Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 28/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 28/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 28-11-2013 în dosarul nr. 27015/215/2011
Dosar nr._
JUDECĂTORIA CRAIOVA – JUDEȚUL D.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 28.11.2013
COMPLETUL COMPUS DIN:
PREȘEDINTE- B. S.- JUDECĂTOR
GREFIER – B. L.
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința de judecată din 21.11.2013 care au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre privind pe reclamanta M.(fostă) O. M. F., pârâtul O. D. și intervenienta D. T. E. având ca obiect: partaj bunuri comune.
Procedura legală fără citare părți.
JUDECATA
Asupra cauzei de față:
Prin cererea înregistrată la data de 29.09.2011 sub numărul_ pe rolul Judecătoriei C., reclamanta M. (fostă O.) M. F. a chemat în judecată pârâtul O. D., solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună partajarea bunurilor comune în cote de 80% pentru reclamantă și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, s-a arătat că părțile s-au căsătorit la 20.01.2006, - căsătorie care a fost desfăcută prin sentința civilă nr.3171/17.02.2011 pronunțată de Judecătoria C.. În timpul căsătoriei părțile au cumpărat următoarele bunuri imobile: un imobil-apartament situat în C., ., ., ., județul D.; un imobil-casă situat în ., . (compus din subsol, parter, etaj, din cărămidă/BCA, acoperită cu țiglă metalică, compusă din 7 camere, 3 băi și 1 bucătărie. În perioada căsătoriei, reclamanta a locuit în S.U.A., iar pârâtul a locuit în România. Apartamentul a fost achiziționat la prețul de 45.000 lei RON conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.426/06.02.2006 de la părinții pârâtului care au înțeles să-și rezerve dreptul de uzufruct pe toată durata vieții. Casa a fost edificată în perioada 2008-2009, la care părțile au avut contribuții diferite. Reclamanta a contribuit cu suma de 65.000 euro la edificarea casei, - sumă rezultată din vânzarea unui apartament deținut de reclamantă în coproprietate cu mama sa (M. P.), care a înzestrat-o pe reclamantă sub forma darului manual cu echivalentul cotei sale din apartament. Reclamanta a mai contribuit cu suma de 70.000 USD – provenind din economiile sale realizate din activități retribuite pe teritoriul S.U.A., - sumă pe care reclamanta i-a trimis-o pârâtului în perioada 2005-2006 prin viramente bancare, în mai multe tranșe, în scopul investirii acestora în achiziția de terenuri. Cu aceste sume pârâtul a creditat, fără acordul reclamantei, firma pe care o deținea (.) cu sediul în C., ., ..1, ., iar după căsătorie, pârâtul a revândut aceste terenuri, - banii rezultați fiind utilizați la achiziționarea terenului din ., ..
Reclamanta a menționat că pârâtul a contribuit la edificarea casei ,a achiziționat terenul, unele materii prime și materiale, contractarea serviciilor de proiectare și arhitectură, obținerea avizelor și autorizațiilor necesare, contractarea serviciilor de specialitate construcții/instalații și supravegherea lucrărilor. De la data încheierii căsătoriei (ianuarie 2006) până la desfacerea căsătoriei (februarie 2010), - pârâtul nu a fost încadrat în muncă și nu a realizat venituri, nici în cadrul . nu a desfășurat activități profitabile.În subsidiar, reclamanta a solicitat să se constate că prin efectul subrogației reale parțiale, - sumele rezultate din vânzările de terenuri de către . și utilizate la edificarea casei din ., ., - constituie contribuția proprie a reclamantei la realizarea acestui imobil, terenurile fiind achiziționate cu banii proprii ai reclamantei., respectiv din suma de 70.000 USD. Întrucât pârâtul a înstrăinat o . bunuri mobile, - ulterior casa a rămas în posesia mamei reclamantei. Din primăvara anului 2010, - pârâtul a plecat în S.U.A.
În drept cererea se întemeiază pe dispoz.art.36 al.1/cod fam., art.728/cod civ.
În susținerea cererii au fost depuse următoarele acte în xerocopie: sentința civilă nr.3171/17.02.2011 pronunțată de Judecătoria C. (irevocabilă); cartea de identitate.
Reclamanta a precizat în scris acțiunea prin care a evaluat provizoriu masa partajabilă la suma de 280.000 lei (din care suma de 120.000 lei pentru apartament, iar 160.000 lei pentru casă).
Cererea precizată a fost legal timbrată.
Pârâtul a formulat întâmpinare în care a solicitat admiterea în parte a acțiunii și partajarea bunurilor comune în cote de ½, arătând că bunurile care trebuie partajate sunt următoarele: 1 dormitor compus din o toaletă cu oglindă și comodă, un pat de două persoane, un televizor S. cu diagonala de 51 cm, două noptiere, un colțar, o bibliotecă de perete, o măsuță de cafea din lemn și sticlă, o canapea, un birou de sticlă, un televizor PANASONIC cu diagonala de 51 cm, un calculator de birou DLL, o imprimantă HP, o canapea din piele pentru trei persoane, o canapea din piele pentru două persoane, un fotoliu piele, o măsuță de cafea din sticlă, o vitrină, un sistem audio BOSSE cu șase boxe, un amplificator ONKO, un DVD Samsung, două tablouri de perete; un dormitor compus din un pat, două noptiere, o comodă, un birou, un șemineu, un DVD Elite, un LCD cu diagonala 130 cm; o mobilă de bucătărie compusă din șapte corpuri suspendate, alte șapte corpuri pe podea, un blat granit de aproximativ 6 m, un frigider LG, un aragaz cu plită electrică, un cuptor cu microunde, o mașină de spălat vase, o mașină de spălat rufe, o mașină de uscat rufe; și următoarele bunuri imobile: un teren în suprafață de 987 m.p.; o casă compusă din patru dormitoare, o sufragerie, o bucătărie, sala de mese și beci în suprafață de 164 m.p. amprentă la sol;terenul este împrejmuit de bolțari, având două porți din fier forjat, un pentru accesul mașinii, de asemenea, în grădină se află o magazie de aproximativ 10 m.p.- din aluminiu.Pârâtul a mai arătat în întâmpinare că din anul 2000 părțile se află în America, unde au achiziționat o casă cu 160.000 dolari, pe care au vândut-o în 2003 cu suma de 200.000 dolari. În anul 2001 pârâtul a contractat un împrumut bancar de 16.000 dolari – bani care i- au rămas reclamantei. Reclamanta nu a trimis suma de 70.000 dolari în perioada 2008-2009 pentru că salariul anual al reclamantei este de 26.000 dolari. Prețul obținut din vânzarea apartamentului proprietatea reclamantei și a mamei sale a fost utilizat de acestea astfel: cu 16.000 euro s-a achitat avansul pentru un autoturism marca Mercedes Vito care a rămas în posesia reclamantei și mamei sale; iar 10.000 dolari i-a folosit reclamanta pentru operații estetice (implant cu silicoane). Din luna februarie 2003 până în aprilie 2010, pârâtul a locuit cu mama reclamantei atât în C., cât și la casa din ., ., - casă construită numai de pârât, pentru care a împrumutat suma de 90.000 euro de la prieteni, - obligându-se ca împreună cu reclamanta să îi restituie.
În susținerea întâmpinării pârâtul a depus următoarele acte în xerocopie: certificat de nomenclatură stradală nr.3018/06.05.2008 eliberat de Consiliul Local Șimnicu de Sus; contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1374/25.07.2007; încheiere nr._/13.05.2009 dată de OCPI D.; plan de amplasament.
Întrucât prin întâmpinare s-a solicitat aducerea la masa de partaj și a bunurilor mobile, pe lângă cele imobile, în cote de ½, - s a calificat întâmpinarea ca având caracter reconvențional prin încheierea de ședință din 08.12.2011.
Pârâtul-reclamant a precizat în scris cererea reconvențională evaluând bunurile la suma de 80.000 lei.
Reclamanta-pârâtă a formulat o cerere de complinire a masei partajabile și întâmpinare la cererea reconvențională în care a solicitat includerea la masa de partaj a suprafeței de teren de 987 mp aferentă casei de locuit din . . (teren a cărui evaluare a fost specificată prin precizarea scrisă la acțiunea 160.000 lei, sumă care a inclus atât valoarea terenului, cât și a casei). Reclamanta-pârâtă a menționat că suma de 70.000 USD din acțiune i-a trimis-o pârâtului-reclamant în perioada 2003-2009 (ci nu în perioada 2005-2006). Reclamanta-pârâtă a solicitat imputarea echivalentului sumei de 65.000 euro menționată și în acțiune din lotul pârâtului-reclamant deoarece reprezintă contribuția proprie a reclamantei-pârâte. Bunurile mobile solicitate de pârâtul-reclamant la masa de partaj au fost achiziționate de reclamanta-pârâtă din veniturile realizate de aceasta în S.U.A., pe care le-a trimis pârâtului-reclamant în luna iulie 2008 pentru finalizarea și mobilarea casei din ., .. Reclamanta-pârâtă, prin întâmpinarea formulată la cererea reconvențională, a recunoscut că părțile au cumpărat o casă în S.U.A. cu 160.000 USD, pe care au vândut-o în anul 2003 cu suma de 200.000 USD, - din care pârâtului-reclamant i-au rămas 15.664,93 USD. Este nereală susținerea pârâtului-reclamant privind modul în care reclamanta-pârâtă și mama sa au folosit banii obținuți din vânzarea casei din . ., preț din care mama reclamantei-pârâte a înzestrat-o pe aceasta cu suma de 40.625 euro. Autoturismul Mercedes Vito a fost cumpărat de pârâtul-reclamant fără consultarea și acceptul reclamantei-pârâte. Costul operației estetice a fost suportat de reclamanta-pârâtă din veniturile obținute în SUA. Reclamanta-pârâtă a arătat că nu cunoaște suma totală pe care a împrumutat-o pârâtul-reclamant de la prieteni sub pretextul edificării casei din . ..
Pârâtul-reclamant a precizat în scris cererea reconvențională arătând că își restrânge obiectul cererii reconvenționale privind numai partajarea bunurilor mobile (adică cele trei mobile), - pe care le-a evaluat provizoriu la suma de 8000 lei. Pârâtul-reclamant a subliniat că a realizat venituri din activități imobiliare și că apartamentul din litigiu a fost dobândit de părți de la părinții pârâtului-reclamant, care și-au rezervat dreptul de uzufruct prin contractul de vânzare-cumpărare nr.426/06.02.2006. În anul 2007, pârâtul-reclamant a achiziționat terenul din . .. Părțile au făcut un împrumut bancar nr._/01.07.2008, de 21.400 euro, care a fost garantat cu apartamentul din litigiu prin instituirea unei ipoteci de rangul I asupra apartamentului aflat în proprietatea părților (cu drept de uzufruct viager în favoarea soților D.). Banii din împrumut au fost folosiți de părți la edificarea casei din . ., - care a fost finalizată în anul 2009. Pasivul comunitar se compune din suma de 21.500 euro și 50.000 euro împrumutați de la prieteni pentru achiziționarea de materiale de construcții și finisaje.
Pârâtul-reclamant a formulat întâmpinare la cererea de complinire a acțiunii reclamantei-pârâte, arătând că este de acord cu partajarea suprafeței de teren de 987 mp aferent casei din . ..
Pârâtul-reclamant a mai depus la dosar: contract de vânzare-cumpărare nr.426/06.02.2006; contract de împrumut bancar nr._/01.07.2008.
Reclamanta-pârâtă a reiterat în scris că înțelege așa cum a menționat în acțiune, să se constate cota de contribuție a acesteia de 80% la dobândirea bunurilor comune.
Prin încheierea de ședință din 12.04.2012 s-a consemnat că pârâtul-reclamant a renunțat la cererea de acordare ajutor public judiciar.
Intervenienta D. T. E. a formulat cerere de intervenție în interesul pârâtului-reclamant în care a arătat că a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr.426/2006 cu pârâtul-reclamant privind vânzarea nudei proprietăți a apartamentului intervenientei cu scopul ca fiul său (pârâtul-reclamant) să poată achiziționa un teren în . .. În acest scop a fost contract și creditul bancar nr._/01.07.2008 prin care s-a instituit ipotecă de rangul I asupra apartamentului din C., P-ța Gării, ., - bani pe care reclamanta-pârâtă și pârâtul-reclamant i-au ridicat pentru construirea imobilului pe terenul cumpărat anterior. În subsidiar, intervenienta a solicitat să fie avută în vedere constribuția acesteia la cota de ½ din ce i se cuvine pârâtului-reclamant.
Prin încheierea de ședință din 13.09.2012 instanța le-a pus în vedere pârâtului-reclamant și intervenientei să timbreze cererea reconvențională, respectiv cererea de intervenție în interesul pârâtului-reclamant, fiecare cu taxă de timbru 240 lei și cu timbru judiciar 3 lei.
Prin încheierea de ședință din 11.10.2012 s-a invocat și s-a admis excepția netimbrării cererii reconvenționale și a cererii de intervenție în interesul pârâtului-reclamant. Ulterior admiterii excepției netimbrării s-au achitat taxele de timbru pentru cererea reconvențională și cererea de intervenție în interesul pârâtului-reclamant.
În dovedirea cererii, reclamanta-pârâtă a solicitat proba cu acte, proba cu interogatoriul pârâtului-reclamant și proba cu 2 martori pentru fiecare: N. A. O. și V. E.. Probele solicitate au fost încuviințate de instanță în conformitate cu dispozițiile art.167 al.1, art.218, art.138/ din fostul cod proc.civ..
În contraprobă numai pe cererea principală complinită, pârâtul-reclamant și intervenienta au solicitat proba cu doi martori: F. C. și P. F..
Având în vedere că prin încheierea de ședință din 11.10.2012 a fost admisă excepția netimbrării cererii reconvenționale și a cererii de intervenție formulată în interesul pârâtului-reclamant, înseamnă că încheierea pronunțată la acea dată a dobândit caracter interlocutoriu, astfel că instanța nu mai poate reveni asupra acestei încheieri, așa cum s-a solicitat prin cererea depusă după ședința din 11.10.2012, chiar dacă au fost anexate chitanțele privind achitarea taxei de timbru. Prin urmare, instanța a admis parțial cererea de probatorii formulată de pârâtul-reclamant și de intervenientă, în sensul că a admis numai în contraprobă proba testimonială pe cererea principală complinită a reclamantei-pârâte, - în temeiul art.167 al.5 din fostul cod proc.civ.
În conformitate cu dispozițiile art.192-200 din fostul cod proc.civ., au fost audiați sub prestare de jurământ, martorii: N. A. O., V. E., F. C. și P. F. - ale căror depoziții au fost consemnate și atașate la dosar.
Analizând susținerile reclamantei-pârâte din cererea principală complinită, - pe baza probelor administrate în cauză, - instanța a reținut următoarele:
Prin sent.civ.nr.3171/17.02.2011 pronunțată de Judecătoria C. (definitivă și irevocabilă prin neapelare) a fost desfăcută prin acord căsătoria reclamantei-pârâte cu pârâtul-reclamant ,- căsătorie încheiată la data de 20.01.2006, s-a dispus ca reclamanta-pârâtă să revină la numele purtat anterior căsătoriei (M.), s-a luat act de învoiala părților încuviințându-se încredințarea minorei O. Ayssa Kathleen născută la 11.09.2002 spre creștere și educare reclamantei-pârâte, s-a luat act de învoiala părților privind plata unei pensiei de întreținere în cuantum de 296 USD lunar minorei, fiind menținută prin învoiala părților măsura legală de legătură personală a pârâtului-reclamant cu minora, dispusă prin ordinul de custodie nr.10-_/12.11.2010 emis de Curtea de Justiție din districtul Chester Pennsylvania.
Conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.426/06.02.2006 (BNP-Ș. F.) intervenienta D. T. E. și soțul D. M. în calitate de vânzători, au vândut - pârâtului-reclamant ( căsătorit cu reclamanta-pârâtă), - un apartament proprietatea vânzătorilor situat în C., Piața Gării (actual ., ., ., județul D., transmițându-se cumpărătorului și cota indiviză din dreptul de coproprietate forțată și perpetuă asupra părților din imobil; vânzătorii și-au rezervat dreptul de uzufruct pe tot parcursul vieții lor.
Deci fiind dobândit în timpul căsătoriei reclamantei-pârâte și pârâtului-reclamant, apartamentul este proprietate comună și se include la masa de partaj.
Prin clauza de uzufruct se dezmembrează practic dreptul de proprietate trecând la cumpărător nuda proprietate la data încheierii actului (iar posesia și folosința le rămâne vânzătorilor). În cazul în care cu privire la apartamentul sus-menționat reclamanta-pârâtă și pârâtul-reclamant au nuda proprietate (deci calitate de proprietari), - cererea de împărțeală făcută de unul dintre nuzii proprietari este admisibilă.
În conformitate cu art.65 din Legea 71/10.06.2011, - dispozițiile art.667 și art.668 din codul civil actual se aplică numai actelor juridice încheiate după . Codului civil din 01.10.2011. Or, actele juridice sus-amintite au fost încheiate anterior intrării în vigoare a codului civil actual, - ceea ce înseamnă că în speță rămân aplicabile dispozițiile art.30/cod fam. (respectiv Legea 4/1953) republicată sub care a avut loc încheierea actelor juridice sus-amintite privind dobândirea bunurilor comune), - dispoziții care prevăd că: „bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soți, sunt de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soților.”
Cu privire la imobilul-casă din . ., edificat în 2008-2009, pârâtul-reclamant a recunoscut acest lucru în întâmpinarea formulată la fila 42 din dosar.
Conform autorizației de construire nr.25/25.04.2008 eliberată de Primăria Șimnicu de Sus, pârâtul-reclamant a fost autorizat să execute lucrări de construire pentru locuință (S+P+M, garaj, împrejmuire) în . sat Albești, ., .,județul D..Coroborat cu certificatul de nomenclatură stradală nr.3018/06.05.2008 eliberat de Primăria Șimnicu de Sus, rezultă de asemenea că există teren/locuință conform registrului agricol vol.6, poziția 299 în . sat Albești, ., .> Susținerile reclamantei-pârâte că suma de 65.000 euro constituie o contribuție proprie a acesteia la construirea casei din . ., - instanța a reținut următoarele:
Din certificatul de moștenitor nr.2544/11.08.1993 (notariat de stat) – rezultă că de pe urma defunctului M. T. E., reclamanta-pârâtă în calitate de fiică a moștenit cota de 3/4, iar soția supraviețuitoare M. P. a moștenit cota de ¼ dintr-un apartament situat în C., cartier Craiovița Nouă, ..1, ., județul D.. Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2041/16.08.2007 (BNP-T. D. și T. A.) reclamanta-pârâtă, în timpul căsătoriei, și mama sa M. P. au vândut apartamentul moștenit cu prețul de 65.000 euro. Martorii V. E., F. N. C. și P. F. au confirmat susținerile reclamantei-pârâte că banii obținuți din vânzarea apartamentului moștenit de aceasta și mama sa au fost investiți în construirea casei din . ., mama reclamantei-pârâte lăsându-i acesteia întreaga sumă obținută din prețul vânzării, în scopul construirii casei respective.
Potrivit practicii instanței supreme, dacă la dobândirea unui bun au contribuit părinții unui soț,- în speță contribuția mamei reclamantei-pârâte care i-a lăsat reclamantei-pârâte întregul preț de 65.000 euro, adică și partea din preț cuvenită mamei, - obținut din vânzarea în data de 16.08.2007 ( adică în timpul căsătoriei reclamantei –pârâte și pârâtului-reclamant) a apartamentului moștenit de reclamantei-pârâtă și mama sa situat în cartier Craiovița Nouă, ..1, ., județul D., - nu poate fi socotită decât o donație făcută în favoarea exclusivă a copilului ei (adică în favoarea reclamantei-pârâte) – cât timp nu a arătat în mod expres că a înțeles să gratifice pe ambii soți.
Prin urmare, suma de 65.000 euro obținută de reclamanta-pârâtă în timpul căsătoriei din vânzarea apartamentului din C., cartier Craiovița Nouă, ..1, ., județul D. se consideră a fi contribuția proprie a acesteia la construirea casei din . . – întrucât din declarațiile martorilor V. E., F. N. C. și P. F., a rezultat că a fost investită în acest scop, - sumă care corespunzător echivalentului în monedă națională va fi imputată lotului pârâtului-reclamant.
În ceea ce privește susținerile reclamantei-pârâte din acțiune, că din economiile făcute i-a trimis suma de 70.000 USD din S.U.A. pârâtului-reclamant în România, în perioada 2005-2006, prin viramente bancare pentru achiziționarea de terenuri, care apoi au fost vândute în timpul căsătoriei, iar din prețul obținut s-a cumpărat terenul din . . pe care s-a construit casa, - după care prin complinirea la acțiune reclamanta-pârâtă a specificat că de fapt suma de 70.000 USD i-a trimis-o pârâtului-reclamant în perioada 2003-2009, - instanța, din probele administrate în cauză a reținut următoarele:
Conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2408/14.07.2006 (BNP-S. C.) – . prin reprezentant legal pârâtul-reclamant O. D. a vândut în timpul căsătoriei, 11.000 m.p. teren intravilan proprietatea societății comerciale, situat în ., T.15, P.5, cu 20.900 euro (echivalentul a 75.003,83 RON). Conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2233/02.10.2006 (BNP-P. O.) . prin reprezentant legal pârâtul-reclamant O. D. a vândut în timpul căsătoriei, 2617 m.p. teren extravilan proprietatea societății comerciale, situat în localitatea Pielești, județul D., cu prețul de 229.463 lei. Conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2960/03.09.2007 (BNP-S. C.) . prin reprezentant legal pârâtul-reclamant O. D. a vândut în timpul căsătoriei, 1500 m.p. teren proprietatea societății comerciale, situat în localitatea Pielești, județul D., T.51, P.5, județul D. cu prețul de 5100 lei. Martorii V. E., F. N. C. și P. F. au declarat că reclamanta-pârâtă și pârâtul-reclamant au cumpărat inițial aceste terenuri, care apoi au fost vândute în timpul căsătoriei (așa cum a rezultat din contractele de vânzare-cumpărare sus- amintite), - iar cu banii obținuți din vânzarea acestora au achiziționat o suprafață de teren în . ., pe care au edificat casa.
Din înscrisurile de la dosarul cauzei, a rezultat că reclamanta-pârâtă prin viramente bancare a trimis din SUA în România, dolari americani, în perioada 2003-2009, cum a menționat în complinirea la acțiune. Acest drept bănesc poate fi valorificat numai odată cu partajarea bunurilor comune când se poate cunoaște cota de contribuție a fiecăruia dintre foștii soți. Numai de la această dată începe să curgă termenul de prescripție, respectiv de la data la care desfăcându-se căsătoria în mod irevocabil, s-a născut dreptul de a cere partajarea bunurilor comune. În acest sens, instanța ținând seama că acțiunea de partaj a fost promovată la 29.09.2011, iar căsătoria părților a fost desfăcută la data de 17.02.2011 prin sent.civ.nr.3171/17.02.2011 pronunțată de Judecătoria C. (definitivă și irevocabilă prin neapelare), termenul de prescripție de trei ani prevăzut de art.3 alin.1 din Decret 167/1958 privind aceste pretenții bănești a fost deci suspendat până la data rămânerii irevocabile a hotărârii de divorț și întrucât acțiunea de partaj a fost introdusă la 29.09.2011, înseamnă că vor fi avute în vedere sumele de bani trimise de reclamanta-pârâtă pârâtului-reclamant pe ultimii trei ani anteriori promovării acțiunii de partaj, respectiv începând din anul 2008 până în anul 2009( inclusiv ) până la care s-a solicitat prin complinirea la acțiune. Aceasta, deoarece, deși perioada ultimilor trei ani anterioară promovării partajului a fost 2008-2011, reclamanta-pârâtă a solicitat pretențiile bănești numai până în 2009. Acest lucru este justificat și de faptul că prin acțiune s-a susținut că edificarea casei a avut loc în perioada 2008-2009, iar prin întâmpinare pârâtul-reclamant a recunoscut că în această perioadă s-a edificat casa din . ., care se coroborează și cu obținerea autorizației de construire a casei înregistrată sub nr.25/25.04.2008.
Potrivit înscrisurilor de la dosarul cauzei, în perioada 2008-2009 reclamanta-pârâtă a trimis din SUA în România pârâtului-reclamant suma de 18.910,99 dolari americani prin viramente bancare pentru construirea casei din ., ., reprezentând contribuția efectivă și reală a reclamantei-pârâte din veniturile sale la dobândirea bunurilor comune în timpul căsătoriei, care va fi avută în vedere și inclusă direct în stabilirea cotelor în mod fracționat . Aceasta, deoarece veniturile constituie în timpul căsătoriei bunuri comune care sunt folosite pentru susținerea sarcinilor căsătoriei și achiziționarea de bunuri comune. Deși veniturile din muncă ale foștilor soți sunt bunuri comune, ele servesc pentru determinarea cotei-părți ce-i revine fiecăruia din totalitatea acestor bunuri. De aceea, dacă unul dintre soți a contribuit numai cu o parte din veniturile sale din muncă la dobândirea bunurilor comune – cota lui în aceste bunuri se determină potrivit contribuției sale efective și reale.
Având în vedere că prin complinirea la acțiune reclamanta-pârâtă a solicitat pretențiile bănești pentru perioada 2003-2009, însă potrivit argumentelor expuse mai sus, în baza probelor de la dosar, instanța a avut în vedere numai drepturile patrimoniale din anii 2008-2009, deoarece pentru restul perioadei 2003-2007 este prescris dreptul reclamantei-pârâte de a mai fi cerut pretențiile bănești întrucât în perioada respectivă 2003-2007 a fost depășit termenul legal de prescripție de trei ani prevăzut de art.3 alin.1 din Decret 167/1958 privind dreptul de a solicita aceste pretenții bănești raportat la perioada la care am făcut referire pe larg mai sus privind data promovării acțiunii de partaj 29.09.2011 după rămânerea irevocabilă a hotărârii de divorț pronunțată la 17.02.2011. Termenul de prescripție privind solicitarea pretențiilor bănești este data la care desfăcându-se căsătoria în mod irevocabil, s-a născut dreptul de a cere partajarea bunurilor comune.
Susținerile reclamantei-pârâte din cererea de complinire a acțiunii că în timpul căsătoriei reclamanta-pârâtă și pârâtul-reclamant au achiziționat 987 mp teren aferent casei din . . au fost confirmate de pârâtul-reclamant prin întâmpinarea pe care acesta a formulat-o (la fila 44) la cererea de complinire a reclamantei-pârâte. Această recunoaștere se coroborează și cu încheierea nr._/13.05.2009 a OCPI D. prin care s-a confirmat că imobilul situat în . ., T.114, P.13, compus din teren intravilan în suprafață de 987 mp din acte și din măsurători, cu nr.cadastral 1095/5/1/1/3-1095/5/1/1/4 înscris în Cartea Funciară cu nr.1713 Șimnicu de Sus sub A4, este proprietatea reclamantei-pârâte și a pârâtului-reclamant (sub B2). Prin aceeași încheiere s-a dispus înscrierea construcției C1-locuință S+P+M și intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului în favoarea reclamantei-pârâte și pârâtului-reclamant. Prin urmare, instanța va reține la masa de partaj 987 mp teren aferent casei din . ..
Martorii N. A. O. și V. E. au declarat că pârâtul-reclamant s-a ocupat de construirea casei din . ., întrucât reclamanta-pârâtă se afla în SUA.
Martorii V. E. și P. F. au declarat că în posesia casei construită în timpul căsătoriei părților, - a rămas mama reclamantei-pârâte.
Întrucât din probele administrate în cauză nu a rezultat că au fost achiziționate din suma trimisă de 70.000 USD, cum a susținut reclamanta-pârâtă toate terenurile care au fost inițial cumpărate și apoi revândute în timpul căsătoriei părților prin firma . patronată de pârâtul-reclamant potrivit contractelor de vânzare cumpărare nr.2408/14.07.2006, 2233/02.10.2006 și 2960/03.09.2007, - instanța nu poate constata contribuția proprie a reclamantei-pârâte prin efectul subrogației reale așa cum a solicitat reclamanta-pârâtă.
Restul bunurilor care nu au fost dovedite prin probele propuse de părți nu pot fi reținute la masa de partaj.
Din proba testimonială coroborată cu actele de la dosar, a rezultat că ambele părți au realizat venituri în timpul căsătoriei, reclamanta-pârâtă în SUA, iar pârâtul-reclamant în România, la firma ..
La aprecierea cotei de contribuție a părților se au în vedere și veniturile obținute de părți pe perioada căsniciei. Deși veniturile din muncă ale foștilor soți sunt bunuri comune, ele servesc pentru determinarea cotei-părți ce-i revine fiecăruia din totalitatea acestor bunuri. Aportul fiecăruia dintre soți la dobândirea bunurilor comune se determină în raport de contribuția sa efectivă și reală (ci nu în raport de totalul veniturilor din muncă). De aceea, dacă unul dintre soți a contribuit numai cu o parte din veniturile sale din muncă la dobândirea bunurilor comune – cota lui în aceste bunuri se determină potrivit contribuției sale efective și reale.
Din depozițiile martorilor F. N. C. și P. F. a rezultat că de treburile gospodărești s-a ocupat într-o măsură mai mare în timpul căsătoriei pârâtul-reclamant. Din declarațiile martorilor N. A. O. și P. F. a rezultat că de creșterea minorei rezultată din căsătoria părților s-a ocupat mai mult reclamanta-pârâtă ajutată și de mama sa.
Soții neavând de la început stabilit dreptul asupra unei anumite cote din bunurile comune, este necesar dacă nu convin asupra împărțelii, să se stabilească prin probe cu ocazia partajului, ce aport a avut fiecare în timpul căsătoriei la dobândirea acelor bunuri.
Contribuția poate fi directă, constând în munca sau mijloacele materiale sau financiare ale ambilor soți, sau indirectă, prin munca depusă în gospodărie și creșterea copiilor, - iar în ceea ce privește veniturile realizate prin muncă, acestea constituie un bun comun, - fiind destinat susținerii sarcinilor căsătoriei.
În conformitate cu art.65 din Legea 71/10.06.2011, - dispozițiile art.667 și art.668 din codul civil actual se aplică numai actelor juridice încheiate după . codului civil din 01.10.2011. Or, actele juridice sus-amintite au fost încheiate anterior intrării în vigoare a codului civil actual, - ceea ce înseamnă că în speță rămân aplicabile dispozițiile art.30/cod fam. (respectiv Legea 4/1953) republicată sub care a avut loc încheierea actelor juridice sus-amintite privind dobândirea bunurilor comune), - dispoziții care prevăd că: „bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soți, sunt de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soților.”
C.- parte care se cuvine fiecărui soț se stabilește în raport de contribuția efectivă, reală la dobândirea și la conservarea bunurilor; cotele de contribuție ale părților la dobândirea bunurilor comune se analizează până la desfacerea căsătoriei în mod irevocabil.
În raport de probele administrate în cauză instanța a apreciat o cotă de contribuție de 2/3 pentru reclamanta-pârâtă la dobândirea bunurilor comune și de 1/3 pentru pârâtul-reclamant.
În raport de considerentele expuse pe larg anterior, pe baza probelor administrate în cauză la care am făcut referire în mod argumentat pe larg mai sus, - instanța prin încheierea de admitere în principiu pronunțată la 30.05.2013 a admis în parte și în principiu cererea principală complinită a reclamantei pârâte .
Potrivit principiului căruia nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune, prevăzut de art.728/ fostul cod civ., art.36 alin.1/cod fam și art.673 indice 5 alin.1 din fostul cod proc.civ., - instanța a dispus împărțirea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei de reclamanta-pârâtă și pârâtul-reclamant, - în cote de2/3 pentru reclamanta-pârâtă la dobândirea bunurilor comune și de 1/3 pentru pârâtul-reclamant.
În conformitate cu art.673 indice 6 și art.673 indice 5, alin.1 din fostul cod proc.civ, instanța a dispus efectuarea unei expertize specialitatea construcții civile,(bunuri imobile ) pentru evaluarea bunurilor la valoarea actuală și de circulație, arătarea criteriilor avute în vedere la evaluare, cu indicarea actelor normative avute în vedere de expert, propuneri de variante de lotizare și stabilirea unei sulte pentru eventualele inegalități de valoare ale loturilor.
Instanța a stabilit onorarii provizorii pentru expertul specialitatea construcții civile ( evaluare proprietăți) în cuantum de 1500 lei (în sarcina reclamantei-pârâte 1000 lei; respectiv în sarcina pârâtului-reclamant 500 lei).
Având în vedere că prin încheierea pronunțată la 11.10.2012 s-a admis excepția netimbrării cererii reconvenționale și a cererii de intervenție în interesul pârâtului-reclamant, - încheiere care a dobândit caracter interlocutoriu prin admiterea excepției netimbrării, nemaiputându-se reveni asupra încheierii cu caracter interlocutoriu, - instanța a dispus anularea în principiu a cererii reconvenționale a pârâtului reclamant și a cererii de intervenție in interesul pârâtului reclamant formulată de intervenienta D. T. E. ,ca netimbrată.
De reținut că în speță instanța a avut în vedere normele de drept substanțial, (tranzitorii, generale) în raport de momentul sesizării instanței - 29.09.2011 - având în vedere prevederile art.223 din legea 71/10.06.2011 potrivit cărora se aplică legea care a fost în vigoare la data când au fost formulate cererile în materie civilă, dacă prin prezenta Lege 71/10.06.2011 nu se prevede altfel. În acest sens sunt și dispozițiile art.65 din Legea 71/10.06.2011.
S-a achitat onorariul de expert conform chitanțelor de la dosar .
Având în vedere că potrivit art.26 alin.2 din actualul cod de procedură civilă, administrarea probelor se face potrivit legii în vigoare la data administrării lor, în baza art 331 al. 1 actualul cod proc civ, prin tragere la sorți, instanța a numit expert construcții civile Sollosy G. ; în conformitate cu art. 331 al.2 actualul cod proc civ a stabilit ca obiective măsurile dispuse prin încheierea interlocutorie pronunțată de 30.05.2013 și anume evaluarea unui imobil-apartament situat în C., cartier Piața Gării (actual ., ., . (fără dreptul de uzufruct); un imobil-casă situat în ., ., județul D. (., .): suprafața de teren intravilan de 987 mp situat în ., . (T.114, P.13) județul D. ,la valoarea actuală și de circulație, arătarea criteriilor avute în vedere la evaluare, propuneri de variante de lotizare( în cota de 2/3 pentru reclamantă și 1/3 pentru pârât ) și compensarea inegalităților de valoare ale loturilor prin stabilirea unei sulte ; conform art 335 actualul cod proc civ expertul să citeze părțile cu scrisoare recomandată, să depună dovezile de convocare ale părților și să depună raportul de expertiză cu 10 zile înainte de termenul de judecată stabilit conform art. 336 actualul cod proc civ.
S-a întocmit și depus la dosar raportul de expertiză specialitatea construcții civile /03.09.2013 întocmit de expert Sollosy G. la care s-au anexat dovezile de convocare ale părților și procesul-verbal /02.08.2013
Reclamanta la termenul de judecată din data de 24.10.2013 a formulat oral obiecțiuni împotriva raportul de expertiză specialitatea construcții civile cu privire la lotizarea făcută de expert, care a propus atribuirea casei în lotul reclamantei, respectiv atribuirea apartamentului în lotul pârâtului. Dacă ambele imobile ar fi atribuite în lotul reclamantei, atunci sulta ar fi prea mare pentru pârât, însă în situația în care casa ar fi atribuită reclamantei și apartamentul pârâtului, sulta ar fi de 250.000 Ron. Există riscul executării silite.
Pârâtul a depus obiecțiuni scrise împotriva aceluiași raport de expertiză specialitatea construcții civile în care a solicitat să i se atribuie și lui casa .
După ce au fost puse în discuția părților, instanța prin încheierea de ședință din 24.10.2013 a respins obiecțiunile formulate de părți, având în vedere că în raportul de expertiză specialitatea construcții civile din 03.09.2013 întocmit de expert Sollosy G., acesta a propus o unică variantă de lotizare în care casa a fost atribuită în lotul reclamantei, iar apartamentul în lotul pârâtului, instanța apreciind că nu este cazul ca expertul să răspundă la obiecțiuni numai pentru a efectua o altă variantă de lotizare prin simpla rotație a bunurilor în loturile părților, de vreme ce și instanța poate stabili o lotizare dacă este cazul, ținând seama de criteriile prevăzute de art.673 ind.9 din fostul cod proc.civ.,rămânând în sarcina instanței să dispună prin hotărârea finală modul de lotizare în raport de situația concretă a speței coroborată cu prevederile art.673 ind.9 din fostul cod proc.civ.
Având în vedere că expertul specialitatea construcții civile a evaluat o . îmbunătățiri (în valoare de 10.122) la imobilul apartament ,precum și un gard (în valoare de_ lei ) la imobilul casă care nu au fost reținute de instanță prin încheierea de admitere în principiu și nici solicitate prin cererile formulate de părți, instanța va avea în vedere numai valoarea distinctă a apartamentului de_ lei (fără îmbunătățiri ) respectiv valoarea distinctă a imobilului casă de 453.738 lei (fără evaluarea reținută de expert pentru gard ) aceste sume rezultând în urma operațiunii de scădere deja efectuate de instanță.
Prin urmare, valoarea totală a masei partajabile se comune din suma de 160.429 lei (valoarea apartamentului ), suma de 453.738 lei (valoarea casei ) și suma de 14.810 lei ( valoarea terenului ).
Deci 160.429 lei + 453.738 lei + 14.810 lei = 628.977 lei
Din această de sumă de 628.977 lei a masei partajabile comune se scade dreptul de creanță de 65.000 euro ( adică 287.950 lei în echivalentul monedei naționale cum a rezultat din raportul de expertiză ) ,deoarece reprezintă contribuția proprie a reclamantei pârâte la construirea imobilului casă din . ., care îi va reveni de drept odată ce casa i se va atribui în lot în natură.
Astfel, 628.977 lei- 287.950 lei = 341.027 lei
Principiul care domină operațiunea de compunere a loturilor din cadrul partajului este principiul egalității părților, în sensul că fiecare urmează să primească un lot egal cu cota sa de contribuție la dobândirea bunurilor comune, în speță fiind stabilite instanță cote de 2/3 pentru reclamanta pârâtă și de 1/3 pentru pârâtul reclamant ceea ce înseamnă că din valoarea totală de 341.027 lei, reclamanta pârâtă va avea o cotă valorică de 227.351,33 lei ,iar pârâtul reclamant va avea o cotă valorică de 113.675, 66 lei .
La formarea loturilor,instanța va avea în vedere criteriile stabilite de art. 673 indice 9 din fostul cod proc. civ ( " acordul părților, mărimea cotei părți, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților ,faptul că unii dintre coproprietari înainte de a se cere împărțeala au făcut construcții cu acordul coproprietarilor ") sau altele asemenea ,- practica judiciară stabilind că la formarea și atribuirea loturilor trebuie analizat întreg materialul probator și să combine în mod echitabil realitățile speței pentru a asigura o împărțeală justă. În speță ținând seama de criteriul posesiei, de faptul că foștii soți dețin în proprietate comună numai nuda proprietate a apartamentului (iar intervenienta care este mama pârâtului reclamant deține dreptul de uzufruct al apartamentului respectiv, în această situație instanța consideră că se impune atribuirea apartamentului în lotul pârâtului reclamant ,iar casa și terenul în lotul reclamantei pârâte, dată fiind și contribuția proprie a acesteia de 65.000 euro( sau 287.950 lei ) investită în construirea casei ,acest drept de creanță fiind reflectat în valoarea casei .
In raport de considerentele de mai sus, instanța apreciind că cererea principală este întemeiată în parte urmează a fi admisă în parte .
Având în vedere că prin încheierea pronunțată la 11.10.2012 s-a admis excepția netimbrării cererii reconvenționale și a cererii de intervenție în interesul pârâtului-reclamant, - încheiere care a dobândit caracter interlocutoriu prin admiterea excepției netimbrării, nemaiputându-se reveni asupra încheierii cu caracter interlocutoriu, - instanța urmează să dispună anularea cererii reconvenționale a pârâtului reclamant și a cererii de intervenție in interesul pârâtului reclamant formulată de intervenienta D. T. E. ,ca netimbrată.
In raport de cele arătate de mai sus, instanța urmează ca în conformitate cu art. 673 ind.9 fost cod proc civ, cauza fiind înregistrată anterior intrării în vigoare a actualului cod de procedură civilă, să dispună omologarea în parte a raportului de expertiză specialitatea construcții civile/03.09.2013 întocmit de expert Sollosy G., în varianta stabilită de instanță, astfel:
Total valoare masă partajabilă: 160.429 lei (apartamentul) + 453.738 lei (casa) + 14.810 lei (teren) = 628.977 lei
628.977 lei minus 287.950 lei (dreptul de creanță propriu al reclamantei-pârâtei) = 341.027 lei.
C. valorică a reclamantei-pârâte este de 341.027 lei x 2/3 = 227.351,33 lei.
C. valorică a pârâtului-reclamant este de 341.027 lei x 1/3 = 113.675,66 lei.
Va dispune atribuirea bunurilor părților astfel:
Lotul 1 în valoare de 227.351,33 lei (reprezentând 2/3 )se va atribui reclamantei-pârâte, care va primi fizic în lot: un imobil-casă situat în ., ., județul D. (., .) în valoare de 453.738 lei; suprafața de teren intravilan de 987 mp situat în ., . (T.114, P.13) județul D. în valoare de 14.810 lei.
Total valoare lot ce va fi atribuit reclamantei-pârâte = 453.738 lei + 14.810 lei = 468.548 lei
468.548 lei – 227.351,33 lei = 241.196,67 lei.
287.950 lei – 241.196,67 lei =46.753,33 lei .
Reclamanta-pârâtă va primi sultă de la pârâtul-reclamant 46.753,33 lei.
Lotul 2 în valoare de 113.675,66 lei (reprezentând cota de 1/3) se va atribui pârâtului-reclamant, care va primi fizic în lot un imobil-apartament situat în C., cartier Piața Gării (actual ., ., . (fără dreptul de uzufruct) – imobil în valoare de 160.429 lei.
160.429 lei– 113.675,66 lei = 46.753,33 lei.
Pârâtul-reclamant va plăti sultă reclamantei-pârâte 46.753,33 lei.
Potrivit art 673 ind 10 al.1 teza II cpc, instanța urmează să stabilească termen de 6 luni pentru plata sultei de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
Intrucât cererea principală a fost admisă în parte ,iar cererea reconvențională și cererea de intervenție în interesul pârâtului reclamant au fost anulate ca netimbrate și având în vedere că poziția de parte câștigătoare în proces este determinată de raportul dintre conținutul obiectului cererilor și rezultatul obținut prin hotărârea de soluționare a litigiului, instanța urmează ca în baza art .276fost cod proc civ să dispună obligarea în parte a pârâtului-reclamant la plata cheltuielilor de judecată către reclamanta-pârâtă în cuantum de 6.072,91 lei (reprezentând parte din taxa de timbru, timbru judiciar, onorariu expert, onorariu avocat) proporțional cotei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite în parte și cererea principală complinită a reclamantei-pârâte M. (fostă O.) M. F. cu domiciliul ales în . . în contradictoriu cu pârâtul-reclamant O. D. domiciliat în C. .,.,. județul D. .
Dispune anularea cererii reconvenționale a pârâtului-reclamant și a cererii de intervenție în interesul pârâtului-reclamant formulată de intervenienta D. T. E., domiciliată în C. .,.,. ca netimbrate.
Dispune ieșirea din codevălmășie în cote de 2/3 pentru reclamanta-pârâtă și de 1/3 pentru pârâtul-reclamant.
Dispune omolgarea în parte a raportului de expertiză specialitatea construcții civile/03.09.2013 întocmit de expert Sollosy G., în varianta stabilită de instanță, astfel:
Total valoare masă partajabilă: 160.429 lei (apartamentul) + 453.738 lei (casa) + 14.810 lei (teren) = 628.977 lei
628.977 lei minus 287.950 lei (dreptul de creanță propriu al reclamantei-pârâtei) = 341.027 lei.
C. valorică a reclamantei-pârâte este de 341.027 lei x 2/3 = 227.351,33 lei.
C. valorică a pârâtului-reclamant este de 341.027 lei x 1/3 = 113.675,66 lei.
Dispune atribuirea bunurilor părților astfel:
Lotul 1 în valoare de 227.351,33 lei (reprezentând 2/3 )se atribuie reclamantei-pârâte, care primește fizic în lot: un imobil-casă situat în ., ., județul D. (., .) în valoare de 453.738 lei; suprafața de teren intravilan de 987 mp situat în ., . (T.114, P.13) județul D. în valoare de 14.810 lei.
Total valoare lot atribuit reclamantei-pârâte = 453.738 lei + 14.810 lei = 468.548 lei
468.548 lei – 227.351,33 lei = 241.196,67 lei.
287.950 lei – 241.196,67 lei =46.753,33 lei .
Reclamanta-pârâtă primește sultă de la pârâtul-reclamant 46.753,33 lei.
Lotul 2 în valoare de 113.675,66 lei (reprezentând cota de 1/3) se atribuie pârâtului-reclamant, care primește fizic în lot un imobil-apartament situat în C., cartier Piața Gării (actual ., ., ., județul D. (fără dreptul de uzufruct) – imobil în valoare de 160.429 lei.
160.429 lei– 113.675,66 lei = 46.753,33 lei.
Pârâtul-reclamant plătește sultă reclamantei-pârâte 46.753,33 lei.
Stabilește termen șase luni pentru plata sultei, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri judecătorești.
Dispune obligarea în parte a pârâtului-reclamant la plata cheltuielilor de judecată către reclamanta-pârâtă în cuantum de 6.072,91 lei (reprezentând parte din taxa de timbru, timbru judiciar, onorariu expert, onorariu avocat) proporțional cotei.
Cu apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi . 28.11.2013.
PREȘEDINTEGREFIER
S.B. L.B.
Red.:B.S./ Tehnored.:B.L./ Nr.ex.:4/ Data red.: 09.12. 2013
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 24/2013. Judecătoria CRAIOVA | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... → |
|---|
