Pretenţii. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 04-11-2013 în dosarul nr. 14127/215/2013
Dosar nr._ -Pretenții-
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA Nr._/2013
Ședința publică de la 04.11.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE T.-G. C.
Grefier L. T. - N.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta . SRL în contradictoriu cu pârâtii DIRECTIA J. A FINANTELOR PUBLICE C. si I. DE POLITIE D., având ca obiect pretentii.
La apelul nominal nu au raspuns partile.
Procedura este legal îndeplinită fara citarea partilor.
Dezbaterile au avut loc in sedinta din data de 28.10.2013, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, ce face parte integranta din prezenta hotarâre, când având nevoie de timp pentru a delibera, instanta a amânat pronuntarea pentru azi, când a dat urmatoarea hotarâre.
INSTANȚA
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei C. la data de 18.04.2013 sub nr._, reclamanta . SRL în contradictoriu cu pârâtii DIRECTIA J. A FINANTELOR PUBLICE C. si I. DE POLITIE D., a solicitat ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea in solidar a pârâtilor la plata sumei de_ lei precum si a cheltuielilor de judecata.
In motivarea actiunii s-a aratat ca reclamanta desfasoara multiple activitati printre care si comertul cu ingrasaminte chimice.
In acest sens in baza contractului de comision nr. 61/02.02.2012 incheiat cu comisionarul C. C. din . acestuia cu avizul_/02.02.2012 un numar de 500 saci azotat de amoniu pentru a fi vânduti cetatenilor din . 88 lei/sac.
Se arata ca in timpul vânzarii au intervenit lucratori ai politiei B. care au oprit vânzarea ingrasamintelor chimice considerând ca vânzarea este contraventie conform Legii 12/1991 si au dispus printre altele sanctionarea persoanei care le vindea N. R. cu suma de 1000 lei, ridicarea in vederea confiscarii a sumei de 5280 lei proveniti din vânzarea ingrasamintelor chimice precum si ridicarea celor 432 saci cu azotat de amoniu, care au fost gasiti nevânduti din cantitatea de 500 saci livrati spre vânzare, fiind incheiat procesul verbal de contraventie . nr._/22.02.2012.
Arata reclamanta ca potrivit notei de receptie nr. 10/04.02.2012 marfa a fost preluata de . C., la pretul de 60 lei/sac cu azotat de amoniu, desi din documentele existente, Politia B. si Directia Generala a Finantelor Publice D. stiau ca pretul este de 88 lei/sac.
Mentioneaza reclamanta ca Politia B. a predat spre vânzare marfa- 432 saci cu azotat de amoniu cu acceptul DGFP D., care a si primit contravaloarea acesteia, la 2 zile dupa incheierea procesului verbal de contraventie, deci in perioada de 15 zile in care reclamanta avea dreptul sa faca plângere impotriva acestuia.
Precizeaza reclamanta ca ingrasamintele chimice nu fac parte din categoria marfurilor perisabile, situatie care ar fi putu justifica valorificarea acestora in regim de urgenta.
Conform art. 1 din OUG 14/2007, Ministerul Finantelor Publice poate si este obligat sa valorifice bunurile intrate in proprietatea privata a statului ori in acest caz reclamanta era inca proprietar al marfii deposedat de aceasta prin procesul verbal incheiat de Politia B., care a devenit astfel un detentor percar.
Reclamanta arata ca vânzarea care echivaleaza cu o executare silita s-a facut in afara dispozitiilor legale prin incalcarea prevederilor OG 2/2001 si OUG 14/2007.
De asemenea, se arata ca prin masurile luate de catre pârâti, societatea reclamanta a fost prejudiciata cu suma de_ lei.
In drept si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art. 192 si urm NCPC, art. 1357 C.civ, art. 1370 C.civ, art. 32 alin 3 din OG 2/2001 si art. 41 alin 3 din OG 2/2001.
In sustinerea actiunii au fost depuse la dosar copii de pe urmatoarele acte: contract de comision nr. 61/02.02.2012, aviz de expeditie nr._/02.02.2012, proces verbal de contraventie . nr._/22.02.2012, sentinta nr. 2894/2012 a Judecatoriei B., NIR nr. 10/23.02.2012, extras de cont din 10.04.2013.
La data de 21.06.2013, pârâtul IPJ D. a formulat intâmpinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive.
Arata pârâtul ca la data de 22.02.2012, organele de politie din cadrul IPJ D. au intocmit procesul verbal . nr._ prin care numitul N. R. a fost sanctionat contraventional cu amenda in cuantum de 1000 lei pentru incalcarea prevederilor art. 1 lit e din Legea nr. 12/1990 R, dispunându-se si sanctiunea complementara a confiscarii a 432 saci de azotat pentru care nu existau acte de provenienta.
Prin procesul verbal de predare bunuri si nota de receptie si constatare diferente din 24.02.2012, organele de politie au predat catre . unitate specializata in domeniul de referinta, a cantitatii de 432 saci de azotat de amoniu.
Arata pârâtul ca azotatul de amoniu face parte din categoria substantelor toxice care se regasesc enumerate la art. 5 alin 2 din OG 14/2007 si care se predau organelor specializate de indata având in vedere caracterul special al acestor produse.
Mentioneaza pârâtul ca nu este necesara obtinerea titlurilor executorii in cazul acestor categorii de bunuri, astfel ca pot fi valorificate pe cale de exceptie inainte de acest moment.
Precizeaza pârâtul ca OG 14/2007 si HG 731/2007 prevad faptul ca organele de valorificare au competenta sa restituie bunurile sau contravaloarea acestora in cazul bunurilor care au fost predate de catre detinatori in conformitate cu prevederile art. 40 alin 1 si 3 ai art. 41 alin 1 din HG 731/2007.
De asemenea, pârâtul arata ca singura institutie competenta si abilitata sa restituie contravaloarea bunurilor valorificate si care are calitate procesuala pasiva in cauza dedusa judecatii este DGFP D..
In sustinerea intâmpinarii au fost depuse la dosar copii de pe urmatoarele acte: adresa nr._/06.03.2012, borderoul de calculare nr._/06.03.2012, procesul verbal de predare bunuri si nota de receptie si constatare diferente din 24.02.2012.
La data de 13.06.2013, pârâta DGFP D. a formulat intâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare in judecata formulata de reclamanta, aratând ca motivele invocate de reclamanta nu pot fi retinute intrucât nu au un temei legal.
Pârâta arata ca având in vedere sentinta civila nr. 2894/13.11.2012 pronuntata de Judecatoria B., prin care s-a admis plângerea reclamantei, la data de 09.04.2013 prin OP nr. 36 suma de_ lei ce fusese obtinuta in urma valorificarii, a fost virata in contul reclamantei, fiind respectate dispozitiile OG 14/2007 si HG 731/2007.
Mentioneaza pârâta ca nu sunt intemeiate nici sustinerile reclamantei cu privire la "graba nejustificata", intrucât azotatul de amoniu a fost confiscat la data de 22.02.2012 si valorificat la data de 07.03.2012, iar dosarul prin care a fost admisa plângerea s-a solutionat in 2012.
Pârâta mai arata ca pretul de 88 lei nu este inscris in avizul de insotire a marfii, iar reclamanta nu a depus facturi sau alte documente justificative din care sa rezulte ca sacii de azotat de amoniu vânduti anterior confiscarii, au fost vânduti la pretul de 88 lei.
De asemenea, pârâta arata ca dupa confiscare, detinatorul, respectiv IPJ D. a respectat prevederile art. 17 din HG 731/2007, marfa fiind predata unei societati autorizate, valorificarea facându-se la pretul cu ridicata practicat in zona.
In drept si-a intemeiat intâmpinarea pe dispozitiile art. 205 C..
La data de 09.07.2013, reclamanta a depus la dosar raspuns la intâmpinarea formulata de pârâtul IPJ D., prin care a solicitat respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive invocata de pârâtul IPJ D., intrucât acesta se afla in culpa procesuala, predând spre valorificare cei 432 de saci cu azotat de amoniu prin incalcarea prevederilor legale din OG 2/2001, OG 14/2007 si HG 731/2007, espectiv bunurile nu intrasera in proprietatea privata a statului pentru a fi valorificate, bunurile au fost predate de agentul constatator catre ., spre vânzare si nu spre pastrare, desi nu exista un titlu pentru ele, reprezentantii pârâtului IPJ D. au fixat pretul de 60 lei/sac inclusiv TVA, desi din documentele ridicate si verificarile efectuate rezulta ca pretul este de 88 lei/sac inclusiv TVA, organele de politie au predat in mare graba spre vânzare marfa ridicata.
De asemenea, reclamanta arata ca prevederile invocate de pârât art. 5 alin 2 din OG 14/2007 care reglementeaza exceptiile de la normele de pastrare si valorificare a mai multor produse printre care si substante toxice precizeaza ca acestea se predau organelor de specialitate ale statului care au competenta de a gestiona astfel de bunuri, insa pârâtul a predat bunurile catre o societate cu capital privat.
La solicitarea reclamantei, instanta a dispus conceptarea si citarea in cauza in calitate de pârâta a Directiei Judetene a Finantelor Publice D..
La data de 21.10.2013, reclamanta a depus la dosar raspuns la intâmpinarea formulata de pârâta DGFP D. prin care a aratat ca intâmpinarea este neintemeiata.
Arata reclamanta ca . privata a statului este riguros reglementata prin prevederile art. 32 si 37 din OG 2/2001, art. 3 din OG 14/2007 si art. 1 din HG 731/2007, prevederi care nu au fost respectate.
Se mai arata ca cei doi pârâti au vândut bunuri proprietatea reclamantei, iar culpa DRFP C. consta in aceea ca a achiesat la masurile ilegale ale IPJ D. si a sprijinit aceste operatiuni prin intocmirea facturii FDJV7/07.03.2012 si primirea contravalorii azotatului de amoniu.
De asemenea, reclamanta arata ca pârâta invoca in apararea sa prev. Art. 17 alin 1 si 2 din HG 731/2007, dar azotatul de amoniu nu face parte din categoria bunurilor la care se refera acest text de lege.
Mentioneaza reclamanta ca pârâta DRFP C. contesta pretul de 88 lei/sac, dar nu aduce nicio dovada in acest sens, desi exista principiul reglementat de legislatie si respectat constant in practica judiciara, ca cel care pretinde o anumita stare trebuie s-o dovedeasca.
Analizand actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin acțiunea formulată reclamanta . SRL a solicitat obligarea în solidar a pârâtelor IPJ D. și DGFP D. la plata sumei de_ lei reprezentând diferența preț marfă neachitată, motivată de faptul că cele două pârâte prin vânzarea subevaluată a 432 saci azotat de amoniu i-au creat prejudiciu acest prejudiciu.
Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei IPJ D. invocată prin întâmpinare, instanța urmează a o admite pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Calitatea procesuală pasivă presupune identitatea între persoana pârâtului și cel care se pretinde că este obligat în raportul juridic supus judecății.
Potrivit art.5 din OG 14/2007 deținătorii bunurilor care au trecut în proprietatea privată a statului, persoane fizice sau juridice, după caz, au obligația să inventarieze bunurile respective, luând în același timp și măsuri de securitate, de păstrare și de conservare corespunzătoare până la predarea lor efectivă organelor de valorificare.
Art.40 din HG 731/2007 prevede că, organele de valorificare restituie bunurile intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului sau contravaloarea acestora, în baza hotărârilor judecătorești rămase definitive și irevocabile.
Având în vedere actele depuse în cauză respectiv procesul verbal de predare a bunurilor încheiat la data de 24.02.2013 de Poliția mun.Băilești și borderoul de declarare nr._ înaintat la data de 06.03.2013 către DGFP D., instanța reține că IPJ D. a predat bunurile conform prevederilor legale, instituția abilitată să restituie bunurile sau contravaloarea acestora fiind DGFP D. motiv pentru care urmează să admită excepția lipsei calitații procesuale pasive a IPJ D..
Pe fondul cauzei, instanța reține că, prin contractul de comision nr.61/02.02.2012 încheiat între reclamanta din prezenta cauză și numitul C. C., reclamanta a acordat comisionarului C. C. dreptul de a distribui îngrășăminte chimice (azotat de amoniu ambalat în saci de polipropilenă) vânzând în numele său aceste produse cu plata în bani către producătorii agricoli din . de 88 lei sacul.
La data de 22.02.2012 numitul N. R. delegatul comisionarului a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 1000 lei, ocazie cu care a fost încheiat procesul verbal de contravenție . nr._ prin care s-a dispus confiscarea a 432 saci de azotat de amoniu.
Prin sentința civilă nr.2894/13.11.2012 pronunțată de Judecătoria Băilești a fost admisă plângerea contravențională, anulat procesul verbal de contravenție . nr._/22.02.2012, anulată măsura confiscării a 432 saci de azotat de amoniu și s-a dispus restituirea celor 432 saci către reclamanta din prezenta cauză.
Din actele depuse în cauză respectiv procesul verbal de predare bunuri încheiat la data de 24.02.2012 de către Poliția mun.Băilești reiese că întreaga cantitate de azotat de amoniu a fost predată lui ., iar la data de 06.03.2013 IPJ D. a înaintat către DGFP D. borderoul de declarare nr._ a bunurilor confiscate prin procesul verbal de contravenție . nr._/22.02.2012.
Așa cum reiese din referatul nr._/08.04.2012 încheiat de Biroul Valorificare bunuri din cadrul DGFP D. cei 432 saci au fost vânduți lui . SRL pentru prețul de 60 lei pe sac.
Potrivit art.1357 C.civ cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită ci vinovăție, este obligat să îl repare.
Apărarea pârâtei DGRFP D. în sensul că, cei 432 de saci de azotat de amoniu au fost valorificați la scurt timp după ce au fost confiscați deoarece se încadrează în prevederile art.17 alin.1 din HG 731/2007 nu poate fi reținută de către instanță având în vedere tocmai dispozițiile art.17 alin.1 care prevede că bunurile de consum alimentar și materiile prime necesare pentru prepararea acestor bunuri, cu grad ridicat de perisabilitate sau care, prin trecerea timpului, pierd din greutate sau valoare, inclusiv animalele, păsările vii, plantele, precum și bunurile al căror termen de valabilitate expiră înainte de data rămânerii definitive a hotărârii ce se pronunță în litigiul al cărui obiect îl constituie legalitatea procesului verbal de confiscare sunt valorificate de persoanele juridice specializate sau de persoanele fizice autorizate să comercializeze aceste bunuri către populație.
În speță instanța constată că sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de dispozițiile art.1357 C.civ pentru antrenarea răspunderii civile delictuale a pârâtei DGRFP D.: existența unui prejudiciu, a unei fapte ilicite, a raportului de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul, existența vinovăției pârâtei.
Întrucât prin vânzarea celor 432 de saci azotat de amoniu confiscați prin procesul verbal de contravenție . nr._/22.02.2012 înainte de soluționarea plângerii contravenționale fără a avea un motiv întemeiat la un preț inferior celui stabilit prin contractul de comision nr.61/02.02.2012 reclamantei fiindu-i astfel creat un prejudiciu în cuantum de_ lei, instanța urmează a admite în parte acțiunea în sensul că va obliga pârâta DGRFP D. la plata către reclamantă a sumei de_ lei .
În temeiul art.453 C.p.civ va fi obligată pârâta DGRFP D. la plata sumei de 1118,5 lei cheltuieli de judecată constând în contravaloare taxă timbru și onorariu avocat în favoarea reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului IPJ D., cu sediul in C., ., jud. D..
Respinge acțiunea formulată de reclamanta . SRL în contradictoriu cu această parte, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta . SRL, cu sediul procesual ales la Cabinet de avocat D. N., C., ., ., jud. D. în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C., cu sediul in C., .. 2, jud. D..
Obligă pe pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C. la plata către reclamanta . SRL a sumei de_ lei cu titlu de pretenții (reprezentând diferență preț marfă neachitată).
Obligă pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C. la plata sumei de 1118,5 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 04.11.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
T. G. CiucăLiliana T. N.
Red. T.G.C.
Tehnored. L.T.N.
5 ex. /12.12.2013
| ← Partaj judiciar. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CRAIOVA | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 09/2013.... → |
|---|
