Contestaţie la executare. Sentința nr. 7852/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7852/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 20-05-2013 în dosarul nr. 15383/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr.7852/2013
Ședința publică de la 20 Mai 2013
Completul compus din:
Președinte L. T.
Grefier D. N.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatoarea R. A. DE TRANSPORT C. în contradictoriu cu intimata . și terțul poprit B. Groupe S. Generale, Sucursala C., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru contestatoare c.j. Udriștoiu R., lipsă fiind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța acordă cuvântul cu privire la cererea de amânare formulată de terțul poprit B. Groupe S. Generale, Sucursala C. în vederea comunicării contestației la executare.
C.j. Udriștoiu R. pentru contestatoare arată că lasă la aprecierea instanței.
Instanța respinge cererea formulată de B. Groupe S. Generale, Sucursala C. în vederea comunicării contestației la executare, cerere aflată la fila 101 din dosar întrucat asa cum rezultă din dovada de indeplinire a proceduri de citare aflată la fila 103 din dosar, aceasta a fost citata cu copie de pe actiune si de pe precizarea la actiune.
Nemaifiind cereri sau excepții preliminare de discutat, instanța acordă cuvântul în vederea propunerii de probe.
C.j. Udriștoiu R., pentru contestatoare solicită încuviințarea probei cu înscrisuri iar cu privire la probele solicitate de intimata arata ca este de acord doar cu proba cu înscrisuri si se opune încuviințării probei cu interogatoriul contestatoarei si probei testimoniale.
Apreciind că proba cu înscrisuri solicitată de părți este pertinentă, concludentă și utilă cauzei întrucât poate să ducă la dezlegarea în fond a pricinii potrivit dispozițiilor art. 167 alin 1 C. proc. civ. o încuviințează.
Instanța respinge proba cu interogatoriul si proba testimonială solicitate de intimata ca nefiind utile soluționării cauzei.
Instanța acorda cuvantul asupra excepției tardivității formulării contestației la executare, excepției inadmisibilității acțiunii, invocată de intimata . și pe fondul cauzei.
C.j. Udriștoiu R., pentru contestatoare solicită respingerea excepțiilor tardivității formulării contestației la executare și inadmisibilității, invocate de intimata ., iar pe fondul cauzei solicita admiterea actiunii așa cum a fost precizată. Cu cheltuieli de judecată constând în taxa de timbru.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 08.06.201 sub nr._, contestatoarea R. A. de Transport C. a formulat în contradictoriu cu intimata . contestație la executare împotriva executării silite a titlului reprezentat de procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare încheiat la data de 25 mai 2012 în dosarul nr.56/2012 de Birou executor Judecătoresc M. D., solicitând admiterea contestației la executare, anularea procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare și pe cale de consecință anularea actelor de executare silită ce fac obiectul dosarului.
Arată că, în executarea sentinței civile nr.386 din 20 ianuarie 2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosar nr._/197/2011, B. M. D. a înființat poprirea asupra conturilor R. C. până la concurența sumei de 12.022,47 lei din care: 6393,87 lei reprezentând debit potrivit titlului executoriu menționat anterior și 2814,3 lei reprezentând cheltuieli de executare.
Cu privire la onorariu de avocat stabilit în procedura de executare în cuantum de 2100 lei, apreciază că acesta este excesiv raportat la debitul datorat în cuantum de 6393,87 lei, motiv pentru care solicită să se facă dovada existenței documentelor justificative ca au stat la baza acestor cheltuieli (contract de asistență juridică, dovada prestării efective a unei activității, dovada plății efective a onorariului de avocat).
A apreciat că onorariul stabilit este mai mult decât exagerat, reprezentând un abuz de drept, raportat la debitul pe care îl datorează creditoarei, în cuantum de 6393,87 lei, conform sentinței.
Chiar dacă regia este în culpă pentru pentru neexecutarea de bună voie a creanței, aceasta nu înseamnă că, creditorul poate efectua cheltuieli de executare exagerate, știind că le va recupera în temeiul art.317, alin.2 C.p.civ.
A precizat faptul că, la data primirii somației R. C. datora . suma de 3393,87 lei ca urmare a plăților parțial efectuate, astfel: OP nr. 272 din 01.03.2012 -1000 lei; OP din 28.02.2012 – 1000 lei; OP nr. 40 din 17.01.2012 – 1000 lei.
Mai arată că, este inadmisibil ca pentru o creanță în cuantum de 3393,87 lei să se solicite un onorariu de avocat în faza de executare în cuantum de 2100 lei, în condițiile în care singura activitate efectuată de avocat a fost formularea unei cereri de începere a executării.
De asemenea, arată că neexecutarea de bună voie a creanței a fost cauzată de dificultățile economice prin care a trecut și încă trece R. C., dificultății care au determinat concedieri colective și imposibilitatea plății pe o perioadă mai mare a furnizorilor.
Solicitarea unui onorariu de avocat în faza de executare aproape egal cu valoarea creanței și de trei ori mai mare decât onorariul executorului judecătoresc apreciază că este nejustificat și nelegal având un caracter abuziv.
În drept, si-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.399 -404 Cod procedură civilă.
În dovedirea acțiunii a anexat următoarele încrisuri: somația transmisă de B. M. D. în dosar nr. 56/2012 înregistarată sub nr. 100/4753/01.06.2012; proces verbal de stabilire a cheltuielilor de executare silită, ordine de plată.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 179 lei și timbru judiciar de 3 lei.
La data de 06.09.2012 intimata a formulat întâmpinare prin a arătat că, în principal, contestația la executare este inadmisibilă și tardivă și în subsidiar, vădit netemeinică și vădit nefondată.
Arată că, contestatoarea a invocat dispozițiile art. 399 alin. ultim din Cod procedură civilă, necontestând titlu executoriu și nici încheierea de încuviințare a executării silite, doar executarea și un singur act de executare.
Nu sunt arătate sau indicat temeiurile de fapt și de drept, criteriile obiective, subiective abstracte sau concrete ce puteau fi încălcate de magistratul ce a acordat onorariul avocațial, neexistând în acest sens niciun fel de motivare pertinentă și legală care să justifice contestația.
Arată că, contestatoarea nu a solicitat anularea încheierii de încuviințare a executării silite, pe calea contestației la executare, conform art. 399 alin 2 inice 1 din Cod procedură civilă, astfel aceasta consolidându-și efectele prin necontestare, prin neanulare.
Pentru acest motiv, solicitarea de anulare a procesului verbal de stabilire a onorariului, direct fără anularea hotărârii de încuviințare a executării silite este inadmisibilă.
În ceea ce privește excepția tardivității contestațiilor atât la executare cât și a procesului-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare a arătat că, raportat la data la care contestatoarea a luat act de cheltuielile de executare, contestația la executare a fost înaintată la data de 18.06.2012.
Pe fondul cauzei a învederat faptul că, nu există tarife avocațiale, nu există prețuri minime ale serviciilor avocațiale, există cerere, ofertă și negociere între avocat și client ce pot fi exercitate conform criteriilor prevăzute de lege și statutul profesiei de avocat.
Critica debitoarei privind cuantumul onorariului de avocat nu este întemeiată nici în drept și nici în fapt, nefiind enumerate criteriile legale de determinare ale caracterului,,nepotrivit de mare,, criteriile legate de determinare ale ,,muncii de avocat,,-în contextul în care onorariul acordat acoperă și prezenta contestație la executare – ca etapă a executării silite-provocată de către însăși contestatoare prin culpa sa procesuală, contestatoarea nearătând care este calculul onorariului și care este onorariul rezultat în urma acestui calcul, astfel încât să nu mai fie exagerat.
La data de 17.10.2012, contestatoarea a depus precizare la acțiune prin care a solicitat admiterea acțiunii având ca obiect contestație la executare împotriva actului de executare reprezentat de procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare încheiat la data de 25 mai 2012 în dosarul nr. 56/2012 de Birou Executor Judecătoresc M. D., în ceea ce privește onorariul de avocat în cuantum de 2100 lei, îndreptarea actului de executare constând în procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, în sensul că suma datorată cu titlu de cheltuieli de executare în cuantum de 2814,3 lei să fie micșorată prin reducerea onorariului de avocat, urmând ca toate actele de executare subsecvente care fac referire la acest proces verbal să fie îndreptate în consecință, cu plata cheltuielior de judecată constând în taxă de timbru.
În măsura în care instanța va aprecia întemeiată cererea, solicită ca în conformitate cu dispozițiile art. 404 indice 2 Cod procedură civilă să dispună întoarcerea executării.
Prin încheierea din data de 17.10.2012, instanța, a admis excepția nelegalei compuneri a completului de judecată, invocată din oficiu și a înaintat cauza la compartimentul Registratură, cauza fiind repartizată aleatoriu completului CF 11.
La termenul din data de 21.11.2012, având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere al Judecătoriei C. nr. 20/31.10.2012 prin care s-a dispus inactivarea completului CF 11, instanța a dispus înaintarea dosarului în vederea repartizării ciclice, la un complet legal constituit, respectiv CF 1.
La solicitarea instanței, la data de 05.12.2012 a fost înaintat în copie conformă cu originalul dosarul de executare nr.56/E/2012.
La data de 18.02.2012, contestatoarea a depus precizare la acțiune prin care a arătat că înțelege să se judece în contradictoriu și cu B. Goupe Societate Generale – Sucursala C., în calitate de terț poprit instanța luând act de modificare cererii și dispunâd conceptarea și citarea acestuia.
Prin încheierea din data de 25.03.2013, instanța a dispus suspendarea cauzei, în temeiul art. 242 alin1 pct.2 Cod procedură civilă, cauza fiind repusă pe rol la data de 28.04.2013, la cererea contestatoarei.
Analizând actele și lucrările dosarului sub aspectul excepției tardivității formulării contestației la executare, invocată de către intimată prin întâmpinare și care va fi analizată cu prioritate conform art.137, alin.1 Cod procedură civilă, instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.386/20.01.2012, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._/197/2011, a fost admisă cererea de emitere a ordonanței de plată formulată de către intimata ., în contradictoriu cu contestatoarea R. A. de Transport C. și în consecință ordonat contestatoarei ca în termen de 10 zile de la data comunicării hotărârii să plătească intimatei suma de 5614,94 lei reprezentând preț neachitat și suma de 739,63 reprezentând penalități de întârziere, fiind de asemenea obligată contestatoarea să plătească intimatei suma de 39,30 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.
Întrucât contestatoarea nu și-a executat de bunăvoie obligația, intimata s-a adresat Biroului Executorului M. D., pentru a se executa obligația de a achita sumele datorate, întocmindu-se în acest sens dosarul de executare nr.56/2012.
Prin încheierea din data de 15.05.2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2012 a fost admisă cererea de încuviințare a executării silite formulată de B. M. D. și încuviințată executarea silită a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 386/20.01.2012, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._/197/2011.
În cadrul dosarului de executare nr.56/2012 a fost întocmit procesul-verbal de stabilire a a cheltuielilor de executare la data de 25.05.2012, a fost emisă la data de 25.05.2012 somația de executare și la data de 12.09.2012 adresa de înființare a popririi către B. Groupe S. Generale SA.
Prin contestația la executare formulată, astfel cum aceasta a fost precizată, contestatoarea R. A. de Transport C. a solicitat admiterea acțiunii având ca obiect contestație la executare împotriva actului de executare reprezentat de procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare încheiat la data de 25 mai 2012 în dosarul nr. 56/2012 de Birou Executor Judecătoresc M. D., în ceea ce privește onorariul de avocat în cuantum de 2100 lei, îndreptarea actului de executare constând în procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, în sensul că suma datorată cu titlu de cheltuieli de executare în cuantum de 2814,3 lei să fie micșorată prin reducerea onorariului de avocat, urmând ca toate actele de executare subsecvente care fac referire la acest proces verbal să fie îndreptate în consecință, cu plata cheltuielior de judecată constând în taxă de timbru, iar în măsura în care instanța va aprecia întemeiată cererea, solicită ca în conformitate cu dispozițiile art. 404 indice 2 Cod procedură civilă să dispună întoarcerea executării.
Reține instanța că potrivit art.401, alin.1, pct.a Cod Procedură Civila contestația se poate face în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștința de actul de executare pe care-l contestă.
În speța, procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, emis la data de 25.05.2012, a fost comunicat contestatoarei împreună cu somația de executare la data de 31.05.2012, astfel cum rezulta din dovada de primire depusa în acest sens în dosarul de executare(fila 58), iar contestația la executare a fost depusă la oficiul poștal la data de 15.06.2012, așa cum rezultă din plicul depus la dosar(fila 12).
Raportat la actul contestat reține instanța că termenul de 15 zile prevăzut de art.401, alin.1, pct.a Cod procedură civilă a început să curgă la data de 31.05.2012, și s-a împlinit la data de 16.06.2012(termenul calculându-se pe zile libere, respectiv prima și ultima zi neintrând în calculul acestuia), astfel încât contestația depusă și comunicată prin poștă la data de 15.06.2012 este formulată în termen, nefiind depășit termenul de 15 zile în care contestatoarea putea formula contestație la executare potrivit articolului anterior menționat.
Față de considerentele menționate anterior, instanța va respinge ca neîntemeiată excepția tardivității formulării contestației la executare, invocată de intimata ..
Analizând actele și lucrările dosarului sub aspectul inadmisibilității acțiunii, excepție invocată de către intimată prin întâmpinare și care va fi analizată cu prioritate conform art.137, alin.1 Cod procedură civilă, instanța reține următoarele:
Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata . a invocat excepția inadmisibilității contestației la executare motivat de faptul că, contestatoarea a solicitat anularea procesului-verbal de stabilire a onorariului, în mod direct fără a solicita însă și anularea încheierii de încuviințare a executării silite, încheierea consolidându-și astfel efectele prin necontestare și sub aspectul cheltuielilor de executare.
Cu privire la excepția invocată, instanța constată că aceasta este neîntemeiată, urmând să fie respinsă, având în vedere faptul că, în cazul încuviințării executării silite, fiind vorba de o procedură necontencioasă, conform art.373¹ Cod Procedură Civilă, instanța analizează numai condițiile de formă ale titlului executoriu, condiții care au fost îndeplinite în cauză, eventualele apărări de fond împotriva titlului executoriu, în speță procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, putându-se face numai prin intermediul contestației la executare, conform art.399, alin.3 C.p.civ.
Analizând întregul material probator administrat în cauza, instanța reține următoarele:
Pe fondul cauzei, potrivit dispozitiilor art.399 C.p.c., împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
În lumina acestor dispoziții legale, instanța reține ca prin procedura contestației la executare nu se pot ataca decât actele de executare efectuate cu încălcarea dispozițiilor legale care reglementează procedura executării silite.
Contestația la executare este, in principal, un mijloc procedural special creat pentru procedura de executare silita, o „plangere” specifica acestei proceduri, prin care se poate obtine anularea sau îndreptarea unor acte de executare intocmite cu nerespectarea dispozitiilor legale ori, uneori, chiar si anihilarea efectului executoriu al unui titlu executoriu.
În ceea ce priveste actul de executare contestat, in lumina dispozițiilor legale prevazute de dispozitiile art. 399 C.p.c., instanța reține ca s-a dovedit ca aceasta a fost emisa cu încălcarea dispozițiilor legale care reglementează procedura executării silite.
Conform art. 3717 din Codul de procedură civilă, ,,Partea care solicită îndeplinirea unui act sau a altei activități care interesează executarea silită este obligată să avanseze cheltuielile necesare în acest scop. Pentru actele sau activitățile dispuse din oficiu cheltuielile se avansează de către creditor.
Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, afară de cazul când creditorul a renunțat la executare sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare făcute după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu prin executare voluntară.
Sumele ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii.
Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol procesul-verbal constituie titlu executoriu.”
Contestatoarea susține că onorariul avocatului în faza executării silite, pe care ar trebui să-l achite, este mult prea mare față de munca depusă de avocat, respectiv formularea unei cereri de executare și față de complexitatea cauzei, astfel încât, potrivit art. 274 alin. 4 Cod procedură civilă, poate fi micșorat de instanță.
Instanța mai reține că, pentru identitate de rațiune și având în vedere faptul că executarea silită este considerată o parte a procesului civil, dispozițiile art. 274 alin. 3 Cod procedură civilă sunt aplicabile și în faza de executare silită.
Prin aplicarea acestor dispoziții, instanța nu intervine în relația dintre avocat și client și nu cenzurează onorariul stabilit prin contractul de asistență juridică; însă are posibilitatea de a micșora cuantumul cheltuielilor pe care și le recuperează creditorul cu acest titlu, în situația în care sunt nepotrivit de mici sau de mari față de valoarea creanței sau de munca îndeplinită de avocat.
Mai apreciază instanța că, deși debitorul este în culpă pentru faptul că nu a executat de bună-voie creanța cuprinsă într-un titlu executoriu, aceasta nu înseamnă că, creditorul său poate efectua cheltuieli de executare exagerate, știind că le va recupera în temeiul art. 371 alin. 2 Cod procedură civilă.
Instanța constată că susținerea contestatoarei este întemeiată, în condițiile în care în faza executării silite, cea mai mare parte din actele procedurale sunt întocmite de executorul judecătoresc, iar onorariul avocațial achitat de creditor în această fază, respectiv 2100 lei este disproporționat față de activitatea efectiv întreprinsă.
Întrucât în faza executării silite, munca avocatului nu este complexă, instanța va reduce cuantumul acestor cheltuieli puse în sarcina debitoarei, la suma de 500 lei, apreciind că aceasta este suficientă având în vedere criteriile mai sus menționate și nu va reduce cuantumul onorariului sub această sumă, așa cum solicită contestatoarea, întrucât nu trebuie prin aceasta să se ajungă la recuperarea unei sume infime, față de cheltuielile suportate de creditor, din culpa debitorului, care nu a executat de bună-voie obligația stabilită în titlul executoriu.
Nu se pot reține susținerile intimatei în sensul că, onorariul în cuantum de 2100 lei acoperă și prezenta contestație la executare – ca etapă a executării silite, având în vedere că din înscrisurile depuse la dosar în copie respectiv chitanța nr.154/03.2012 și împuternicire avocațială nr.5/2012 nu rezultă că onorariul de avocat a fost achitat și pentru reprezentarea intimatei în dosarul nr._ al Judecătoriei C..
Pentru aceste motive, în temeiul art. 404 Cod procedură civilă, instanța va admite acțiunea precizată formulată de contestatoarea R. A. de Transport C. și va anula în parte procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 25.05.2012, emis în dosarul de executare 56/2012 al B. M. D., pentru suma de 1600 lei, reprezentând onorariu de avocat, ca urmare a reducerii acestuia de la suma de 2100 lei la suma de 500 lei, precum și toate actele de executare subsecvente care fac referire la acesta.
Contestatoarea a solicitat și restabilirea situației anterioare, iar potrivit art. 4041 Cod procedură civilă, ,,În toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia.
Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptățit.(…)”.
Instanța reține că, în cauză, s-a făcut dovada executării de către debitoarea contestatoare a obligației stabilite în actele de executare ce urmează a fi anulate în parte, astfel cum rezultă din procesul verbal încheiat de executorul judecătoresc la 28.11.2012 potrivit căruia s-a realizat integral obligația prevăzută prin titlul executoriu și s-au achitat cheltuielile de executare.
Prin urmare, față de anularea în parte a procesului verbal de cheltuieli pentru suma de 1600 lei, precum și a tuturor actele de executare subsecvente care fac referire la acesta instanța va admite cererea formulată de contestatoare privind restabilirea situației anterioare și va obliga intimata . să restituie contestatoarei suma de 1600 lei.
În raport de dispozițiile art.274, alin.1 Cod Procedură civilă, constatând culpa procesuală a intimatei o va obliga pe aceasta la plata către contestatoare a sumei de 179 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată excepția tardivității formulării contestației la executare, invocată de intimata ..
Respinge ca neîntemeiată excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de intimata ..
Admite acțiunea precizată formulată de contestatoarea R. A. de Transport C., cu sediul în C., ..23, județ D., în contradictoriu cu intimata . cu sediul în B., ., ., . și cu terțul poprit B. Groupe S. Generale, Sucursala C., cu sediul în C., Bulevardul C. I, nr.4, ..D..
Anulează în parte procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 25.05.2012, emis în dosarul de executare 56/2012 al B. M. D., pentru suma de 1600 lei, reprezentând onorariu de avocat, ca urmare a reducerii acestuia de la suma de 2100 lei la suma de 500 lei, precum și toate actele de executare subsecvente care fac referire la acesta.
Admite cererea formulată de contestoare privind restabilirea situației anterioare și obligă intimata . să restituie contestatoarei suma de 1600 lei.
Obligă intimata . la plata către contestatoare a sumei de 179 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.05.2013.
Președinte, Grefier,
L. T. D. N.
Red.Jud.L.T.
Tehnored.G.G.
5ex/15.07.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... | Pretenţii. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
