Obligaţie de a face. Sentința nr. 2275/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2275/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 11-02-2013 în dosarul nr. 33130/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2275/2013
Ședința publică de la 11 Februarie 2013
Completul compus din:
Președinte L. T.
Grefier D. N.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant T. M. V. și pe pârât AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PRESTAȚII SOCIALE D., pârât D. D., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul personal, lipsă fiind pârâtul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
În conformitate cu dispozițiile art.159¹ Cod Procedură civilă, din oficiu, instanța invocă excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C. și acordă cuvântul părților prezente asupra excepției invocate.
Reclamantul solicită respingerea excepției necompetenței materiale a Judecătoriei C..
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 10.12.2012 sub nr._, reclamantul T. M. V., a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâtele Agenția Județeană pentru Prestații Sociale D. și D. D., ca prin hotărârea pe care o va pronunța să oblige pârâtele să dea curs la adresa nr._/12.09.2011 adresată către conducerea Agenției Județene pentru Prestații Sociale D., adresă prin care a solicitat să se returneze cererea cu nr._/12.05.2008 și contestația cu nr._ la Casa Județeană de Pensii D. și să i se comunice data când s-au returnat cele solicitate.
În motivarea în fapt a acțiunii, reclamantul a arătat că înainte de a se adresa conducerii Casei Județene de Pensii D., cu cerere în baza deciziei nr.70/2000, emisă conform art.6 raportat la art.1 coroborat cu art.2, lit.a, b, c din OUG 214/1999, decizie prin care i s-a acordat calitatea de luptător în rezistența anticomunistă în perioada 06.03._89 și art.7, alin.1, lit.b din același act normativ prin care se stabilește drepturile prevăzute de decretul-lege nr.118/1990.
A menționat în continuare că, în baza art.1, lit.b și art.3, alin.1, lit.b a solicitat o indemnizație lunară pentru 26 ani, 5 luni, 26 zile ce reprezintă perioada 30.06.1962 – 22.12.1989, începând cu 01.06.2008 și calcularea indemnizației ce i se cuvine retroactiv pe o perioadă de 3 ani începând cu 01.06.2005.
La data de 26.06.2008 Comisia constituită din Președinte Tîrcomnicu D. și membri S. B. și C. S., secretar I. G. primind cererea înregistrată la nr._/12.05.2008 de la Casa Județeană de Pensii D., cererea neîncadrându-se în sfera de activitate a Comisiei constituită în baza OUG 105/1999, aprobată prin legea nr.189/02.11.2000 și nerespectând art.7, alin.2 din OUG 105/1999, a soluționat cererea reclamantului și a emis Decizia nr.23/26.06.2008, decizie prin care s-a admis cererea și în care este stipulat că:,, care va beneficia de drepturile prevăzute de art.6, alin.1 și 2 și art.7 din Decretul-Lege nr.118/1990, începârnd cu data de 01.07.2008.
A învederat reclamantul că emiterea deciziei nr.23/26.06.2008, decizie care a fost pronunțată asupra unei cereri care nu intra în sfera de actvitate a Comisiei a produs timp de 4 ani mai multe litigii.
A susținut în continuare că, la data de 04.03.2010 s-a pronunțat decizia nr.326 de Curtea de Apel C., prin care s-a stabilit perioada de persecuție politică a acestuia ca fiind 30.06.1962 – 30.04.1985.
Tot în această perioadă Direcția generală de Muncă și Protecție Socială D. este preluată prin absorbție de către Agenția Județeană pentru Prestații Sociale D., ocazie cu care comisia constituită prin decizia nr.197/01.09.2006, conform art.11, alin.2 din decretul-lege nr.118/1990 a trecut ca activitate în cadrul Agenției Județene pentru Prestații Sociale D..
Această decizie nu este opozabilă instituției, ci Comisiei din cadrul Agenției Județene pentru Prestații Sociale D. care a pronunțat deciziile nr. 23/26.06.2008 și nr. 01/12.01.2012, decizii care nu produc efecte juridice.
A solicitat astfel obligarea pârâtelor să transmită(să returneze) adresa către Conducerea-Casei Județene de Pensii înregistrată sub nr._/12.05.2008, adresa către Casa Județeană de Pensii D., înregistrată sub nr._/03.06.2008, prin care a contestat soluția dată la adresa înregistrată sub nr._/12.05.2008, decizia nr.326, ședința publică din data de 04.03.2010, emisă de Curtea de Apel C..
În drept, cererea nu a fost motivată.
În dovedirea cererii, reclamantul a depus în copie următoarele înscrisuri: adresele nr._/11.09.2011,_/16.06.2008, nr._/12.05.2008,_/03.06.2008, întâmpinare depusă în dosarul nr.5429/06.06.2011, adresa nr._/04.08.2011, interogatoriu dosar nr._/215/2010, extras H.G. 13/2004, decizia nr.23/26.06.2008, decizia nr.1/12.01.2012, extras Legea 439*/2006.
La data de 20.12.2012 pârâta Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială D. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii.
A arătat că înțelege să invoce excepția autorității de lucru judecat, solicitând admiterea acesteia în conformitate cu dispozițiile art.1201 cod civil și art.166 Cod Procedură Civilă.
A invocat sentința nr.1608/06.09.2011, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._/63/2011, rămasă irevocabilă prin decizia nr.3873/28.11.2011 a Curții de Apel C., sentință care se bucură de autoritate de lucru judecat, astfel încât cele statuate sunt prezumate ca reflectând adevărul iar o a doua instanță nu poate contrazice cele stabilite în mod irevocabil prin hotărârea anterioară.
Prin hotărârile menționate instanțele de judecată s-au pronunțat irevocabil respingând cererea reclamantului având același obiect, cauză și părți ca și în cazul cererii de față.
Prin cererile formulate în instanță ca și prin cererea ce formează obiectul dosarului de față reclamantul solicită un lucru inamisibil și anume ca cererea formulată de acesta să fie soluționată de Casa Județeană de Pensii D., care nu are competențe legale și nu de A.J.P.I.S.
În fapt, la data de 12.05.2008, reclamantul a depus o cerere la Casa Județeană de Pensii D. prin care solicita ca în baza deciziei nr.70/2000 privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă să i se acorde indemnizație conform drepturilor prevăzute de art.6, alin.1 și art.2 și art.7 din decretul-lege nr.118/1990, republicat începând cu data de 01.07.2008.
Ca de Pensii D., primind această cerere a redirecționat-o către către A.J.I.P.S. D., conform art.6, indice 1 din Ordonanața nr.27/2002, cererea fiind greșit îndreptată către această instituție care nu avea competențe de soluționare.
Cererea a fost corect îndreptată către A.J.P.I.P.S. D., întrucât competența de soluționare a cererii formulate aparține acestei instituții conform prevederilor din anexa 1, cap.4, art.19, alin.1, lit.m din H.G. nr._, modificată și completată, Agențiile Județene pentru Prestații Sociale au ca atribuții și soluționarea cererilor privind stabilirea calității de persoană persecutată în înțelesul prevederilor Decretului-lege nr.118/1990, republicată, plata acestor drepturi fiind realizată prin intermediul caselor județene de pensii.
Primind cererea, Comisia de Aplicare a D.L. nr.118/1990, republicată a soluționat-o în termen prin emiterea deciziei nr.23/26.06.2008.
S-au anexat în copie următoarele documente: sentința civilă nr.1608/06.09.2011, extras portal.
La termenul de judecată din data de 14.01.2013, reclamantul a depus la dosar note de ședință prin care a solicitat respingerea excepției autorității de lucru judecat.
Analizând actele și lucrările dosarului, sub aspectul excepției necompetenței materiale a Judecătoriei C. și care va fi analizată cu prioritate în conformitate cu dispozițiile art.137, alin.1 Cod Procedură Civilă, instanța reține următoarele:
Prin cererea formulată reclamantul T. V. a solicitat să fie obligate pârâtele Agenția Județeană pentru Prestații Sociale D. și D. D. să dea curs la adresa nr._/12.09.2011 adresată către conducerea Agenției Județene pentru Prestații Sociale D., adresă prin care a solicitat să se returneze cererea cu nr._/12.05.2008 și contestația cu nr._ la Casa Județeană de Pensii D. și să i se comunice data când s-au returnat cele solicitate.
Potrivit art.2, alin.1, lit.d Cod Procedură Civilă tribunalul judecă procesele și cererile în materie de contencios administrativ, în afara de cele date în competența curților de apel.
De asemenea, în conformitate cu prevederile art.1, alin.1 din Legea nr.554/2004 orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.
Din conținutul cererii de chemare în judecată formulată, instanța reține că reclamantul T. V. invocă existența unei vătămări din partea pârâtei Agenția Județeană pentru Prestații Sociale D., instituție publică și a pârâtei D. D., director executiv al Agenției Județene pentru Prestații Sociale D. prin faptul că acestea nu au dat curs cererii sale înregistrate sub nr._/12.09.2011 prin care solicitase returnarea către Casa Județeană de Pensii D. a cererii cu nr._/12.05.2008 și a contestației cu nr._.
Apreciază astfel instanță că în cauză sunt incidente dispozițiile art.1, alin.1 din Legea nr.554/2004, competența de soluționare a cererii aparținând Tribunalului D., Secția de contencios administrativ și fiscal.
Potrivit art.159, alin.1, pct.2 din Codul de procedură civilă, necompetența este de ordine publică când „pricina este de competența unei alte instanțe de alt grad” .
De asemenea art.158 alin. 1 din codul de procedură civilă arată că dacă „în fața instanței se pune în discuție competența acesteia, ea este obligată să stabilească instanța competentă …” iar în art. 158 alin. 3 se prevede că „dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă nici unei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței competente’’.
În consecință, în temeiul art.158 Cod procedură civilă, instanța urmează să admită excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C., invocată din oficiu și să decline competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului D., Secția de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C., invocată din oficiu de instanță.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul T. M. V., cu domiciliul în C., ..A, ., județ D. și pe pârâtele Agenția Județeană pentru Prestații Sociale D., cu sediul în C., ., județ D. și D. M., cu domiciliul în C., ., județ D., în favoarea Tribunalului D., Secția de contencios administrativ și fiscal.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11.02.2013.
Președinte, Grefier,
L. T. D. N.
Red.Jud.L.T.
Tehnored.V.N.
5ex/14.03.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... | Pretenţii. Sentința nr. 4881/2013. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
