Pensie întreţinere. Sentința nr. 28/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 28/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 28-11-2013 în dosarul nr. 14431/288/2012
DOSAR NR_/215/2012
JUDECĂTORIA CRAIOVA – JUDEȚUL D.
SENTINȚA CIVILĂ NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 28.11.2013
COMPLETUL COMPUS DIN:
PREȘEDINTE- B. S.- JUDECĂTOR
GREFIER – B. L.
Pe rol, judecarea cauzei Minori și Familie privind pe reclamanta P. D. M. L. și pârâtul P. M. și autoritatea tutelară C. L. C., având ca obiect: majorare pensie întreținere, modificare legătură minor.
Procedura legală fără citare părți.
JUDECATA
Asupra cauzei de față:
Prin sent.civ.nr.1531/14.02.2013 pronunțată de Judecătoria Rm.V. s-a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei C..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la 03.04.2013 sub numărul_
Prin cererea formulată, reclamanta P. D. M. L. a chemat în judecată pârâtul P. M., solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună pe cale de ordonanță președințială majorarea pensiei de întreținere la care a fost obligat pârâtul în favoarea minorului P. M. T., în funcție de veniturile realizate, precum și modificarea programului de vizitare a minorului în sensul ca pârâtul să îl vadă pe minor la Rm.V., ..19, în prima și a treia sâmbătă de la ora 10 la ora 14 și de la ora 17 la ora 19. .
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin sent.civ.nr.7451/27.04.2010 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2010 s-a stabilit programul de vizitare a minorului P. M. T.,( născut la data de 14.03.2007 ), - de către pârât în prima și a patra săptămână a fiecărei luni de sâmbătă de la ora 11 până duminică orele 16, la domiciliul pârâtului din județul D.. A mai arătat reclamanta că este de acord ca pârâtul să vegheze la creșterea și educarea minorului alături de ea și să păstreze legături firești cu acesta, însă dată fiind împrejurarea că minorul este la o vârstă fragedă, are o fire sensibilă la schimbarea mediului și bolnăvicioasă, locuiește la Rm.V., are nevoie de dispensarizare, este puternic atașat de mamă, dar în modalitatea solicitată prin prezenta cerere așa cum s-a arătat mai sus . A mai arătat că există anumite impedimente de ordin medical care fac imposibilă deplasarea minorului dintr-un județ în altul. De asemenea, a mai arătat că minorul este terorizat de pârât și nu poate concepe să petreacă timpul singur cu acesta, fiind îngrozit de scandalurile și violența manifestate în prezența acestuia. Consideră că nu este în interesul minorului să petreacă timpul în lipsa sa și în prezența pârâtului.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.531/cod civ., art.100, art.43 alin.3 și art.97 alin.2/cod fam.
La data de 06.12.2012 reclamanta a precizat că înțelege să solicite transformarea acțiunii formulate pe cale de ordonanță președințială în acțiune pe calea dreptului comun având ca obiect majorare pensie întreținere – modificare program vizitare minor.
Pârâtul a depus la dosarul cauzei la data de 11.02.2013, întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii promovate de reclamantă în ceea ce privește modificarea programului de vizită și a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Rm.V., motivând că potrivit art.5/cod proc.civ.,, cererea se face la instanța de domiciliu a pârâtului, în speță Judecătoria C..Pârâtul a apreciat capătul de cerere privind majorarea pensiei de întreținere ca fiind unul subsidiar. A solicitat disjungerea capătului de cerere având ca obiect majorarea pensiei de întreținere, reținerea spre soluționare de către Judecătoria Rm.V. și declinarea în favoarea Judecătoriei C. – locul său de domiciliu, a capătului de cerere având ca obiect modificare program vizită minor. Pe fondul cauzei a solicitat respingerea ca inadmisibilă în principal a cererii, iar în subsidiar, ca neîntemeiată a cererii de modificare a programului de vizită minor.
S-au depus la dosar următoarele acte în xerocopie: sent.civ.nr._/16.11.2010 pronunțată de Judecătoria C.; decizia civ.nr.1345/18.10.2011 pronunțată de Curtea de Apel C. (irevocabilă); planșe foto; proces verbal/06.08.2010 de executare; procese verbale de executare/25.09.2010, 07.07.2012, 06.12.2012, 20.10.2012, 03.11.2012, 17.11.2012, 20.12.2013,ordonanțe ale parchetului.
Prin încheierea de ședință din 30.05.2013 i s-a pus în vedere reclamantei să timbreze capătul de cerere modificare legătură minor cu taxă de timbru 8 lei și timbru judiciar 0,3 lei conform art.13. art.14 din Legea 146/1997.
Pârâtul a depus întâmpinare în care a invocat excepția lipsei de interes privind capătul de cerere legătură cu minor, întrucât pârâtului i s-a cenzurat legătura cu minorul interzicându-i-se legăturile firești cu minorul.
Ținând seama de dispoz.art.25 alin.1/cod proc.civ. actual, potrivit cărora „procesele în curs de judecată începute sub legea veche rămân supuse acelei legi, instanța în conformitate cu art.159 ind.1 alin.4/fostul cod proc.civ., la prima zi de înfățișare, din oficiu a verificat și a stabilit că este competentă material și teritorial să judece pricina, pentru temeiul de drept prevăzut de art.1 pct.1, art.10 pct.7/fostul cod proc.civ., art.524-533, art.403, art.496 alin.5/cod civ.
În conformitate cu art.137 alin.2/fostul cod proc.civ., instanța a unit excepția lipsei de interes a reclamantei invocată a pârât în întâmpinare cu fondul cauzei, apreciind că este nevoie de dovezi care trebuiesc administrate în cauză pentru dezlegarea pricinii.
În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat proba cu acte, interogatoriul pârâtului, proba cu doi martori: C. F. M. și S. M., efectuarea anchetei psihosociale la domiciliul pârâtului și efectuarea unei adrese către locul de muncă al pârâtului (Administrația Finanțelor Publice) pentru a se comunica veniturile nete realizate de acesta pe ultimele șase luni.Pârâtul, în contraprobă a solicitat proba cu acte, interogatoriul reclamantei, proba cu doi martori, cu obligația depunerii listei cu numele și adresele lor în termenul legal de 5 zile.
Având în vedere că legea care guvernează admisibilitatea probelor este cea în vigoare la data săvârșirii lor, ori după caz a săvârșirii faptelor juridice care fac obiectul probațiunii, - instanța apreciind ca fiind utile și concludente probele solicitate, le-a încuviințat în conformitate cu dispoz.art.167 alin.1, art.218, art.138 sub sancțiunea decăderii (pentru pârât) prevăzute de art.167 alin.4 din fostul cod proc.civ.În conformitate cu art.229 alin.2 lit.b din legea 71/10.06.2011 instanța a încuviințat efectuarea anchetei psihosociale la domiciliul pârâtului.S-a citat autoritatea tutelară C. L. C., fiind emisă adresă pentru efectuarea anchetei psihosociale la domiciliul pârâtului, prin care să se verifice condițiile de locuit și de viață oferite minorului, preocuparea manifestată de fiecare părinte pentru creșterea minorului, comportamentul părinților, posibilitățile materiale ale părinților, gradul de atașament, legăturile afective dintre copii și părinți, îngrijirea sănătății, dezvoltare fizică, psihică și intelectuală, educația și învățătura, orientarea și sfaturle necesare.
S-a întocmit și s-a depus la dosar referatul de anchetă nr.6612/02.10.2013 al autorității tutelare C. L. C..
Având în vedere că potrivit art.26 alin.2 din actualul cod de procedură civilă, administrarea probelor se face potrivit legii în vigoare la data administrării lor, - instanța a procedat în ședința de judecată din data de 21.02.2013 – la luarea interogatoriului pârâtului de către reclamantă, prin intermediul instanței, în conformitate cu art.352 și art.354 alin.1 din actualul cod de procedură civilă, - răspunsurile fiind consemnate, iar interogatoriul semnat pe fiecare pagină de președinte, grefier, reclamantă prin apărător și pârât care a răspuns după ce a luat la cunoșțință de cuprins, - interogatoriul fiind atașat la dosar.În conformitate cu art.26 alin.2 coroborat cu art.318 alin.1/actualul cod proc.civ. instanța a identificat martorii C. F. M., S. M., P. D. M. și C. F. A..În conformitate cu art.26 alin.2 coroborat cu art.260 alin.4, art.319, art.321 și art.323 din actualul cod de procedură civilă, instanța a procedat la audierea martorilor, sub prestare de jurământ și în mod separat, - declarațiile fiind consemnate pe fiecare pagină de președinte, grefier și martori după ce aceștia au luat la cunoștință de cuprins. Depozițiile astfel consemnate au fost atașate la dosar.
În cursul judecății s-au mai depus următoarele acte în xerocopie: raport de psihodiagnostic și evaluare clinică; certificat medico-legal; rezoluția/03.03.2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.; rezoluția din 24.03.2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.; certificate medico-legale.
Cu adresa nr.CV 7180/16.10.2013 eliberată de Ministerul Finanțelor Publice (agenția națională de administrare fiscală) s-au comunicat veniturile nete ale pârâtului pe ultimele șase luni.
Analizând susținerile reclamantei din cererea de chemare în judecată și apărările formulate de pârât în întâmpinare, pe baza probelor administrare în cauză,- instanța a reținut următoarele:
Prin sent.civ.nr._/16.11.2010 pronunțată de Judecătoria C., care a fost schimbată de Curtea de Apel C. prin decizia civilă irevocabilă nr.1345/18.10.2011 numai cu privire la capătul de cerere privind plata pensiei de întreținere la care a fost obligat pârâtul în favoarea minorului, și anume 181,29 lei lunar pentru perioada 09.12.2009 – 18.10.2011 și 500 lei lunar de la 18.10.2011 până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau stingere a obligației, – s-au menținut restul dispozițiilor sentinței civile prin care s-a dispus desfacerera căsătoriei părților din culpă comună, reluarea numelui purtat anterior căsătorieri de reclamantă, încredințarea minorului P. M. T. născut la 14.03.2007 spre creștere și educare reclamantei, încuviințarea dreptului pârâtului de a avea legături personale cu minorul în prima și a treia săptămână din lună de sâmbătă ora 10 până duminică ora 18, în perioada 20-27 decembrie, în fiecare an par și în perioada 01-15 august la domiciliul pârâtului, cu obligația acestuia de a-l readuce pe minor în domiciliul reclamantei; și s-a respins capătul de cerere atribuire provizorie beneficiu spațiu de locuit privind imobilul din comuna C., ., județul D..
Potrivit adeverinței de salariu nr.CV 7180/16.10.2013 eliberată de Direcția Generală a Finanțelor Publice C., - pârâtul a realizat un venit mediu net pe ultimele șase luni în cuantum de 2.629 lei.
Conform art.524 coroborat cu art.527/cod civ. are drept la întreținere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreține din munca sau bunurile sale și poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace.
În acest sens, în conformitate cu cu art.531 alin.1/cod civ., - instanța de tutelă dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, potrivit împrejurărilor, este abilitată să reducă sau să majoreze cuantumul obligației de întreținere sau chiar să sisteze plata acesteia după cum variază cele două criterii expuse mai sus.
Nevoile minorului au crescut în prezent, și de asemenea cuantumul venitului mediu net pe ultimele 6 luni al pârâtului a crescut, - situație în care instanța constată că împrejurările de fapt avute în vedere la momentul pronunțării dec.civ.nr.1345/18.10.2011 de Curtea de Apel C. (irevocabilă), s-au schimbat.
Potrivit art.529 alin.2/Cod civ. „când întreținerea este datorată de părinte (...) ea se stabilește până la 1/4 din venitul său lunar net pentru un copil”, - în speță ținând seama de venitul net pe ultimele șase luni al pârâtului 2.629 lei .
Astfel, instanța apreciind că cererea precizată este întemeiată urmează să o admită și să oblige pârâtul la plata unei pensii de întreținere majorate de la suma de 500 lei lunar la suma de 657,25 lei lunar, în favoarea minorului, datorată conform art.532 alin.1/cod civ., de la data introducerii acțiunii, - respectiv de la 29.11.2012 și până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau stingere a acestei obligații de întreținere.
Văzând și dispozițiile art.531 alin.2/cod civ., - instanța urmează să, dispună indexarea de drept trimestrial a pensiei de întreținere în funcție de rata inflației.
Întrucât cauza a fost înregistrată anterior intrării în vigoare a actualului cod de procedură civilă urmează ca în conformitate cu art. 453 al 2 din fostul cod proc civ, - să dispună înființarea popririi din oficiu urmând ca executarea să se realizeze asupra salariului pe care îl primește pârâtul ca venit periodic cu caracter de continuitate
Din proba testimonială administrată în cauza de față a rezultat că ulterior divorțului pârâtul a făcut numeroase demersuri pentru a lua legătura cu minorul în modalitatea care a fost stabilită de instanță prin hotărârea de divorț irevocabilă, însă nu a putut să-l vadă pe minor. Pârâtul a mers cu executorul judecătoresc și organele de poliție în acest scop, - însă din declarațiile martorilor C. F. M. și S. M. a reieșit că reclamanta și minorul au fost în spital când i-a căutat pârâtul.
De asemenea, din proba testimonială s-a mai reținut că părțile ulterior au încercat realizarea unei întrevederi tată-minor în afara programului stabilit prin hotărârea de divorț, - respectiv la un mall din Rm.V. (înțelegere care a fost mediată), - însă deși părțile și minorul au venit la fața locului, pârâtul nu a luat legătura cu minorul. Aceasta s-a datorat faptului că pârâtul deși a sosit la mall în Rm.V., nu s-a apropiat de spațiul de joacă unde se afla minorul, deși reclamanta l-a contactat telefonic pe pârât, însă acesta nu i-a răspuns, - au declarat martorii C. F. M. și S. M.. Martorul C. F. A. a confrimat faptul că pârâtul a refuzat să-i răspundă reclamantei la telefon când a ajuns la mall în Rm.V., întrucât a fost deranjat de faptul că reclamanta a venit însoțită de un bărbat și că pârâtul nu a reușit să-l vadă pe minor pentru că nu a fost în aria lui vizuală. Depoziția martorului P. D. M. cu privire la aspectul că pârâtul este cel care a contactat-o telefonic pe reclamantă și că aceasta nu i-a răspuns la apel când a ajuns la mall în Rm.V. este singulară cu privire la refuzul reclamantei de a-i răspunde la telefon în acel moment.Martora S. M. a mai declarat că într-o altă împrejurare reclamanta s-a înțeles cu pârâtul ca acesta să-l vadă pe minor în domiciliul bunicilor materni, însă pârâtul nu a venit în locația respectivă. Totodată, martorul P. D. M. a declarat că în anul 2010, de ziua minorului, pârâtul a mers la domiciliul sorei reclamantei, încercând să-l vadă pe minor, bănuind că se afla acolo. Martorii C. F. M. și S. M. au mai declarat că minorul și-l amintește pe tatăl său biologic ca fiind rău, din perioada căsătoriei părților, pentru că au existat conflicte între părinți, minorul amintindu-și că pârâtul ar fi vrut să îi omoare mama.
Conform certificatului medico-legal nr.C.70/25.01.2011 eliberat de spitalul județean de medicină legală V., minorul a fost diagnosticat cu tulburare de anxietate, angoasă de separare a copilăriei (dezmembrarea familiei prin separare sau divorț), pavor nocturn, atac de panică, - reomandându-i-se dispensarizare în serviciul medical de profil, neuropsihiatrie infantilă Rm.V. și spital O. București; tratament conform recomandărilor medicale de specialitate administrate numai de către mamă; regim psihoprotector și igienodietetic; consiliere familială și evitarea traumelor psihice.
Potrivit documentelor medicale recente și de evaluare psihologică de la dosar, respectiv prin adeverința nr.433/31.07.2013 s-a recomandat menținerea copilului în actualul mediu saturat afectiv care-i conferă stabilitate psiho-emoțională, specificându-se că minorul a urmat ședințe de consiliere psihologică și intervenție psihoterapeutică particularizată.
Totodată, în raportul de evaluare psihologică pentru minor nr._/31.10.2013 întocmit de DGASPC Rm.V. s-a arătat că minorul se află în evidență și sub tratament NPI de la vârsta de 2 ani și 10 luni, fiind diagnosticat cu pavor nocturn reactiv la abuz emoțional sever, tulburare anxioasă, instabilitate psihomotorie, refuzul de a comunica și colabora cu evaluatorul în absența mamei, mutism electiv, plâns excesiv.În concluziile raportului de evaluare psihologică s-a arătat că minorul ,,P. M. T. prezintă instabilitate emoțională accentuată, reacție acută la stres pe fondul unor traume (agresivitate verbală și emoțională din partea tatălui), reacții defensive, regresie – mecanisme de apărare, stare de anxietate generată de atitudinea conflictuală a tatălui, de prezența ipotetică a acestuia, de posibilitatea separării de mamă, nevoia permanentă de un mediu securizant, saturat afectiv, alături de mamă, bunicii materni și soțul mamei pe care îl percepe ca pe un tată (copilul a acceptat să rămână singur cu psihologul evaluator doar dacă mama și soțul acesteia vor sta la ușă), refuzul de a-și aminti imagini din trecutul apropiat – asocierea traumei provocate de agresiunile tatălui față de mamă, de minor și de cămin.. S-a recomandat continuarea programului de psihoterapie individuală de suport, consiliere psihologică individuală și de familie prin implicarea activă a mamei, menținerea copilului într-un mediu saturat afectiv, stabil și evitarea situațiilor conflictuale în vederea prevenirii situațiilor de abuz emoțional”.
Într-un alt raport de psihodiagnostic și evaluare clinică nr.31/29.07.2013 întocmit de clinica Ostroveni din Rm.V. ,,s-a recomandat în privința minorului intervenție de specialitate prin aplicarea psihoterapiei individuale de suport, consiliere psihologică de familie (în prezența mamei), menținerea minoruilui într-un mediu saturat afectiv, stabil și fără risc de traumă emoțională, în cadrul unui cămin familial suportiv, lângă mama sa și evitarea contactului direct cu tatăl său (eveniment ce ar putea amplifica starea post-traumatizantă).De asemenea, s-a recomandat ca întîlnirea cu tatăl biologic să se relaizeze într-un mediu prietenos, necesitând prezența mamei sale și o prealalbilă pregătire și acceptare afectivă din partea copilului.Este contraindicată deplasarea copilului la distanțe mari, pentru a evita situațiile anxiogene care l-ar dezechilibra emoțional pe copil.În vederea susținerii procesului psihoterapeutic este necesară asigurarea unui mediu echilibrat, suportiv, stabil și responsabil, fără factori emoționali disturbatori sau schimbări neasimilate în mediul de viață al copilului”.
De asemenea, potrivit certificatului medico-legal nr.A2-D/1011/25.09.2013 întocmit de spitalul județean V. s-au concluzionat următoarele:,,în baza examinării actuale precum și a documentelor sale medicale rezultă că minorul P. M. T. prezintă agitație psiho-motorie pe fond hiperkinetic, teroare nocturnă, tulburare anxioasă afectiv emoțională, cu anxietate de separare.Conform recomandărilor făcute de medicii specialiști de la Spitalul dr.A. O. București, clinica de psihiatrie pediatrică, secția NPI a spitalului județean V., precum și a recomandărilor raportului de psihodiagnostic și evaluare clinică nr.31/29.07.2013 se consideră traumatizantă,- psihologic,-plecarea copilului de la mamă la distanțe mari și se recomandă ca întâlnirea cu tatăl să se facă la domiciliul mamei pentru a preveni perceperea psihotraumatizantă a evenimentului, acest fapt putând aduce prejudicii evoluției medicale a minorului. Minorul necesită continuarea programului de pshioterapie individuală, consiliere familiară, evitarea psihotraumelor și inițiativelor ce întrețin teama excesivă de separare de persoanele de atașament (mama, bunicii materni, tatăl adoptiv – actualul soț ale mamei). Minorul necesită dispensarizare la serviciul medical de profil, regim psiho-protector și tratament conform recomandărilor medicale (diazepam, haloperidol, romparkin și vitamine), administrarea numai de către mamă cu mențiunea că întreruperea acestui tratament ar putea avea efecte secundare grave în evoluția stării de sănătate.”
Conform art.403/cod civ., „ în cazul schimbării împrejurărilor, instanța de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinți sau a unui alt membru de familie al copilului, a instituției de ocrotire, a instituției publice specializate pentru protecția copilului sau a procurorului.”
În speță, din perspectiva interesului minorului – așa cum a rezultat din întreg probatoriul administrat în cauză – minorul trebuie protejat și supravegheat îndeaproape de mamă, dat fiind tratamentul și ședințele de consiliere psihologică pe care minorul trebuie să le urmeze în continuare – acestea constituind circumstanțe de fapt care se regăsesc în modalitatea adecvată de realizare a ocrotirii părintești. Menținerea modalității inițiale de legătură minor astfel cum aceasta a fost stabilită prin hotărârea de divorț irevocabilă care prevedea deplasarea minorului la domiciliul din localitatea C. al pârâtului ar avea consecințe defavorabile asupra evoluției medicale și asupra stării de sănătate și echilibrului emoțional al minorului, pentru că ar însemna să-l lipsească pe minor de prezența mamei care locuiește în Rm .V. a– prezență care a fost recomandată constant în documentația medicală de la dosar – „menținerea minorului într-un mediu securizant și saturat afectiv, stabil, evitarea situațiilor conflictuale în vederea prevenirii abuzului emoțional”.
Deci, pentru a obține o balanță corectă între interesele minorului și interesele părinților, se impune revenirea asupra măsurii inițiale de legătură minor câtă vreme nu mai subzistă elementele sale decisive, - în consonanță cu interesul superior și actual al copilului,având în vedere că după divorț reclamanta s-a mutat în Rm V. în timp ce pârâtul a rămas în localitatea C. județul D., iar minorul trebuie să urmeze tratament medical sub supravegherea strictă a mamei, fără a se deplasa dintr-o localitate în alta .
În acest sens, art.14 din legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului consacră dreptul copilului de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, - aceste legături neputând fi împiedicate sau restrânse decât în cazul existenței unor motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului.
De asemenea, relațiile personale între copil și părinții săi sunt reglementate și prin Convenția asupra relațiilor personale care privesc copiii adoptată la Strasbourg, la 15.05.2003 (și ratificată de România prin Legea 87/2007), - care la articolul 4 prevede pe lângă faptul că minorul și părinții săi au dreptul de a obține și întreține relații personale constante, -acestea pot fi restrânse sau excluse dacă acest lucru este necesar în interesul superior al copilului. Aceasta deoarece atunci când nu este interesul superior al copilului să întrețină relații personale nesupravegheate cu unul dintre cei doi părinți ai săi, - se ia în considerare posibilitatea de a întreține relații personale sub supraveghere (sau a altor forme de relații personale cu acest părinte).
Prin urmare, pentru realizarea unui just echilibru între necesitatea de a se asigura un contact regulat între părinte și copilul său și aceea de a menține un mediu consecvent și fără variații majore care să nu implice scoaterea copilului din mediul familial al mamei care ar putea să îl destabilizeze pe minor,- dată fiind starea de sănătate psihică precară a minorului din cazul în speță,- instanța, - în raport de considerentele de mai sus apreciază că și capătul de cerere privind modificarea programului de vizitare minor este justificat.
Ca atare, va respinge excepția lipsei de interes a reclamantei care a fost invocată de pârât în întâmpinare (și unită cu fondul) și va dispune modificarea măsurii de legătură minor stabilită prin sent.civ.nr._/16.11.2010 pronunțată de Judecătoria C. (irevocabilă) în sensul ca pârâtul să aibă legături personale cu minorul P. M. T. născut la 14.03.2007 la reședința reclamantei din Râmnicu V., ..19, județul V. în prima și a treia zi de sâmbătă de la ora 10 până la ora 14 și de la ora 17 până la ora 19.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Respinge excepția lipsei de interes.
Admite cererea precizată a reclamantei P. D. M. L. cu domiciliul în Rm V. .. 19 județul V. cu reședința în Rm V. .. 19 jud V. în contradictoriu cu pârâtul P. M. domiciliat în com C. . județul D. și autoritatea tutelară C. L L ocal C.
Dispune majorarea pensiei de întreținere în sarcina pârâtului și în favoarea minorului de la suma de 500 lei lunar la cât a fost obligat pârâtul prin dec.civ.nr.1345/18.10.2011 pronunțată de Curtea de Apel C. (irevocabilă) la suma de 657,25 lei lunar, începând cu data introducerii acțiunii, - 29.11.2012 și până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau stingere a acestei obligații de întreținere.
Dispune indexarea de drept trimestrial a pensiei de întreținere în funcție de rata inflației.
Poprire din oficiu.
Dispune modificarea măsurii de legătură minor stabilită prin sent.civ.nr._/16.11.2010 pronunțată de Judecătoria C. (irevocabilă) în sensul ca pârâtul să aibă legături personale cu minorul P. M. T. născut la 14.03.2007 la reședința reclamantei din Râmnicu V., ..19, județul V. în prima și a treia săptămână în ziua de sâmbătă de la ora 10 până la ora 14 și de la ora 17 până la ora 19.
Cu apel, în 15 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 28.11.2013.
PREȘEDINTEGREFIER
S.BUSUIOCL.B.
Red.:B.S.;Tehnored.:B.L.;Nr.ex.: 4; Data red. 02.12 . 2013.
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 6034/2013. Judecătoria CRAIOVA | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 2013/2013.... → |
|---|
