Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 19/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 19/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 19-07-2013 în dosarul nr. 7893/215/2012
Dosar nr._ -partaj bunuri comune-
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA - JUDEȚUL D.
SENTINȚA CIVILĂ NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 19 IULIE 2013
Complet minori și familie constituit din:
PREȘEDINTE – L. P. – PREȘEDINTE SECȚIE
GREFIER – V. P.
Pe rol, pronunțarea asupra rezultatului dezbaterilor ce au avut loc în cauza civilă având ca obiect partaj bunuri comune, privind pe reclamanta-pârâtă C. M., pe pârâtul-reclamant L. A. D. și pe pârâții L. Eugeniu și L. A. .
La apelul nominal făcut au lipsit părțile .
Procedura completă .
Dezbaterile ce au avut loc, au fost consemnate în încheierea din data de 16 iulie 2013, când, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea la data de astăzi .
INSTANȚA
Asupra cererii de față:
La data de 3 aprilie 2012, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, acțiunea civilă prin care reclamanta-pârâtă C. M. a chemat în judecată pe pârâtii L. A.-D., L. Eugeniu și L. A., solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună, partajarea bunurilor comune mobile, pe care le-a dobândit în timpul căsătoriei cu pârâtul-reclamant L. A.-D., în cota de ½ si care au rămas în posesia acestuia, obligarea pârâtului-reclamant Lapadatescu A.-D. la restituirea a ½ din cuantumul ratelor achitate în perioada februarie 2006- septembrie 2010, din creditul contractat de acesta din urma la BCR înainte de căsătorie, pentru autoturismul Cielo. proprietatea sa și obligarea pârâților Lapadatescu A. si Eugeniu la restituirea a ½ reprezentând cota sa din valoarea îmbunătățirilor realizate împreună cu fostul soț la imobilul proprietatea părinților acestuia.
În motivarea acțiunii reclamanta-pârâtă a arătat că a fost căsătorita cu pârâtul-reclamant Lapadatescu A.-D. timp de 5 ani în perioada 26 februarie 2006 -15 martie 2011, când au divorțat, conform sentinței civile nr. 4952/15.03.2011, a Judecătoriei C..
A mai arătat că în timpul căsătoriei, au locuit în apartamentul proprietatea părinților pârâtului si fiind salariați, au realizat împreuna o . bunuri mobile ,respectiv: mobilier de dormitor, mobilier de sufragerie cu canapea si fotoliu extensibile ,dulap de hol cu 2 uși, pantofar cu 3 sertare, televizor LCD în sufragerie, linie audio și LCD Samsung, Laptop, DVD -2 bucăți, cuptor cu microunde, covor sufragerie si mochete, covor bucătărie si mocheta de hol, covoare în dormitor, mobilier baie.
De asemenea, a arătat că la plecarea sa din apartament, aceste bunuri au rămasa în posesia pârâtului-reclamant fiind folosite de acesta si părinții săi si nu solicita sa-i fie atribuite în natura, deoarece bunurile au fost uzate exclusiv de către pârâți în ultimii doi ani, iar unul dintre obiecte, cum este laptopul, a fost chiar o investiție făcută la insistentele pârâtului-reclamant, pe care l-a folosit mereu, uzura acestuia fiind în sarcina sa.
Totodată, a arătat că apartamentul în care au locuit împreuna cu copilul acestora, a aparținut socrilor săi, pârâții L. Eugeniu și L. A., considerând că pot face o . îmbunătățiri, constând în amenajarea sa, îmbunătățiri ce au rămas paraților, aducând un plus de confort și valoare apartamentului în cauză.
A mai arătat că aceste îmbunătățiri efectuate de ea și pârâtul-reclamant sunt: ușa metalica la intrare, tâmplarie PVC cu geam termopan la bucătărie, repartitoare la calorifere, gresie în holul de la intrare, în balconul de la bucătărie și în cămara, parchet în bucătărie si pe holul dintre camere, în baie s-a pus gresie si faianța, chiuveta, vas WC. baterii, s-au schimbat țevi pe coloana principala si robineți, s-a realizat izolație termica la interior si la exterior în tot apartamentul și s-a zugrăvit tot apartamentul.
A mai precizat că la data căsătoriei, pârâtul-reclamant avea în derulare încă din 2005 un credit BCR, prin care achiziționase autoturismul Cielo, proprietatea sa, credit derulat și în timpul căsătoriei, în perioada februarie 2006 pana în septembrie 2010 –circa 56 de luni x 265 lei/rata ( în septembrie 2010 s-au despărțit în fapt), fiind acoperit în acest timp din bani comuni, solicitând ca sumele care s-au achitat în perioada ce s-a suprapus căsătoriei, să fie împărțite și să i se restituie ½ din această sumă, fiind o contribuție a sa la un bun rămas în proprietatea exclusivă a pârâtului.
De asemenea, a precizat că a avut o contribuție de 50% din valoarea bunurilor, îmbunătățirilor sau ratelor arătate, fiind salariată ca și pârâtul-reclamant în tot acest timp, la Complexul Energetic C., având vechime la data căsătoriei (37 de ani).
Totodată, a aratat că a contractat personal credite la CAR pentru fiecare bun important din casă(mobilier) iar retinerile pentru achitare s-au făcut din salariul său .
A evaluat provizoriu bunurile la suma de 2000, îmbunătățirile la suma de 3000 lei ,iar ratele la creditul BCR la 7600 lei .
Și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 673 C.p.civ, art. 584 și art. 669 C. Civ, art. 30 și 36 C. Fam coroborat cu art. 339 și urm. C.p.civ.
A depus la dosar ; dovada achitării taxei judiciare de timbru ,timbru judiciar împuternicire avocațială, sentința civile nr. 4952/15.03.2011 a Judecătoriei C., rămasă definitivă prin neapelare, extrase de cont, chitanțe fiscale, facturi fiscale.
La termenul de judecată din data de 05.06.2012, pârâtul-reclamant a formulat întâmpinare și cerere reconvențională, prin care a solicitat admiterea în parte a acțiunii principale, în sensul de a se dispune partajarea numai a anumitor bunuri comune și nu a celor care îi aparțin, fiind bunuri proprii.
În motivare, a solicitat să se constate compunerea masei partajabile și să se dispună partajarea bunurilor dobândite în timpul căsătoriei în cote de ½, astfel: mobilier de dormitor (2 dulapuri turn, un dulap de colț și un dulap dublu), mobilier sufragerie (o canapea și un fotoliu extensibil), dulap de hol cu 2 uși, pantofar cu 3 sertare ,covor de 2/3, mașină de spălat marca Indesit WIE 127, 2 dulapuri turn, restituirea contravalorii ratelor pentru creditul BCR în valoare de 5.000 lei, contractat la 23.01.2006 de către reclamantă și achitat în timpul căsătoriei de ambii soți, adică 12 luni x 241,72 lei=2.900 lei/2=1.450 lei, restituirea contravalorii ratelor pentru contractul de credit la Raiffeisen Bank în valoare de 5.150 lei, contractat la 09.07.2010 de către acesta și pentru care a achitat și va achita rate până în 26.07.2012, adică pentru perioada ianuarie 2011 până în iulie 2012, adică 20 luni x 243,63 lei=4.872 lei/2=2.436 lei și suma 500 lei pe care i-a dat reclamantei odată cu ridicarea bunurilor după prima despărțire în fapt.
A mai arătat că, este de acord cu restituirea a 1/2 din contravaloarea ratelor pentru creditul BCR, pentru achiziționarea autoturismului Cielo Daewoo, credit contractat de către acesta înainte de căsătorie la 14.04.2005 și pentru care a achitat împreună cu fosta soție rate pentru perioada februarie 2006 (data căsătoriei) până la februarie 2007 și pentru perioada cuprinsă între iunie 2009 –ianuarie 2011 (perioada cuprinsă între februarie 2007 și iunie 2009 reprezentând data celei de a doua despărțiri în fapt), cele două perioade când au locuit împreună în același domiciliu (al părinților săi ) însumează circa 2 ani și jumătate, adică 30 luni x 265 lei=7.950 lei / 2 = 3.975 lei.
De asemenea, a arătat că s-a căsătorit cu reclamanta la data de 26.02.2006 si s-au separat în fapt după un an, la data de 25.02.2007, iar după prima despărțire în fapt, căci este vorba de două astfel de fapte și de două perioade, reclamanta a părăsit domiciliul comun ce aparține părinților acestuia, stabilindu-se în domiciliul părinților săi împreună și cu fiul lor .
Totodată, a arătat că în toată această primă perioadă a despărțirii în fapt, din februarie 2007 până în iunie 2009, a încercat să o convingă pe reclamantă să revină în domiciliul comun, de altfel, declarând la nivelul Asociației de proprietari numărul de trei persoane tocmai în ideea că se va întoarce împreună cu minorul în domiciliul comun, rezultând cheltuieli pe care le-a suportat singur.
A precizat că reclamanta-pârâtă a părăsit domiciliul comun la data de 15.01.2007 și s-a reîntors în iunie 2009 ,iar în perioada septembrie 2009 - ianuarie 2011 a locuit împreună cu aceasta și copilul lor, după ce reclamanta introdusese o primă cerere de divorț soluționată prin împăcarea părților,iar din luna ianuarie 2011, reclamanta a părăsit din nou domiciliul comun, mutându-se în domiciliul părinților săi, unde locuiește și în prezent.
De asemenea, a precizat că în toată această perioadă în care a locuit singur, adică din februarie 2007 –iunie 2009, cât reclamanta-pârâtă a părăsit domiciliul comun, părinții săi au adus unele îmbunătățiri imobilului, întrucât au considerat că este momentul să schimbe câte ceva în apartament și că poate în acest mod va trece mai ușor peste momentele despărțirii ,însă reclamanta-pârâtă nu s-a reîntors în domiciliul comun, mai mult decât atât, a introdus o primă cerere de desfacere a căsătoriei la data de 01.11.2007 și totodată o cerere de instituire a obligării la plata pensiei de întreținere, acestea dosare fiind soluționate la termene succesive adică la 23.11.2007 (pensia de întreținere) și respectiv 10.12.2007 cererea de divorț, soluția adoptată fiind stingerea acțiunii de divorț prin împăcarea soților.
Totodată, a precizat că în luna iunie 2009 reclamanta-pârâtă împreună cu fiul acestora, s-au reîntors în domiciliul comun, iar în toată această perioadă, acesta a fost obligat la plata pensiei de întreținere chiar și după soluționarea divorțului, precum și pe perioada conviețuirii ulterioare.
A mai precizat că în perioada cât reclamanta-pârâtă a părăsit domiciliul comun, cu ajutorul financiar al părinților săi, au renovat baia în regim propriu și au făcut anumite achiziții și îmbunătățiri în cadrul apartamentului, astfel: repartitoare achiziționate de către tatăl său la data de 15.10.2007, prin contract de vânzare-cumpărare; televizor LCD marca Samsung și sistem Akai, achiziționat de către acesta la data de 19.01.2009; în ceea ce privește DVD-uI, căci despre unul singur este vorba, l-a achiziționat încă din perioada când nu era căsătorit, 17.12.2005, deci face parte din bunurile proprii dobândite înainte de căsătorie; au achiziționat faianță, chiuvetă, vas wc, fără să înlocuiască țevi sau baterii, așa cum susține reclamanta, deoarece aceste țevi sunt și în continuare cele vechi; laptop-ul, este bun propriu achiziționat după desfacerea căsătoriei, în anul 2011; cuptorul cu microunde este achiziționat de către acesta la data de 16.07.2005, înainte de căsătorie, deci este bun propriu.
Referitor la îmbunătățirile aduse apartamentului,pârâtul-reclamant a arătat că ușa metalică de la imobilul părinților săi, tâmplăria termopan, repartitoarele la calorifere, gresie în holul de la intrare, în balconul de la bucătărie și în cămară, parchetul din bucătărie și pe holul dintre camere, amenajarea băii sunt făcute de către părinții săi în perioada când reclamanta-pârâtă a părăsit domiciliul comun (februarie 2007- iunie 2009), îmbunătățiri la care a participat și acesta asamblând sau efectiv montând cele achiziționate „ca mână de lucru", izolația termică exterioară a apartamentului a efectuat-o în regim propriu, valoarea ridicându-se la 1.500 lei din care 1.000 lei de la părinții săi, iar 500 lei a contribuit el împreună cu reclamanta, izolația interioară a apartamentului a efectuat-o încă din anul 2004, nefiind căsătoriți, zugrăveala apartamentului s-a făcut în prima perioada a despărțirii în fapt deoarece părinții săi au considerat oportun să facă acest lucru deoarece auziseră numai vorbe grele venite din partea fostei nurori privitoare la chiar zugrăveala veche a apartamentului, fiind unul din motivele pentru care nu a vrut să se întoarcă decât mult mai târziu, adică în luna iunie 2009 ; în ceea ce privește televizorul LCD marca Tevion, achiziționat la data de 07.10.2009, a arătat că acesta a fost cumpărat de către tatăl său Lapadatescu Eugeniu cu suma de 600 lei, autoturismul marca Cielo Daewoo l-a achiziționat înainte de căsătoria cu reclamanta-pârâtă, adică în anul 2005, prin contract de vânzare - cumpărare, banii fiind obținuți dintr-un credit bancar la BCR din 14.05.2005, refinanțat în data de 09.07.2010 la Raiffeisen Bank, cu dată scadentă 26.07. 2012, credit pentru nevoi nenominalizate, pentru care achită singur din ianuarie 2011 și până la rambursarea efectivă, cât privește achiziția bunurilor enumerate de reclamantă, ca fiind bunuri comune a arătat că le-au achiziționat astfel: mobilier de dormitor compus din două corpuri (dulapuri) turn, un dulap de colț și un dulap dublu (în valoare de 2.655 lei),în privința mobilierului de sufragerie precizează că este vorba de o canapea și un fotoliu extensibil, achiziționat în timpul căsătoriei (în valoare de 1.799 lei) restul mobilierului din sufragerie este al părinților săi achiziționat de aceștia înainte de anii 89; dulap pe hol și pantofar cu trei sertare, achiziționate în timpul căsătoriei; un covor de 2/3.
De asemenea, a mai precizat că din bunurile dobândite în timpul căsătoriei, o parte au fost ridicate de reclamantă în data de 27.02.2007, când s-au despărțit pentru prima oară în fapt și anume: mașină de spălat marca Indesit achiziționată la 17.06.2006, cele 2 dulapuri turn achiziționate în timpul căsătoriei, suma de 500 lei (5 milioane bani) și altele care se regăsesc în procesul-verbal întocmit la data mai sus menționată, aceste bunuri fiind ridicate de către reclamantă după prima despărțire în fapt și pe care nu a binevoit să le introducă la masa partajabilă .
A solicitat introducerea acestor bunuri la partaj și le-a evaluat la suma de 1.500 lei.
A evaluat bunurile suma de 9.272 lei ce reprezintă atât contravaloarea bunurilor pe care și le-a însușit reclamanta după prima despărțire în fapt, pe care nu le-a mai recuperat ulterior (care sunt și în prezent în posesia reclamantei)-1.500 lei, creditul BCR -2.900 lei și creditul la Raiffeisen Bank -4.872 lei.
Și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 115, 119 C.p.civ, art. 30, 36 Codul familiei în vigoare la data căsătoriei, art. 339 și 669 C.civ..
Și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 115 C.p.civ.
Pârâtul-reclamant a depus la dosar dovada împuternicire avocațială și dovada achitării taxei de timbru și timbru judiciar.
La același termen de judecată, pârâții L. Eugeniu și L. A., au depus la dosar întâmpinare prin care au solicitat admiterea în parte a acțiunii ,în sensul de a dispune partajarea numai a anumitor bunuri comune ale foștilor soți și nu a celor care le aparțin, fiind bunuri proprii.
În motivare, au arătat că în perioada când reclamanta a plecat din domiciliul comun, aceștia împreună cu fiul lor,au adus unele îmbunătățiri imobilului, întrucât au considerat că este momentul să schimbe câte ceva prin apartament fără opoziția fostei nurori ,respectiv: au renovat baia în regim propriu ajutați de către fiul lor și au făcut anumite achiziții și îmbunătățiri în cadrul apartamentului și anume: repartitoarele le-au achiziționat în data de 15.10.2007, prin contract de vânzare-cumpărare; televizorul LCD marca Tevion, achiziționat la data de 07.10.2009, cu suma de 600 lei.
În ceea ce privește îmbunătățirile aduse apartamentului despre care se face vorbire în acțiunea introductivă (ușa metalică de la imobilul părinților săi), tâmplărie termopan, repartitoare la calorifere, gresie în holul de la intrare, în balconul de la bucătărie și în cămară, parchetul din bucătărie și pe holul dintre camere, amenajarea băii), au aratat ca sunt făcute de ei, în perioada în care reclamanta a fost plecată din domiciliul lor, fiul acestora fiind doar executantul lucrărilor „ca mână de lucru".
În ceea ce privește izolația termică exterioară a apartamentului, au efectuat-o în regim propriu pentru care au plătit 1.000 lei, izolația interioară a apartamentului au efectuat-o încă din anul 2004, zugrăveala apartamentului s-a făcut în perioada despărțirii în fapt deoarece auziseră numai vorbe urâte venite din partea fostei nurori privitoare la zugrăveala veche a apartamentului, iar cât privește achiziția bunurilor enumerate de fosta noră ca fiind bunuri comune, aceștia au cumpărat în timpul căsătoriei un covor de 2/3, o mașină de spălat, două corpuri tip turn („soldați""), două corpuri în dormitor, un dulap tip colț, un șifonier, o canapea și un fotoliu extensibil, iar pe hol un dulăpior și un pantofar,iar la data primei despărțiri în fapt fosta noră a pretins și luat din domiciliul acestora, pe bază de proces-verbal, mașina de spălat, cele două corpuri și multe alte obiecte personale și nu numai.
In drept, și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art. 115 C.p.civ..
Pârâții au depus la dosar dovada achitării taxei de timbru și timbru judiciar.
La termenul de judecată din data de 19.06.2012, reclamanta-pârâtă a depus la dosar întâmpinare față de cererea pârâților, prin care a solicitat respingerea ca nefondată a apărărilor și pretențiilor pârâtului-reclamant L. A.-D. .
În motivare, reclamanta a arătat că, creditele a căror împărțire a solicitat-o, au avut la baza faptul ca banii achitați in comun s-au subrogat într- o . bunuri concrete care au rămas în folosința unuia dintre aceștia, iar în aceste condiții, cel care retine bunul trebuie sa restituie celuilalt ½ din valoarea ratelor achitate în comun, creditele adăugate de pârât nu s-au concretizat in bunuri, ele reprezentând credite de nevoi personale, consumate împreuna; creditul BCR de 5000 lei nu poate fi reținut deoarece a fost făcut pentru achitarea nuntii (4300 lei); în ceea ce privește creditul la Raiffeisen Bank de 5150 lei, să se precizeze ce s-a achitat cu el și în posesia cui este bunul ce s-ar fi achiziționat cu el.
A aratat ca nu recunoaste cei 500 lei pe care i-ar fi primit de la pârât, nu recunoaște nici despărțirea în fapt din intervalul februarie 2007- iunie 2009 si ca atare consideră ca ratele au fost achitate împreuna în toata perioada de căsătorie, recunoaște ca a introdus o cerere de divorț în februarie 2007, dar care nu s-a finalizat revenind, rapid în locuința . mai arătat că au existat doua mașini de spălat Indesit, luate una cadou de nunta de părinții săi și alta cumpărată mai târziu,iar pentru că aceasta a luat una la plecare și alta a rămas la pârât, a înțeles să nu le mai dispute .
De asemenea, a arătat că sunt bunuri comune cumpărate în timpul căsătoriei si folosite in comun: TV LCD Samsumg, sistem Akai ianuarie 2009 din PIC –valoare 2350 lei, laptop august 2010 cu plata prin rețea net, cuptorul cu microunde, 2 DVD -uri în 2006 si 2008 .
Totodată, a arătat că în tot timpul căsătoriei, pârâții nu au investit in apartamentul în care locuiau, aceștia stând la țara si având cheltuielile lor proprii, televizorul Tevion a fost cumpărat de aceasta împreună cu pârâtul-reclamant, de la un magazin second hand cu garanție 2 ani, izolația exterioara a apartamentului s-a făcut în 2010, aceasta achitând personal 1000 lei, iar izolația interioara s-a făcut în 2009 ,iar pârâții L. Eugeniu și L. A. nu au investit în renovarea băilor, aceasta deținând acte pentru faianța și corpuri de toaleta.
La termenul din data de 26.06.2012,pârâtul-reclamant L. A.-D. a depus la dosar precizare la cererea reconvențională, prin care a solicitat obligarea reclamantei-pârâte la plata contravalorii ratelor ce reprezintă creditele contractate la BCR, respectiv Raiffeisen Bank și achitate în timpul căsătoriei, ce constituie creanțe datorate, acestea sunt rezultatul celor două împrumuturi bancare unul contractat și folosit exclusiv de reclamantă înainte de căsătorie și altul contractat în timpul căsătoriei și pentru care a achitat singur după a doua despărțire în fapt, credit de care au beneficiat amândoi.
A mai arătat că pentru creditul BCR nr. 599/23.01.2006, în valoare de 5.000 lei contractat de către reclamantă în 2006, înainte de căsătorie, acesta a achitat împreună cu reclamanta 12 rate lunare a câte 241,72 lei, deci a achitat conform cotelor legale jumătate din valoare, adică 1.450 lei, credit pe care l-a folosit exclusiv reclamanta pentru nevoile sale, nicidecum pentru achitarea meniului nunții, iar în ceea ce privește creditul Raiffeisen Bank, contractat de acesta în timpul căsătoriei în 2010 cu nr. RBR_, a solicitat ca pentru perioada ianuarie 2011 și până în iulie 2012, după despărțire, interval de timp în care a achitat singur ratele, să fie obligată reclamanta să-i plătească jumătate adică 2.436 lei, partea reclamantei-pârâte pentru cele 20 luni cât nu a plătit cota sa de contribuție, credit folosit de ambii soți, pentru a achita anticipat și integral facilitățile creditului BCR din 2005-2.688,4 lei, 150 lei comisionul băncii și diferența de 2.311,6 lei au cheltuit-o în concediul din anul respectiv.
A depus la dosar copia contractului de credit nr. RBR_ încheiat cu Raiffeisen Bank și graficul de rambursare a creditului .
La termenul din 04.09.2012, reclamanta-pârâtă a depus la dosar întâmpinare la precizarea cererii reconvenționale, precum și cerere de complinire a masei partajabile, prin care a arătat că creditul BCR de 5000 lei nu poate fi reținut la masa bunurilor de împărțit, deoarece a fost făcut pentru achitarea nuntii (4300 lei), eveniment de care s-au bucurat ambii soți la acea data si care nu poate fi împărțit ca si valoare, dovada că banii au fost cheltuiți în acest sens, o face cu factura emisa de SC MERCUR SA_ din 26.02.2006 pentru masa festiva de 4089,66 lei si chitanțele din aceeași perioada prin care se cumpărau băutura si alte produse necesare nuntii.
În ceea ce privește creditul la Raiffeisen Bank de 5150 lei acesta a acoperit în parte creditul BCR din 2005 pentru achiziționarea mașinii Cielo, care se afla in posesia pârâtului, iar din februarie 2006 pana în septembrie 2010, circa 56 de luni x 265 lei/rata, creditul a fost acoperit din banii comuni, solicitând ca sumele care s-au achitat în perioada ce s-a suprapus căsătoriei sa fie împărțite și să-i fie restituită ½ din aceasta suma, fiind o contribuție a sa la un bun rămas în proprietatea pârâtului.
De asemenea, a arătat că în timpul căsătoriei au mai cumpărat o mașina de spălat, tot marca Indesit, care a rămas în apartamentul părinților paratului și având în vedere că pârâtul a pretins-o la partaj pe cea de la ea, aceasta o solicită pe ce-a dea a doua mașină de spălat.
Reclamanta-pârâtă a depus la dosar facturi fiscale și dovada achitării taxelor judiciare de timbru și timbre judiciare.
În dovedirea acțiunii și în apărare pe cererea reconventionala, reclamanta-pârâtă a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâților și proba testimonială cu 2 martori ,iar pârâții au solicitat în apărare și în dovedirea cererii reconvenționale proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei și proba testimonială cu 2 martori.
La termenul de judecată din data de 30.10.2012, reclamanta-pârâtă a depus la dosar, următoarele înscrisuri, în copie: facturi fiscale, adeverința nr. 45/10.05.2012 emisa de Asociația de Proprietari Craiovița Nouă, adresa nr. 822/28.06.2012 emisa de Asociația de Proprietari nr. 2 N. T., adeverința nr. 669/29.06.2009 emisă de Asociația de Proprietari nr. 2 N. T.,, adeverința nr. 13/05.08.2009 emisa de Asociația de Proprietari Craiovița Nouă,contract de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit, contract de vânzare-cumpărare și montare repartitoare,chitanțe fiscală, proces-verbal încheiat la data de 27.02.2007, încheierea din Camera de Consiliu din 19.02.2008 pronunțată de Judecătoria C., sentința civilă nr._/23.11.2007 pronunțată de Judecătoria C., certificat de garanție, adeverință eliberată de Reiffeisen Bank,
În cauză, s-au luat interogatorii reciproce părților, răspunsurile fiind consemnate și atașate la dosar și au fost audiați martorii B. D.-S. și S. M., propuse de reclamantă și C. M., propus de pârâti, declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar, pârâții renunțând la audierea celui de-al doilea martor.
De asemenea, la termenul de judecată din data de 20.11.2012, reclamanta a depus la dosar, următoarele înscrisuri: factură fiscală din 26.02.2006, privind achitarea mesei festive la . achitării creditului de 5000 lei, în nume propriu la 23.01.2006, factura fiscală_/03.12.2008, pentru cumpărarea mașinii de spălat Indesit, facturile fiscale nr._/ 04.04.2009,_/ 04.04.2009 și_/04.04.2009, pentru achiziționarea materialelor de finisaj, confirmarea de la . sejurul din 19-24 iulie 2008, precum și planșe foto.
La termenul din 22.01.2013, reclamanta a mai depus la dosar un set de înscrisuri respectiv :certificatul de calitate si garantie nr. 786/07.10.2009, copie de pe contractul de vânzare –cumparare nr.56/20.01.1992, adresa nr. 101/17.1.2013, emisa de Asociatia de proprietari nr. 2 N. T., copii de pe listele de plata a cotelor de contributie la cheltuielile asociatiei pe perioada februarie 2007 –iunie 2009, copii de pe plase fotografice, iar la termenul din 05.02.2013, a mai depus, copie de pe adresa nr. 74/24.01.2013, emisa de Cabinet de avocat A. B. si copie de pe adresa nr_/28.01.2013, emisa de Politia Municipiului C. -Sectia 5 .
Tot la termenul din 22.01.2013 si pârâtul –reclamant a depus la dosar un set de înscrisuri, respectiv: copie de pe contractul de vânzare –cumparare nr. 2-_/11.02.1992, fisa tehnica de calcul, copie de pe certificatul de nomenclatura stradala nr. 8478/11.04.2003, copie de pe graficul de rambursare a creditului contractat la BCR, copii de pe listele de plata a cotelor de contributie la cheltuielile asociatiei pe perioada 2007 –decembrie 2009, iar la termenul din 05.02.2013, a mai depus copie de pe încheierea din camera de consiliu data în dosarul nr._/215/2007 al Judecatoriei C., copii de pe planse fotografice, copie de pe actiunea de divort, copii de pe sentintele civile nr. 4952/15.05.2011 si nr._/10.12.2007 ale Judecatoriei C. .
De asemenea, la termenul din data de 05.02.2013, s-a dispus suplimentarea probei testimoniale, fiind audiate în acest sens martorele B. A. si Beleaga A. C. .
Din ansamblul probelor administrate în cauză, prin încheierea de admitere în principiu din data de 26.02.2013, instanța a admis în parte și în principiu acțiunea, așa cum a fost complinită și cererea reconvențională formulată de pârâtul -reclamant L. A. D., așa cum a fost precizată și a respins capătul de cerere din cererea reconvențională privind restituirea de către reclamanta -pârâtă a contravalorii ratelor achitate pentru creditul contractat de aceasta la BCR, conform contractului nr 599/23.01.2006 și pentru creditul contractat de pârâtul -reclamant la Raiffeisen Bank, conform contractului nr. RBRO1222420/26.07.2010.
A constatat că reclamanta -pârâtă și pârâtul -reclamant L. A. D., au dobândit în perioada căsătoriei următoarele bunuri: mobilier de dormitor, mobilier de sufragerie cu canapea si fotoliu extensibile, dulap de hol cu 2 usi, pantofar cu 3 sertare, un covor în sufragerie, televizor LCD marca Tevion, linia audio, LCD Samsung, 2 mașini de spălat marca Indesit și suma de 500 lei .
A dispus iesirea din indiviziune în cote de ½ pentru reclamanta -pârâtă și pârâtul -reclamant L. A. D. cu privire la acest bunuri .
A constatat ca în perioada casatoriei, reclamanta -pârâtă și pârâtul -reclamant L. A. D., au efectuat urmatoarele îmbunatatiri la apartamentul proprietatea pârâtilor L. E. si Lapadatescu A., situat în C., C., cart. Craiovita Noua, ., .. 3 respectiv: izolat exterior apartamentul, pus faianță în baie ,montat chiuveta, baterie si vas de wc în baie, zugravit sufrageria .
A constatat un drept de creanta în favoarea reclamantei –pârâte, reprezentând ½ din contravaloarea acestor îmbunatatiri .
A constatat un drept de creanta în favoarea reclamantei –pârâte în suma de 5.708 lei, reprezentând ½ din ratele achitate în perioada casatoriei din creditul contractat de pârâtul –reclamant L. A. D., la BCR, conform contractului nr.1049/14.04.2005 .
A dispus efectuarea unei expertize tehnice în specialitatea evaluare bunuri mobile si a unei expertize tehnice în specialitatea constructii civile, industriale si agricole, pentru evaluarea bunurilor si formularea de propuneri de lotizare .
A stabilit onorariu provizoriu de expert în cuantum de 500 lei pentru expertiza în specialitatea evaluare bunuri mobile si de 500 lei pentru expertiza în specialitatea constructii civile, industriale si agricole ,onorarii ce au fost achitate de către reclamanta –pârâta și pârâtul –reclamant L. A. D. .
A stabilit termen pentru soluționarea fondului cauzei la data de 19 martie 2013 .
În cauză, expertiza tehnică în specialitatea evaluare bunuri mobile a fost efectuată de expert Ș. E., care a propus instanței pentru omologare două variante de lotizare, raportul de expertiză fiind depus la dosar la data de 13.05.2013.
De asemenea, expertiza tehnică în specialitatea construcții civile, a fost efectuată de către expert B. C., raportul de expertiză fiind depus la dosar la data de 29.04.2013.
Față de raportul de expertiza tehnică în specialitatea evaluare bunuri mobile au formulat obiecțiuni atât reclamanta -pârâtă, cât și pârâtul -reclamant L. A. D., iar față de raportul de expertiză în specialitatea construcții civile ,a formulat obiecțiuni numai acesta din urmă .
Prin încheierea din data de 28.05.2013, instanța a dispus ca experții desemnați în cauză să răspundă la obiecțiunile formulate, răspunsurile fiind înaintate la data de 11.06.2013 și respectiv la data de 02.07.2013 .
De asemenea, pârâtul -reclamant L. A. D., a solicitat efectuarea unor noi expertize tehnice atât în specialitatea evaluare bunuri mobile, cât și în specialitatea construcții civile, cererea fiind respinsă ca tardiv formulată față de dispozițiile art. 212 alin. 2 Cod proc. civ., precum și refacerea expertizelor de către experții desemnați, cererea fiind respinsă ca neîntemeiată .
Având în vedere cele reținute în încheierea de admitere în principiu din data de 26.02.2013, dispozițiile de art. 673/9 C.p. civ ., art. 355 alin. 1 și 2 și art. 357 din codul civil, instanța va admite în parte acțiunea civilă de partaj bunuri comune așa cum a fost complinită și în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul -reclamant L. A. D., așa cum a fost precizată și va respinge capătul de cerere din cererea reconvențională privind restituirea de către reclamanta -pârâtă a contravalorii ratelor achitate pentru creditul contractat de aceasta la BCR, conform contractului nr 599/23.01.2006 și pentru creditul contractat de pârâtul -reclamant la Raiffeisen Bank, conform contractului nr. RBRO1222420/26.07.2010.
Va omologa raportul de expertiză în specialitatea evaluare bunuri mobile întocmit de expert Ș. E. în varianta a I -a și va atribui loturile astfel:
Lotul nr. 1 în valoare de 4.003 lei se va atribui reclamantei-pârâte C. M. și el se compune din următoarele bunuri: mobilă de dormitor-în valoare de 1.064 lei ; televizor LCD Samsung -în valoare de 742 lei și o mașină de spălat marca Indesit -în valoare de 802 lei, total valoare bunuri 2.608 lei.
De asemenea, se va atribui reclamantei -pârâte și suma de 500 lei reținută în încheierea de admitere în principiu, urmând ca față de valoarea lotului său, aceasta să primească cu titlu de sultă de la pârâtul -reclamant L. A. D. suma de 1.145 lei .
Lotul nr. 2 în valoare de 4.003 lei se va atribui pârâtului-reclamant L. A. D. și el se compune din următoarele bunuri: mobilier de sufragerie cu canapea si fotoliu extensibile -în valoare de 1.480 lei ; dulap de hol cu 2 usi-în valoare de 256 lei ; pantofar cu 3 sertare -în valoare de 160 lei; un covor în sufragerie -în valoare de 248 lei ; televizor LCD marca Tevion -în valoare de 742 lei ;linia audio AKAI -în valoare de 1.710 lei ; o mașină de spălat marca Indesit -în valoare de 802 lei, total valoare bunuri 5.398 lei, urmând să plătească reclamantei -pârâte C. M. cu titlu de sultă suma de 1.145 lei .
De asemenea, întrucât în perioada căsătoriei lor, reclamanta -pârâtă și pârâtul -reclamant L. A. D., au efectuat prin contribuție egală, îmbunătățirile menționate în încheierea de admitere în principiu la apartamentul proprietatea pârâților L. E. si Lapadatescu A., situat în C., cart. Craiovita Noua, ., .. 3, jud. D., în temeiul principiului îmbogățirii fără justă cauză, instanța îi va obliga pe aceștia din urmă, la plata către reclamanta -pârâtă a sumei de 1.821,75 lei, reprezentând jumătate din contravaloarea acestor îmbunătățiri, fără a se reține contravalorii măștii de la chiuveta din baie, care nu a fost menționată în încheierea de admitere în principiu .
Totodată ,instanța îl va obliga pe pârâtul –reclamant L. A. D. la plata sumei de 5.708 lei, către reclamanta -pârâtă, reprezentând ½ din ratele achitate de aceștia în perioada casatoriei, din creditul contractat de pârâtul –reclamant la BCR, conform contractului nr.1049/14.04.2005 .
În temeiul art. 276 Cod proc. Civ., se vor compensa cheltuielile de judecată efectuate de părți .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite în parte acțiunea civilă de partaj bunuri comune formulată de reclamanta -pârâtă C. M., domiciliată în C., .. a 2, ., județul D., împotriva pârâtului -reclamant L. A. D. și a pârâților L. A. și L. E., toți domiciliați în C., Cartier Craiovița Nouă ,., .. 3, județul D., așa cum a fost complinită .
Admite în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul -reclamant L. A. D., așa cum a fost precizată .
Respinge capătul de cerere din cererea reconvențională privind restituirea de către reclamanta -pârâtă a contravalorii ratelor achitate pentru creditul contractat de aceasta la BCR, conform contractului nr 599/23.01.2006 și pentru creditul contractat de pârâtul -reclamant la Raiffeisen Bank, conform contractului nr. RBRO1222420/26.07.2010.
Omologhează raportul de expertiză în specialitatea evaluare bunuri mobile întocmit de expert Ș. E. în varianta a I -a și atribuie loturile astfel:
Lotul nr. 1 în valoare de 4.003 lei se atribuie reclamantei-pârâte C. M. și se compune din următoarele bunuri: mobilă de dormitor-în valoare de 1.064 lei ; televizor LCD Samsung -în valoare de 742 lei și o mașină de spălat marca Indesit -în valoare de 802 lei, total valoare bunuri 2.608 lei, precum și suma de 500 lei, urmând să primească de la pârâtul -reclamant L. A. D. cu titlu de sultă suma de 1.145 lei .
Lotul nr. 2 în valoare de 4.003 lei se atribuie pârâtului-reclamant L. A. D. și se compune din următoarele bunuri: mobilier de sufragerie cu canapea si fotoliu extensibile -în valaore de 1.480 lei ; dulap de hol cu 2 usi-în valoare de 256 lei ; pantofar cu 3 sertare -în valoare de 160 lei; un covor în sufragerie -în valoare de 248 lei ; televizor LCD marca Tevion -în valoare de 742 lei ;linia audio AKAI -în valoare de 1.710 lei ; o mașină de spălat marca Indesit -în valoare de 802 lei, total valoare bunuri 5.398 lei, urmând să plătească reclamantei -pârâte C. M. cu titlu de sultă suma de 1.145 lei .
Obligă pârâții L. E. si Lapadatescu A. la plata către reclamanta -pârâtă C. M., a sumei de 1.821,75 lei, reprezentând ½ din contravaloarea îmbunatatirilor efectuate la apartamentul proprietatea acestora situat în C., cart. Craiovita Noua, ., .. 3, jud. D. .
Obligă pârâtul –reclamant L. A. D. la plata sumei de 5.708 lei, către reclamanta -pârâtă, reprezentând ½ din ratele achitate în perioada casatoriei din creditul contractat de pârâtul –reclamant la BCR, conform contractului nr.1049/14.04.2005 .
Compensează cheltuielile de judecată efectuate de părți .
Cu recurs, în termen de 15 zile de la comnunicare .
Pronunțată în ședința publică de la 19 iulie 2013 .
Președinte, Grefier,
L. P. V. P.
Redactat: L.P.
Tehnoredactat: V.P.
Nr. exemplare: 6
Data redactării :19.07.2013
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 2013/2013.... | Curatelă. Sentința nr. 24/2013. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
