Contestaţie la executare. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 01-07-2013 în dosarul nr. 10418/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
sentința civilă nr._/2013
Ședința publică de la 01 Iulie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. P.
Grefier C. R.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatoarea B. G. D., pe pârâta A. A. C. și chemata în garanție C. DE A. DE SĂNĂTATE D., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatoarea, personal, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
În temeiul art. 131 Cod proc.civ., instanța verifică si stabilește că este competenta general, material si teritorial cu soluționarea cauzei.
Instanța acordă cuvântul asupra excepției inadmisibilității contestării titlului executoriu, excepție invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Contestatoarea solicită respingerea excepției inadmisibilității contestării titlului executoriu, arătând că instanța este competentă cu soluționarea contestației, cf. dispoz. art. 711 N.C.pr.civ., având în vedere că obiectul contestației vizează executarea. Mai arată că nu există titlu de creanță și nu s-a comunicat debitul către contestatoare.
Instanța pune în discuție cererea de suspendare a prezentei contestații până la verificarea dosarului de către CAS D., cerere formulată de pârâtă prin întâmpinare.
Contestatoarea solicită respingerea cererii de suspendare a cauzei, având în vedere că se recunoaște că creanța nu este certă, lichidă și exigibilă.
Instanța respinge cererea de suspendare a prezentei contestații până la verificarea dosarului de către CAS D., cerere formulată de pârâtă prin întâmpinare, având în vedere că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru a fi dispusă suspendarea de drept sau facultativă a cauzei.
Instanța pune în discuție cererea de chemare în garanție a CAS D., depusă la dosar de către pârâtă.
Contestatoarea solicită admiterea în principiu a cererii de chemare în garanție.
Instanța încuviințează în principiu cererea de chemare în garanție a CAS D..
În baza dispoz. art. 254 N.c.pr.civ., instanța acordă cuvântul asupra probatoriilor.
Contestatoarea solicită încuviințarea probei cu înscrisurile deja depuse la dosarul cauzei în dovedirea motivelor invocate în contestația la executare.
Constatând ca proba cu înscrisurile deja depuse la dosarul cauzei, în dovedirea motivelor invocate în contestația la executare, solicitată de contestatoare, este utilă și admisibilă și poate sa ducă la soluționarea procesului, în temeiul art. 250, 258 raportat la dispoz. art. 255 Cod proc.civ., o încuviințează.
În temeiul art. 238 Cod proc.civ. având în vedere complexitatea cauzei, raportat la obiectul acesteia si probatoriul ce se solicită a fi administrat, instanta estimează la o zi durata necesara pentru cercetarea procesului .
Având în vedere dispoz. art. 244 alin. 1 Cod proc.civ., constată cercetarea procesului încheiată și, nemaifiind cereri de formulat si alte incidente de soluționat, în temeiul art. 392 Cod proc.civ ., instanța deschide dezbaterile asupra fondului cauzei si acorda cuvântul contestatoarei.
Contestatoarea solicită admiterea contestației la executare așa cum a fost formulată, având în vedere că nu există creanță ce poate fi pusă valabil în executare, fără cheltuieli de judecată. Având în vedere că nu a solicitat cheltuieli de judecată, solicită respingerea cererii de chemare în garanție ca lipsită de obiect.
În conformitate cu dispozițiile art. 394 N.C.pr. civ., instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria C. la data de 30.04.2013, sub nr._, contestatoarea B. G. D. a formulat, în contradictoriu cu intimata Administrația Finanțelor Publice- A. C., contestație la executarea silită dispusă în dosarul de executare nr._/_ /_ și nr._ din data de 27.02.2013, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea formelor de executare silită, a actelor de executare, respectiv somația nr. 16/_ /_, precum și a titlului executoriu nr._.
Motivând în fapt contestația la executare, contestatoarea a arătat că, la data de 05 martie 2013 i-au fost comunicate prin poștă cele două acte de executare emise de pârâta A. C., respectiv somația și titlul executoriu pentru suma de 30.134,00 lei.
În somație se face trimitere la titlul executoriu_ emis la data de 27 februarie 2013, iar în titlul executoriu se face trimitere la document nr._ din data de 31 mai 2012, pentru suma de 30.134 lei, majorări de întârziere.
A mai arătat contestatoarea că executarea silită pornită de pârâta A. C. nu are la baza un titlu executoriu valabil, potrivit codului de procedură fiscală, condiție esențială reglementată și de vechiul și noul cod de procedură civilă. Documentul de plată invocat ca bază pentru titlul executoriu nu reprezintă titlul de creanță, în sensul art. 110 alin. 3 C.pr. fiscală.
Obligațiile fiscale către bugetul consolidat al statului se stabilesc prin decizii de impunere, potrivit art. 85 C.pr.fiscală, ori aceste decizii de impunere constituie titluri de creanță. În speță, nu există o obligație fiscală stabilită și constatată în condițiile codului de procedură fiscală.
Contestatoarea a arătat că, până în prezent, nu i-au fost comunicate acte administrative fiscale cu valoare de decizii de impunere privind obligațiile fiscale către CAS, cu respectarea art. 44 Cpr.fiscală.
Potrivit art. 45 C.pr. fiscală, actul administrativ fiscal, în speță decizia de impunere cu valoare de titlu de creanță, devine opozabilă și produce efecte juridice de la data comunicării.
Nu se poate recurge la executarea silită a unei sume de bani considerată ca datorată la CAS, în condițiile în care această sumă nu a format obiectul unei inspecții fiscale, finalizată cu emiterea unei decizii de impunere.
Suma de bani executată silită ar reprezenta majorări de întârziere, aceasta în condițiile în care nu se precizează care este debitul principal, care este perioada pentru care s-au stabilit aceste majorări.
În drept, au fost invocate prevederile art. 399/711 C.pr.civ și art. 703 C.pr.civ.
În susținerea acțiunii a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, depunând la dosar, în xerocopie, dispoziție de achitare a taxei de timbru, titlul executoriu nr._, somație nr. 16/_ /_.
Legal citată în procedura de regularizare și fiindu-i comunicată copia cererii depusă de reclamantă și a înscrisurilor doveditoare, la data de 29.04.2013 intimata Administrația Finanțelor Publice C. a depus întâmpinare prin care a solicitat să se respingă contestația la executare ca fiind netemeinică .
Pe cale de excepție a invocat admisibilitatea contestării titlului executoriu, întrucât potrivit art. 172 alin. 3 C.pr. fiscală: „ Contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de instanța judecătorească sau de un alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege. „
Ori, potrivit art. 141 alin. 2: „ titlul de creanță devine executoriu la data la care creanța este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege. „
Prin urmare, pentru a se putea introduce contestația la titlu, acesta trebuie să îndeplinească două condiții cumulative: să nu fie o hotărâre dată la o instanță judecătorească sau de un alt organ jurisdicțional, respectiv pentru contestarea lui să nu fie o altă procedură prevăzută de lege.
În cauză, titlul executoriu care a stat la baza declarării executări silite este reprezentat de decizia de impunere privind contribuțiile de asigurări sociale de sănătate, decizie ce nu poate fi contestată direct în cadrul contestației reglementată de art. 172 Cod procedură fiscală, ci în condițiile art. 205 din același act normativ cu respectarea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 207 prin contestație formulată la organul emitent, iar împotriva soluției dată de acesta putându-se formula contestație la Tribunal- secția de contencios administrativ conform Legii nr. 554/2004.
Posibilitatea contestării titlului executoriu fiscal pe calea contestației la executare subzistă numai în măsura în care actul final ce constituie titlul de creanță nu poate fi atacat pe calea contenciosului administrativ fiscal așa cum este prevăzut de art. 205 din OG nr. 92/2003 republicată.
Astfel, ÎCCJ prin decizia nr.14/2007 pronunțată în recurs în interesul legii,a decis ca posibilitatea contestării titlului executoriu fiscal pe calea contestației la executare subzistă numai în măsura în care actul ce constituie titlul de creanță nu poate fi atacat pe calea contenciosului administrativ fiscal.
Pe fondul cauzei, precizează că în conformitate cu prevederile art. 89 Cod procedură civilă decizia de impunere se emite de organul fiscal competent. Organul fiscal competent emite decizia de impunere ori de câte ori acesta modifică baza de impunere ca urmare a unor constatări prealabile ale organului fiscal sau în baza unei inspecții fiscale.
Intimata a solicitat suspendarea cauzei până la verificarea dosarului de către CAS D. întrucât, potrivit adresei emisă de AFPM C. în_/2013 au fost returnate un număr de 580 de dosare conform anexei 2 și Anexei 5, printre care și dosarul ce formează obiectul cauzei, figurează la poziția 1 al Anexei 5, motiv pentru care a solicitat și chemarea în garanție a CAS D..
În concluzie, pentru motivele invocate mai sus, solicită să se admită excepția invocată și în subsidiar să se respingă contestația ca neîntemeiată și să se mențină actele de executare întocmite de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului C..
În drept, își întemeiază întâmpinarea pe dispozițiile art. 205 și următoarele Cod procedură civilă.
La data de 30.04.2013 intimata Administrația Finanțelor Publice a depus cerere de chemare în garanție a Casei de A. de Sănătate D. pentru ca, în cazul în care se va admite contestația la executare, să se dispună prin aceeași hotărâre ca CAS D. să fie obligat la plata cheltuielilor ocazionate cu acest proces.
În motivarea în fapt a acestei cereri s-a arătat că, prin contestația la executare formulată, s-a solicitat anularea somației de plată și a titlului executoriu emis în data de 27.02.2013 de către AFPM C., motivat de faptul că documentul prin care s-a evidențiat suma de plată nu i-a fost comunicat de către CAS D..
În conformitate cu prevederile art.V alin. 4 din OUG nr. 125/2011 începând cu 01. 07. 2012 Casele de A. Sociale predau organelor fiscale din subordinea A., în vederea colectării creanțelor reprezentând contribuțiile social datorate de persoanele fizice prevăzute la cap. II și III din titlul IX ^2 al codului fiscal, stabilite până la data de 30.06.2012.
Potrivit adresei emisă de AFPM C. nr._/2013 au fost returnate un număr de 580 de dosare conform Anexei 2 și Anexei 5 către CAS D., printre care și dosarul ce formează obiectul cauzei, figurează la poziția 1 al Anexei nr. 5.
În consecință, în considerarea celor expuse, intimata apreciază că în speță sunt întrunite cerințele dispozițiilor art. 60- 63 din Codul de procedură civilă, în scopul asigurării opozabilității sentinței pronunțate față de CAS deoarece Administrația Finanțelor Publice a Municipiului C. a respectat întocmai dispozițiile legale.
În temeiul art. 223 C.pr.civ, se solicită judecarea cauzei în lipsă.
În drept, au fost invocate prevederile art. 60- 63 Cod procedură civilă.
La data de 22 05 2013 contestatoarea a depus răspuns la întâmpinarea și la cererea de chemare în garanție formulată de către A.- Administrația Finanțelor Publice a Municipiului C..
Pe excepția inadmisibilității contestației, invocată de intimata de A. C., raportat la art. 172 alin. 3 C.pr fiscală, contestatoarea a arătat că
cererea formulată are ca obiect anularea actelor de executare, respectiv somația și titlul executoriu, acte emise de pârâta în cadrul atribuțiilor de colectare creanțe fiscale.
Titlul executoriu nu se confundă cu titlul de creanță, respectiv decizia de impunere emisă de organul fiscal după stabilirea corectă, reală a situației fiscale, a bazei de calcul pentru contribuțiile fiscale la bugetul statului.Titlul de creanță reprezintă actul administrativ fiscal ce poate fi contestat în procedura specială ( Titlul IX din codul de procedură fiscală ) și în procedura contenciosului administrativ reglementată de legea nr. 554/2004.
Astfel, în situația în care nelegalitatea actelor de executare determină o vătămare, calea este cea a contestației la executare potrivit art. 711 NCPC.
În speță, chiar din motivarea în fapt a întâmpinării, inclusiv a cererii de suspendare a cauzei, pârâta recunoaște prematuritatea începerii actelor de executare silită în condițiile în care există neconcordanțe ce au determinat returnarea dosarului la CAS D. ( dosar cu poziția nr. 1 în Anexa 5 ).
O astfel de apărare a pârâtei ar însemna o blocare a accesului la justiție pentru persoanele care se consideră vătămate prin acte de executare, dar cărora nu li s-a stabilit o situație fiscală și nu s-a comunicat decizia de impunere.
Cu privire la cererea de suspendare a cauzei, contestatoarea a solicitat respingerea cererii de suspendare a cauzei, nefiind întrunite condițiile pentru cazurile de suspendare de drept ( art. 412 NCPC ) sau facultativă ( art. 413 NCPC ).
Cu privire la cererea de chemare în garanție, având în vedere că, prin contestația la executare formulată nu s-au solicitat cheltuieli de judecată, contestatoarea a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție a CAS D. formulată de A. - DGFP D..
La data de 12 06 2013 CAS D. a depus întâmpinare, solicitând respingerea cererii de chemare în garanție, invocându-se prevederile art. V alin. 4 din OUG nr. 125/2011 și alin. 10 .
Astfel, atâta timp cât există o prevedere legislativă expresă cu privire la aceste litigii în care A. se subrogă ca în toate drepturile și obligațiile procesuale caselor de asigurări de sănătate, CAS D. arată că sub nici o formă nu se poate vorbi despre îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 72- 74 din legea nr. 134/2010 privind Codul procesual civil și despre o eventuală chemare în garanție CAS D..
În drept, s-au invocat prevederile art. 115 și următoarele C.pr.civ ( art. 205 și următoarele din legea nr. 134/2010 privind Cod procedură civilă ).
În conformitate cu dispozițiile art. 242 C.pr.civ ( art. 411 alin. 1 pct. 2 din legea nr. 134/2010 privind C.pr.civ ) s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Împotriva contestatoarei s-a pornit de către intimata Administrația Finanțelor Publice a Municipiului C. procedura de executare silită în vederea recuperării sumei de 30.134 lei, reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente.
Astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la dosar, la baza declanșării procedurii de executare silită se află titlul executoriu nr._/27.02.2013 emis de către intimată.
În conformitate cu dispozițiile art. 141 din OG nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis în conformitate cu dispozițiile acestui act normativ, titlul de creanță devenind titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.
Astfel, rezultă că un act administrativ fiscal, a cărui creanță fiscală a ajuns scadentă, dobândește statutul unui titlu executoriu având un regim juridic distinct de cel al actului administrativ fiscal.
Regimul lor juridic diferit determină posibilitatea exercitării unui control diferit de către instanța de judecată: pe calea contestației la executare ( titlul executoriu ), respectiv pe calea contestației fiscale ( titlul de creanță fiscală ) .
Exercitarea căii de atac administrativ – jurisdicționale presupune însă ca partea interesată să fi avut posibilitatea efectivă de a recurge la ea, în sensul ca organul fiscal să-i fi comunicat titlul de creanță.
În cauza pendinte, instanța constată că intimata a demarat procedura de executare silită împotriva contestatoarei, in lipsa unui titlu de creanță definit de art. 110 din OG nr. 92/2003, ca fiind actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite, potrivit legii.
Rezultă din cuprinsul titlului executoriu că executarea silită a contestatoarei a avut drept temei documentul nr._/31.05.2012, dar intimata nu a făcut dovada existenței unui titlu de creanță și nici a comunicării lui către contestatoare pentru ca aceasta să fie în măsură să își exercite dreptul de contestare a acestuia, conform prevederilor art. 205 din OG nr. 92/2003.
Analizând cu prioritate excepția inadmisibilității contestării titlului executoriu invocată de intimata A. C. prin întâmpinarea depusă la dosar, instanța reține că potrivit art. 172 alin.1 și 3 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, inclusiv împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
Astfel, având in vedere că pentru contestarea titlului executoriu nr._/27.02.2013 contestatoare nu are la dispoziție o altă procedură, instanța va respinge excepția inadmisibilității invocată de intimata A. a Mun. C., prin întâmpinare.
În ceea ce privește fondul cauzei, astfel cum rezultă din dispoz. art. 141 alin. 2 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, opozabilitatea titlului executoriu este condiționată de comunicarea titlului de creanță către debitor, acesta luând astfel cunoștință de existența obligației de plată în sarcina sa, precum și de data scadentă a acesteia. per a contrario, în lipsa comunicării titlului de creanță, organul fiscal nu poate pretinde aducerea la îndeplinire a obligației de plată, și cu atât mai mult, nu poate proceda la executarea silită a acesteia.
În prezenta cauză, prin întâmpinarea formulată, intimata recunoaște prematuritatea actelor de executare silită, învederând că dosarul de executare privind pe contestatoare a fost returnat la CAS D., ca urmare a inexistenței unui titlu de creanță și a dovezii comunicării acestuia.
Numai in condițiile existenței unui titlu de creanță și numai după comunicarea acestuia contestatoarei, se impunea să fie emise titlul executoriu și somația contestate in prezenta cauză.
Cum in cauză procedura executării silite s-a demarat fără existența unui titlu de creanță și a comunicării acestuia către contestatoare, executarea silită s-a efectuat cu încălcarea prevederilor legale, motiv pentru care contestația dedusă judecății urmează a fi admisă, cu consecința anulării titlului executoriu nr._/27.02.2013și a somației nr. 16/_ /_.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție formulată de intimată, potrivit art. 72 din codul de procedură civilă „Partea interesată poate să cheme în garanție o terță persoană, împotriva căreia ar putea să se îndrepte cu o cerere separată în garanție sau în despăgubire.” Prin urmare, cererea de chemare în garanție poate fi admisă doar dacă prin aceeași sentință intimata ar fi obligată la plata unei sume de bani sau ar pierde un drept subiectiv. Cum obiectul cererii de chemare in garanție îl constituie obligarea chematei in garanție CAS D. la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces, iar in cauză contestatoarea nu a solicitat obligarea intimatei la plata acestor cheltuieli, prin urmare intimata nu a fost obligată la plata unei sume de bani, în favoarea contestatoarei, cererea de chemare în garanție apare ca neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția inadmisibilității contestației la executare, invocată prin intampinare.
Admite contestația la executare formulată contestatoarea B. G. D., domiciliată în C., ., jud. D., in contradictoriu cu intimata A. a Mun. C., cu sediul în C., .. 2, jud. D..
Anulează titlul executoriu nr._/27.02.2013 și somația nr. 16/_ /_.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare in garanție formulată de intimata A. a Mun. C. in contradictoriu cu chemata in garanție CAS D., cu sediul în C., ., nr. 8, jud. D..
Cu drept de apel la Tribunalul D. in termen de 30 zile de la comunicarea hotărârii, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria C..
Pronunțată in ședință publică, astăzi, 01.07.2013.
Pentru Președinte A. P., promovată la Tribunalul D. începând cu 01.09.2013,semnează Președintele Judecătoriei C., R. M. D..
Grefier
C. R.
Red. A.P.
Tehnored. A.P./C.R.
5 expl./19 septembrie 2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CRAIOVA | Contestaţie la executare. Sentința nr. 26/2013. Judecătoria... → |
|---|
