, neexistând niciun motiv pentru care creșterea și dezvoltarea psihică și fizică nu s-ar putea realiza în locuința tatălui.
Pentru toate aceste considerente, instanța apreciază că este respectat interesul superior al minorilor, astfel că va dispune stabilirea locuinței acestora la tată.
În privința capătului de cerere privind contribuția părinților la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copilului, sunt aplicabile prevederile art. 529 alin. 1 și 2 din C.civ., care statuează:
„(1) Întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.
(2) Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.”
În ceea ce îl privește pe reclamant, având în vedere că se va dispune stabilirea locuinței minorilor la acesta, instanța reține că tatăl minorilor își va aduce contribuția la creșterea și educarea copiilor prin asigurarea locuinței, a celor necesare traiului de zi cu zi, în natură, în sensul art. 530 alin. 1 C.civ.
Referitor la mama - pârâtă, față de prevederile art. 529 alin. 2 C.civ., contribuția sa la cheltuielile de creștere a copiilor se va stabili sub formă de prestații bănești periodice.
La stabilirea în concret a contribuției sale, instanța va avea în vedere că pârâta nu realizează venituri stabile si va fi obligată la plata unei pensii de întreținere în cuantum de 1/6 din venitul minim pe economie în favoarea fiecăruia dintre cei doi copii, de la data introducerii acțiunii-11.02.2015-data plicului, conform art. 532 din C.civ., și până la majoratul minorilor.
De asemenea, având în vedere prevederile art. 453 alin. 1 și 2 din C., va fi obligata pârâta la plata către reclamant a sumei de 40 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, parțial, proporțional capetelor de cerere admise.
Pentru toate considerentele expuse mai sus, instanța va admite în parte cererea formulată, va dispune exercitarea autorității părintești cu privire la minori de către ambii părinți, stabilirea locuinței copiilor la tată, obligarea pârâtei la plata-în favoarea fiecărui minor - a unei pensii lunare de întreținere în cuantum de 1/6 din venitul minim pe economie, începând cu data introducerii acțiunii și până la majoratul copiilor și o va obliga pe pârâtă să plătească reclamantului cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 40 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de reclamantul R. V. M., cu domiciliul ales la AV.O. A., cu sediul în sector 6, București, .. 67, ., ., în contradictoriu cu pârâta R. D. C., cu domiciliul în ., ., și domiciliul ales la Fam. P. viorica în com. CRÂNGENI, .>
Dispune exercitarea autorității părintești în comun de către ambii părinți cu privire la minorii R. M. F. născută la data de 11.11.2002 și R. A. G. născut la data de 29.07.2008.
Stabilește locuința minorilor la domiciliul reclamantului situat în ., ., jud. Ilfov.
Obligă pârâta la plata unei pensii lunare de întreținere în cuantum de 1/6 din venitul minim pe economie în favoarea fiecăruia dintre minori, începând cu data introducerii acțiunii, 11.02.2015 și până la majoratul minorilor.
Respinge ca neîntemeiată cererea reclamantului privind exercitarea autorității părintești exclusive cu privire la minorii R. M. F. și R. A. G..
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 40 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru, parțial, proporțional capetelor de cerere admise.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Cornetu.
Pronunțată în ședință publică azi, 21.07.2015.
Președinte,Grefier,
D. M. E. D. D.
Red./Tehnored.: FAL/DD
.>
.24.07.2015.
| ← Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 2584/2015.... | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 702/2015.... → |
|---|
