Revendicare imobiliară. Sentința nr. 30/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 30/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 30-10-2013 în dosarul nr. 4960/215/2008*
Dosar nr._ - revendicare -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr._
Ședința publică de la 30 Octombrie 2013
Instanța constituită din:
Președinte - A. G. - Judecător
Grefier – V. G.
Pe rol pronunțarea asupra dezbaterilor care au avut loc în ședința publică din data de 23.10.2013 în cauza privind pe reclamantul C. M. A. și pârâții C. Ș. și C. E. E., având ca obiect revendicare imobiliară, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._ la data de 29.02.2008 reclamantul C. M. A. a solicitat, în contradictoriu cu parații C. Ș. și C. E. E., obligarea acestora să îi lase in depilină proprietate și liniștită posesie terenul intravilan în suprafață de 1066 mp, situat în Mun. C., cartier Romanești .> În motivarea cererii reclamantul a arătat că este proprietarul terenului intravilan în suprafață de 1066 mp situat în ., cartier Romanești . anul 2001 prin contractului de vanzare-cumpărare, terenul fiind intabulat în carte funciară conform documentației cadastrale.
A mai arătat reclamantul că, pârâții ocupă terenul acestuia fără nici un drept, refuzând să-l elibereze din anul 2007, motiv pentru care a formulat o plangere penală pentru tulburare de posesie, însă s-a apreciat că nu sunt elemente pentru începerea urmăririi penale.
În continuare, reclamantul a învederat că parații în toamna anului 2007 au început edificarea unei locuințe
Ca temei juridic, reclamantul a invocat dispozițiile art. 480 cod civil .
La termenul din data de 08.05.2008 pârâta C. E. a depus la dosar o cerere cu caracter de întâmpinare prin care a invocat lipsa calității sale procesuale pasive, cu motivarea că nu este proprietara terenului situat în C. cartier Romanești, ., fiind proprietara terenului situat în C. . județul D.. Totodată, parata a arătat că amplasamentul terenului revendicat, menționat în cererea de chemare în judecată nu corespunde cu cel din actele de proprietate ale reclamantului și autorilor săi, nefiind identificat prin stradă și număr, susținând că nu există suprapunere de teren.
În cauză au fost administrate proba cu înscrisuri, în cadrul căreia au fost depuse de către părți următoarele acte, în fotocopie: contractul de vanzare-cumpărare aut. 1312/22.05.2001, încheiearea de înființare carte funciară, documentația topografică cadastrala, nota de constatare din 30.11.2007 a Inspectorartului de . nr. 3616/P/2007 a Ministerului public - P. de pe langă Judecătoria C., rezoluția din 14.09.2007 nr. 2859/II/2007 a Ministerului public - P. de pe langă Judecătoria C., actele care au stat la baza întocmirii procesului- verbal de contravenție din 03.12.2009, prin care s-a aplicat sancțiune contravențională intimatei C. E., sentința civilă nr._/08.09.1995 pronunțată de Judecătoria C., cerere privind reconstituirea dreptului de proprietate formulată de Ivanivici A., proba cu interogatoriu luat paraților și reclamantului, proba testimonială, în cauză fiind audiați martorii M. L., P. S. ,C. O. și A. B.( declarații aflate la filele 22-25), precum și proba cu expertiza tehnico –judiciară specialitatea topografie.
La termenul din data de 08.12.2009 parații au invocat excepția prescripției achizitiva și excepția lipsei calități procesuale pasive, arătând că din actele depuse la dosar rezultă ca posesor al suprafeței de_ mp numita Ivanopvici A. .
Prin încheierea din data de 08.12.2009 instanța în temeiul art. 137 alin. 2 Cod procedură civilă a unit excepția lipsei calității procesuale pasive a paraților C. E. E. și C. S. cu fondul cauzei, iar, în ceea ce privește prescripția achizitivă, a calificat-o drept o apărare de fond asupra căreia se va pronunța o dată cu fondul cauzei.
La data de 17.03.2010 parații au depus concluzii scrise prin care au invocat excepția netimbrării cererii de chemare în judecată la valoarea bunului precum și excepția inadmisibilității acțiunii în revendicare bun comun, promovată de unul dintre coindivizari, excepții, care au fost puse în discuția părților la termenul din data de 14.04.2010.
Verificănd timbrajul, care, conform art. 34 al Normelor metodologice pentru aplicarea legii nr. 146 /1997, reprezintă pentru instanțele judecătorești o sarcină legală administrativă și nu constituie un obiect al activității de judecată instanța a apreciat că cererea de chemare în judecată este legal timbrată.
Prin sentința civilă nr.6504/14.04.2010, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii în revendicare, invocată de către pârâții C. E. și C. Ș., ca neîntemeiată.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a paratei C. E., invocată de către aceasta ca neîntemeiată.
A fost admisă acțiunea în revendicare formulată de reclamantul C. M. A., domiciliat in C., .. 8, județul D., împotriva paraților C. Ș. și C. E. E., domiciliați in C., ., județul D..
Au fost obligați pârâții să lase reclamantului în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 1066 mp, astfel cum a fost identificată prin raportul de expertiza tehnico-judiciară, specialitatea topografie – cadastru, întocmit de expertul judiciar C. A., situat în C., . următoarele dimensiuni și vecinătăți: N- E - .=13 m ), S- E – I. A. ( D= 83,94 m ), S-V – .=13 m ) și N-v – P. D. ( D= 80,35 m ) ,intabulat cu număr provizoriu cadastral_.
Au fost obligați pârâții la plata cheltuielilor de judecată către reclamant în cuantum de lei.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiile art. 137 Cod procedură civilă, conform cărora excepțiile de procedură și cele de fond fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii, instanța se va pronunța cu precădere asupra acestora.
În ceea ce privește ordinea soluționării, instanța, ținând seama de împrejurările concrete ale speței, a apreciat că, excepția inadmisibilității cererii primează în raport de excepția lipsei calității procesuale pasive.
Analizând asupra excepției inadmisibilității cererii în revendicare imobiliară, a reținut netemeinicia acesteia, întrucât, în primul rând ,în cauză nu este aplicabilă regula unanimității, în in considerația faptului ca in materia revendicării unui bun comun, acțiunea trebuie pornita de amândoi soți.
In realitate, cerința unanimității de reclamanți este specifica raporturilor dintre coindivizari și terți, justificat de faptul ca un singur coproprietar, având numai un drept limitat exprimat printr-o cota parte care nu este determinata in materialitatea sa, nu poate revendica un bun de la un terț, deoarece acțiunea în revendicare are ca scop recunoașterea dreptului de proprietate al reclamantului asupra bunului in litigiu si aducerea lui in patrimoniul acestuia, iar nu simpla recunoaștere a dreptului de proprietate asupra unei cote ideale.
In schimb, regula unanimității nu este aplicabila la proprietatea . putand introduce singur ( prezumându-se existența mandatului tacit ) acțiune în revendicare împotriva terțului întrucât are ca scop mărirea patrimoniului comun, profitând implicit si celuilalt sot.
În al doilea rând, s-ar limita dreptul reclamantului de acces la instanță, având în vedere principiul preeminenței dreptului într-o societate democratică.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a paraților C. E. E. și C. S., instanța a apreciat că verificarea calității procesuale pasive în persoana paraților are prioritate în raport de orice aspecte legate de fondul cauzei, cum este și acela al existenței justului titlu necesar uzucapiunii prescurtate, însă, pentru a se putea stabili existența unei identității între persoanele parate și cele care sunt titulare a obligației corelative dreptului subiectiv propriu al reclamantului, în apărarea căruia a fost promovată prezenta acțiune, este necesară o examinare a probelor administrate .
Cu privire la cererea reclamantului, instanța a reținut că, acțiunea în revendicare este, potrivit art. 480 și următoarele Cod Procedură Civilă, o acțiune reală, petitorie, prin care proprietarul neposesor revendică bunul său de la posesorul neproprietar.
Pentru admisibilitatea acțiunii reclamantul trebuie să probeze, conform art. 1169 Cod Civil, atât dreptul sau de proprietate asupra bunului, cât și faptul posesiei sau detenției nelegitime exercitată de pârâți.
Referitor la prima cerință a acțiunii în revendicare, în speță, din contractul de vanzare- cumpărare aut. 1312/22.05.2001 la BNP E. D., instanța constată că reclamantul a cumpărat suprafata de teren de 1066 mp teren intravilan, neconstruit, situat in C., Judetul D., punctul Popoveni, T- 55, P - 3, cu vecinii: N- E – De 30, S-E- corp 1 de proprietate, N-V- corp 3 de proprietate, ( conform planului de încadrare și delimitare vizat de OJCGC sub nr._/21.05.2001) avand număr cadastral_, de la vânzătorii A. D. și A. E..
În ceea ce privește pe vânzători, din contractul menționat s-a precizat că aceștia au dobândit terenul în suprafață de 5000 mp prin contract de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 292/24.12.1996 de BNP G. I. ,transcris în registrul de transcripțiuni sub nr. 107/1997, iar din cuprinsul acestui din urmă contract (aflat la fila 9 din dosar ) rezultă că terenul astfel dobândit este situat în C., punctul Popoveni, T 55, P 3 .
Prin încheierea nr. 5988 /31.05.2001 al Biroului de carte funciară s-a dispus intabularea dreptului de proprietate al reclamantului.
Totodată, instanța a constatat că referitor la terenul din litigiu s-a întocmit documentația topografică pentru înscrierea în cartea funciară, fiind întocmit memoriu tehnic cu ocazia dezmembrării dreptului de proprietate al vânzătorului A. D., prin care se arată că amplasamentul imobilului este pe teritoriul Municipiului C., punct Popoveni, T55, P 3 .
Din concluziile raportului de expertiză tehnico-judiciară, întocmit de către expertul tehnic C. A. ( probă care este reținută de către instanță ca fiind utilă, având în vedere că expertul a răspuns tuturor obiectivelor stabilite, iar constatările și concluziile acestuia sunt în măsură de a conduce la dezlegarea pricinii ) rezultă că, amplasamentul terenului în suprafață de 1066 mp, ce formează obiectul contractului de vânzare – cumpărare aut. 1312/22.05.2001 la BNP E. D., invocat de către reclamant drept titlu de proprietate asupra ternului revendicat, este, conform inventarului de coordonate geodezice, în C. pe . următoarele vecinătăți: N/E -./E -I. A., S/V – ./V – P. D. ( corp 3 proprietate).
În aceste condiții, având în vedere cele de mai sus, instanța apreciază că în cauză dreptul de proprietate asupra terenului revendicat îi aparține reclamantului, conform actului juridic translativ de proprietate menționat.
Astfel, reclamantul a reușit să facă dovada primei condiții de admisibilitate a cererii în revendicare, în sarcina căreia incumbă această probă conform art. 1169 Cod civil și art. 129 alin. 1, teza finală, C..
Cu privire la cea de-a doua cerință a acțiunii în revendicare respectiv, faptul posesiei sau detenției nelegitime exercitate de către pârâți, instanța reține că în apărare aceștia au invocat, pe de o parte ,că posesor al suprafeței de 1000 mp este numita I. A., iar ,pe de altă parte, au învederat că au dobândit, prin efectul unei folosințe legitime, dreptul de proprietate asupra acestei suprafețe, în temeiul justului titlu, necesar uzucapiunii prescurtate, reprezentat de sentința civilă nr._ din 08. 09.1999 a Judecătoriei C. .
În ceea ce privește posesia asupra terenului din litigiu, din răspunsurile la interogatoriile luate părților ,depozițiile martorilor audiați în mod nemijlocit de către instanță, M. L., P. S. ,C. O. și A. B.( declarații aflate la filele 22-25), coroborate atât cu, cuprinsul notei de constatare din 30.11.2007 a Inspectoratului de stat în construcții, și actele care au stat la baza întocmirii procesului- verbal de contravenție din 03.12.2009, prin care s-a aplicat sancțiune contravențională intimatei C. E., cat, și cu cele constatate prin rezoluția nr. 3616/P/2007 a Ministerului public - P. de pe lângă Judecătoria C. și rezoluția din 14.09.2007 nr. 2859/II/2007 a Ministerului public - P. de pe lângă Judecătoria C., instanța reține că în momentul promovării acțiunii folosința materială a terenului din litigiu a fost exercitată de către parații C. E. E. și C. S. care au instalat o baracă și au împrejmuit terenul, incluzând și suprafața din litigiu .
Mai mult decât atât, invocarea de către parați a dobândirii dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren din litigiu prin efectul uzucapiunii, reprezintă o recunoaștere a exercitării posesiei asupra acesteia.
În aceste condiții, instanța ,având în vedere că parații au exercitat actele de stăpânire a terenului ( corpus), prin faptul unilateral de ocupare a acestuia, cu alte cuvinte, au manifestat voința de a poseda și au stăpânit material bunul revendicat de reclamant ,apreciază că aceștia au calitate procesuală pasivă în cauza de față, motiv pentru care se va respinge excepția invocată privind lipsa calității procesuale a acestora, ca neîntemeiată.
În ceea ce privește legitimitatea posesiei exercitate de către parați, din susținerile acestora și din cuprinsul hotărârii judecătorești, invocate drept just titlu respectiv sentința civilă nr._ din 08. 09.1999 pronunțată de Judecătoria C., reiese că s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate numitei I. A. ( bunica paratei C. E. ) în calitate de moștenitoare ( soție supraviețuitoare ) a defunctului I. P., asupra terenului în suprafață de 1 ha, situat în ,, Romanești, punctul ,, Dealul Popova Parc ,,, T 55 și, totodată ,s-a dispus anularea parțială a titlului de proprietate nr. 2814-_ din 28.09.1998 ,emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de proprietate asupra terenurilor D., în sensul înscrierii și a suprafeței menționate prin emiterea unui nou titlu de proprietate.
În vederea eliberării unui nou titlu de proprietate, titulara dreptului pretins reconstituit trebuia să facă demersuri în vederea obținerii acestuia în temeiul hotărârii de mai sus . Însă, potrivit adresei nr. 1556/01.02.2010 a Comisiei Județene pentru Stabilirea Dreptului de proprietate asupra terenurilor D., nu s-a formulat cerere în acest sens, menționându-se că titlul de proprietate nr. 2814-_ din 28.09.1998, eliberat pe numele I. A. la solicitarea Comisiei Locale Podari este în circuitul civil, nefiind retractat.
De asemenea, din procesul verbal de punere în posesie nr. 20/_ din 06.03.2008 reiese că numita I. A. la data întocmirii acestuia ( ulterior încheierii contractului de vânzare –cumpărare de către reclamant, având ca obiect suprafața revendicată ) a fost pusă în posesie asupra unei suprafețe de 1 ha teren intravilan, categoria arabil ,situat în C., T 55, P 2, având ca vecinătăți: N- P. D., E – .- M. M., V- .>
Acest teren se suprapune cu terenul în suprafață de 1066 mp, dobândit de reclamant prin contractul menționat, identificat prin raportul de expertiză, astfel cum rezultă din concluziile acestuia .
Aceste sunt împrejurările în care instanța urmează să examineze dacă sunt îndeplinite condițiile de aplicare ale uzucapiunii scurte, efectele căreia au fost invocate de către parați .
Din textul de lege ce reglementează materia ( art. 1895 Cod civil ) se desprind două condiții cerute în mod cumulativ pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra unui imobil:
1) posesia să se întemeieze pe un just titlu sau pe o justă cauză ;
2) posesia să fie de bună credință.
Justul titlu este reglementat de art. 1897 Cod civil și este definit în doctrina, potrivit primul alineat al acestui text, ca fiind ,, un act juridic translativ de proprietate adică o operațiune juridică, un negotium care are ca scop sa transfere proprietatea sau orice alt drept real care emană de la altă persoană decât adevăratul proprietar ,, .
Astfel, actele emise în procedura de aplicare a Legii nr. 18/1991, cum ar fi adeverința de proprietate, procesul-verbal de punere în posesie sau chiar titlul de proprietate nu pot constitui just titlu, neavând caracter translativ de proprietate. Nici hotărârile judecătorești, cu caracter declarativ ( precum sentința civilă nr._ din 08. 09.1999 pronunțată de Judecătoria C. ), nu pot servi ca just titlu.
Față de aceste împrejurări, instanța a apreciat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra suprafeței din litigiu de către parați în condițiile art. 1897 Cod civil, întrucât aceștia nu au putut prezenta un just titlu, nefiind necesară examinarea celorlalte condiții .
Referitor la apărările paraților, în ceea ce privește existența dreptului de proprietate asupra terenului a numitei I. A. prin reconstituire, instanța a apreciat că aceste susțineri nu pot fi reținute de către instanță, întrucât:
În primul rând, în titlul de proprietate nr. 2814-_ din 28.09.1998, intrat în circuitul civil și nemodificat, nu se regăsește suprafața de teren revendicată de reclamant . Iar, adeverința de proprietate nr._/03.09.1193 și procesul-verbal de punere în posesie nr. 20/_ din 06.03.2008, precum și sentința civilă nr._ din 08. 09.1999 pronunțată de Judecătoria C., din care rezultă că acesteia i s-a reconstituit dreptul de proprietate pe o anumită suprafață de teren, nu constituie titlu de proprietate .Mai mult, nu este întemeiată nici susținerea paraților că terenul este proprietatea acestora, dobândit anterior intrării în vigoare a legii fondului funciar, ținând cont de cele menționate de titulara reconstituirii în cererea formulată în acest sens ( fila 31 din dosar ), conform căreia, soții I. s-au înscris în CAP în anul 1961. Astfel, prin înscrierea în CAP titlul de proprietate a autorului paratei a încetat, terenul proprietate CAP fiind scos din circuitul civil . Pentru a putea pretinde proprietatea, trebuie probat că a redevenit titularul dreptului de proprietate prin reconstituire în temeiul legii 18/1991 ( că a obținut titlu de proprietate).
De asemenea, față de cele reținute, instanța constată că parații nu au folosit terenul în nume propriu, ci au exercitat folosința ,fie ca urmare a detenției precare, fie prin îngăduința presupusei titulare a reconstituirii.
Se mai impune o precizare, în ceea ce privește susținerea paraților că terenul revendicat de reclamant și menționat în actele succesive translative de proprietate este situat în . contractelor de vanzare- cumpărare aut. 1312/22.05.2001 la BNP E. D., nr. 292/24.12.1996 al BNP G. I. rezultă că rezultă că terenul astfel înstrăinat este situat în C., T 55, P 3.
În aceste condiții, instanța a reținut că pârâții nu pot să opună un titlu de proprietate asupra suprafeței din litigiu .
Față de cele ce preced, instanța constată că ne aflăm în situația în care doar reclamantul posedă titlu de la o terță persoană, iar pârâții nu posedă nici un titlu, neputând să opună dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.
În concluzie, față de cele de mai sus, și având în vedere disp. art. 483, 484 Cod civil, instanța a admis cererea reclamantului și a dispus obligarea pârâților să lase acestuia în deplină proprietate și liniștită posesie terenul din litigiu, dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare, nr. 1312/22.05.2001 la BNP E. D..
Împotriva acestei sentințe, la data de 13.07.2010, au declarat recurs pârâții C. E. și C. Ș., solicitând admiterea recursului, schimbarea în tot a sentinței civile atacate și pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Prin decizia nr. 802/2011 din 06.04.2011 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ s-a admis recursul declarat de pârâții C. Ș., C. E. E. în contradictoriu cu reclamantul C. M. A., împotriva sentinței civile nr. 6504 din 14 aprilie 2010, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, s-a casat sentința civilă atacată și s-a trimis cauza spre rejudecare la prima instanță.
În rejudecarea, dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei C. la data de 28 iunie 2011, sub nr._ și constituie prezenta cauză.
Prin încheierea de ședință din data de 05.10.2011, instața a încuviințat proba cu efectuarea unei expertize tehnice specialitatea topografie, solicitată de părți, având ca obiective: identificarea terenului înscris în titlul de proprietate nr._/2010 al lui I. A.; să se precizeze de către expert dacă suprafețele se suprapun; expertul să precizeze cine ocupă terenul reclamantului; să se precizeze motivul pentru care si sub ce formă a fost mutat terenul din intravilanul comunei Podari în .> Totodată, a fost încuviințat obiectivul propus de reclamant, respectiv identificarea terenului în litigiu ținând cont si de titlul de proprietate invocat de pârâți.
La data de 25.04.2012 a fost depus raportul de expertiză realizat de expert D. V. A., împotriva căruia reclamantul a formulat obiecțiuni, care au fost respinse de instanță.
Prin închierea de ședință din data de 13 iunie 2012, instanța a încuviințat reclamantului un obiectiv suplimentar la raportul de expertiză, respectiv: identificarea terenului în suprafață de 1066 mp și întocmire schiță.
La data de 15.10.2013 a fost depus la dosar raportul de expertiză suplimentar, realizat de expert M. A. D., împotriva căruia pârâții au formulat obiecțiuni, care au fost respinde către instanță.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată și reține următoarele:
Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat la nr. 1312/22.mai.2001 de BNP E. D., reclamantul a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului teren în suprafață de 1066 mp situat în C., punctul Popoveni, județul D., având numărul cadastral provizoriu_. Terenul ce s-a înstrăinat reprezintă corpul 2 de proprietate, care are următoarele dimensiuni și vecinătăți: la nord –est-pe o lungime de 13 ml – De 30, la sud-est-pe o lungime de 83,95 ml, corp 1 de proprietate, la sud vest, pe o lungime de 13 ml, DE 31, și la nord vest, pe o lungime de 81,18 ml, corp 3 de proprietate, astfel cum rezultă din Planul de încadrare și delimitere vizat de OJCGC D. sub nr._/21.05.2001.
Prin încheierea nr. 5988/31.05.2001 a Biroului de carte funciară C., D., s-a dispus întabularea dreptului de proprietate asupra acestui teren, în favoarea reclamantului.
Pârâții invocă în speță Titlul de proprietate nr._/09.06.2010 emis de Comisia Județeană D. pentru Legea 18/1991, pe numele I. P. A., pentru suprafața de 1 ha teren, în localitatea C., județul D., intravilan arabil, T55P2.
Din raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat de expert D. V. A. rezultă că din acte, analizând dispunerea terenului, raportată la UAT C. și respectiv Podari, pentru reclamanți, terenurile nu se suprapun . Din măsurători și constatări la fața locului, cu ocazia expertizei tehnice terenurile părților se suprapun.
Din raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat de expert M. A. D., rezultă că terenul dobândit de reclamant, prin contractul de vânzare cumpărare, este precis individualizat, atât prin numărul cadastral atribuit de OJCGC D. cât și prin coordonatele punctelor de contur prevăzute în documentația cadastrală la care se face trimitere. Vecinătățile și dimensiunile menționate în cuprinsul contractului nu fac altceva decât să detalieze individualizarea prin numărul cadastral, cel care, în sistemul de cadastru și publicitate imobiliară, reprezintă și are rolul de identificator unic.
Din măsurătorile expertizei a rezultat că pârâții dețin în C., ..81, un teren în suprafață de 9.824 mp, delimitată prin punctele 1-2-3-4-5-6-7-1 din planul anexa nr. 1, cu dimensiunile și vecinătățile prevăzute în același plan . Terenul reclamantului -1066 mp – se suprapune cu terenul deținut de pârâți, conform împrejmuirilor de la data expertizei, pe o suprafață de 1055 mp, delimitată prin punctele 119-1-2-8-120-119, din planul anexa nr.1, cu vecinătățile și dimensiunile prevăzute în același plan.
Astfel, asupra terenului în litigiu ambele părți dețin titluri de proprietate, respectiv reclamantul –contract de vânzare cumpărare, iar pârâții, Titlu de proprietate al autorilor lor.
În cadrul acțiunii în revendicare, dacă toate părțile dețin titlu de proprietate, este necesară compararea acestora, pentru a se constata care dintre acestea este mai bine caracterizat.
Instanța constată că titlul reclamantului este anterior emis, respectiv contractul de vânzare cumpărare din 2001, față de titlul autoarei pârâților din 2010, iar dreptul de proprietate al reclamantului, pentru suprafața de teren în litigiu, a fost întabulat în cartea funciară conform încheierii 5988/2001.
Față de aceste dispoziții, instanța constată că titlul reclamantului este mai bine caracterizat.
Potrivit dispozițiilor art.1 paragraful 1 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, „orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale de drept internațional”.
Pentru aceste considerentele, instanța va admite acțiunea și va obliga pârâții să lase reclamantului, în deplină proprietate și liniștită posesie, terenul în suprafață de 1055 m.p., situat în C., .. D., identificat în schița anexă la raportul de expertiză tehnică efectuat de expert A. D. M..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea în revendicare formulată de reclamantul C. M. A., domiciliat in C., .. 8, județul D., împotriva paraților C. Ș. și C. E. E., domiciliați in C., ., județul D..
Obligă pârâții să lase reclamantului în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 1055 mp teren, situat în C., . prin punctele 119-1-2-8-120-119 din planul Anexa nr. 1, cu vecinătățile și dimensiunile prevăzute în același plan, în raportul de expertiză și chița anexă realizate în cauză de expert A. - D. M., ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Obligă pârâții către reclamant la plata sumei de 2932,3 lei, cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 30.10.2013.
Președinte Grefier
Anișoara G. V. G.
RED.A.G.
TEH.. V.G.5 Ex. /13.12.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... | Partaj judiciar. Sentința nr. 5232/2013. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
