Grăniţuire. Sentința nr. 5230/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5230/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 08-04-2014 în dosarul nr. 1514/215/2013
Dosar nr._ grănițuire
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 5230
Ședința publică de la 08 Aprilie 2014
Completul constituit din:
Președinte: D. R. C.
Grefier: C. Ș.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta R. C. și pe pârâta Duizer C., având ca obiect grănițuire.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din 21.03.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 28.03.2014, 04.04.2014 și 08.04.2014.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
P. cererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria C. în data de 18.01.2013 sub nr._, reclamanta R. C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul D. M. stabilirea liniei de hotar care desparte cele două proprietăți și obligarea pârâtului să îi respecte dreptul de proprietate și posesie asupra fâșiei de teren pe care a acaparat-o prin nerespectarea liniei de hotar.
A motivat că este proprietarul terenului situat în C., ., 11C cu vecinătățile: la est D. M., la vest biserica de rit Baptist, la sud . I. M..
Între terenul său și cel al pârâtului cu care se învecinează la est au existat semne de demarcație care delimitau linia de hotar, dar în mod abuziv pârâtul a desființat semnele care separau proprietățile fapt în urma căruia a acaparat din terenul reclamantei o fâșie de teren cu o lățime de 1,75 m pe o lungime de 103 m, în total circa 180 mp.
În actele terenului se precizează care sunt limitele acestuia, există un raport de expertiză în care sunt descrise suprafețele întregului teren, cu dimensiunile și limitele stabilite pentru toți proprietarii, pârâtul, în mod abuziv a montat un gard în partea de sud la stradă cu care a intrat în proprietatea sa, unde a instalat și o poartă astfel că o împiedică să își construiască gardul și a blocat accesul pe propriul teren.
Precizează că terenul în cauză conform raportului de expertiză are o lățime la stradă de 14,20 m care a fost împărțit în cote egale în 3 părți din care reclamanta a dobândit cu acte de vânzare cumpărare două loturi având fiecare o lățime de 4,75 m total 9,5 m iar pârâtului revenindu-i 4,75 m dar care în mod abuziv a acaparat 6,5 m.
De remarcat faptul că deși pârâtul a înstrăinat o suprafață de 400-500 mp din lotul său acesta are în posesie aceeași suprafață pe care a dobândit-o la început deci în mod miraculos în loc să scadă suprafața terenului acestuia, dimpotrivă crește.
Solicită să se stabilească linia de hotar care desparte cele două fonduri limitrofe, urmând ca împreună cu pârâtul să suporte cheltuielile cu această operațiune de grănițuire iar pârâtul să fie obligat să îi respecte dreptul de proprietate și posesie asupra fâșiei de teren acaparată.
Pârâtul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiate. (fila 16)
A motivat că este proprietarul unei suprafețe de 1665 mp teren conform sentinței civile 7905/22.05.1996 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul ce a avut ca obiect ieșirea din indiviziune asupra terenului înscris în titlul de proprietate 1159-9666/18.04.1994.
La momentul partajării terenului s-a întocmit o expertiză specialitatea topografie și s-a întocmit schița din care reiese amplasamentul terenului, vecinătăți și toate celelalte elemente de identificare, raportul fiind omologat prin sentința mai sus menționată.
Ulterior a întocmit cadastru și memoriu tehnic pentru acest teren și a înscris dreptul său de proprietate în cartea funciară, fiind emisă încheierea_/19.09.2002.
Cât privește lăsarea în deplină proprietate și liniștită posesie a vreunei suprafețe de teren arată că a respectat întocmai dimensiunile și amplasamentul terenului său, sens în care învederează că dimensiunile terenului său sunt următoarele:
- la nord De pe o distanță de 6,75 m;
- la est G. D.-total hotar 245,99 m;
- la sud De 306 pe o distanță de 6,75 m;
- la vest M. Ș. total hotar 247,33 m.
Arată că nu a modificat niciodată hotarul astfel cum a fost stabilit prin sentința civilă 7905/22.05.1996 pronunțată în dosarul 4830/1994 al Judecătoriei C. între toți coindivizarii, nu a schimbat configurația terenului și hotarul actual este cel corect.
Reclamanta a precizat că suprafața de teren a fost ocupată de pârât în anul 2011. (fila 57)
La termenul din 08.11.2013 pârâtul a invocat excepția lipsei dovezii calități de reprezentat (fila 84) ce a fost respinsă prin încheierea din 29.11.2013. (fila 94)
Reclamanta a depus o precizare la dosar (fila 86)prin care a învederat că a cumpărat imobilul situat în C., . de la I. M., care era proprietara imobilului în baza sentinței civile_/19.09.2002, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1422/09.03.2010.
A menționat că solicită să se stabilească linia de hotar pe latura de est între terenul în suprafață de 500 mp, proprietatea sa și terenul pârâtului cu care se învecinează la est.
Consideră că o afectează amplasarea gardului de către pârâtul la stradă întrucât are o dimensiune de 6,75 m în loc de 4,75 astfel încât ocupă din terenul ei din deschiderea de la stradă o suprafață de 2 m, astfel că îi blochează . nu își poate amplasa gardul la deschiderea de la stradă, întrucât prin amplasarea acestuia pe o distanță de 6,75 m în loc de 4,75 îi ocupă o suprafață de 2 m.
Astfel, toate cele 3 loturi au o lățime la stradă de 14,20 m, terenul teren ce s-a împărțit în 3 loturi egale, fiecare având o suprafață de 1665 mp, lățimea de 6,75 m este una medie, iar terenul are o formă de trapez cu o lățime pe linia din spate de 23,90 mp.
La termenul din 29.11.2013 reclamanta a arătat că își modifică acțiunea în sensul introducerii în cauză a actualului proprietar al terenului, Duizer C., față de contractul de donație pe care l-a încheiat cu pârâtul și a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a lui D. M., ambele cereri fiind admise prin încheierea din aceeași dată. (fila 94)
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri și expertiză specialitatea topografie cadastru.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:
P. sentința civilă 7905/22.05.1996 pronunțată de Judecătoria C. în data de 22.05.1996 a fost soluționat litigiul dintre D. V., P. N. și D. N. în contradictoriu cu M. Ș. și D. M. având ca obiect partaj succesoral. (fila 42, 43, 47)
Instanța a reținut că reclamanții (din cauza respectivă) sunt soția supraviețuitoare și descendenții defunctului D. G., vin la moștenire în concurs cu pârâții M. Ș. și D. M. și s-a dispus ieșirea din indiviziune cu privire la un teren amplasat în ., prin formarea următoarele loturi:
- lotul 1, în suprafață de 420 mp a fost atribuit lui D. V.;
- lotul 2, în suprafață de 625 mp a fost atribuit lui D. N.;
- lotul nr. 3, în suprafață de 625 mp a fost atribuit lui P. N.;
- lotul nr. 4, în suprafață de 1665 mp a fost atribuit lui M. Ș.;
- lotul nr. 5, în suprafață de 1665 mp a fost atribuit lui D. M..
În acel dosar a fost întocmit un raport de expertiză în care s-a menționat că a fost identificat terenul propus pentru ieșirea din indiviziune ce are următoarele vecinătăți: la sud drum de exploatare, la vest D. N. și T. M., la nord calea ferată mărginită de drum de acces, la est G. D., suprafața totală fiind 0,4930 ha. Totodată s-a mai specificat că din suprafața totală, conform declarațiilor părților lipsesc 70 mp care sunt acaparați de vecinii din partea vestică. (filele 11-12)
Cu aceeași ocazie a fost întocmită o schiță privind lotizarea terenului în litigiu în care au fost evidențiate loturile coproprietarilor (fila 13) fiind menționată lățimea totală la sud de 14,2 m și la nord de 23,9 m, precum și lățimea medie a fiecărui lot, respectiv 1,7 m lotul nr. 1, 2,55 m loturile nr. 2 și 3 și 6,75 m loturile nr. 4 și 5. (fila 13)
P. N. și D. V. (care au primit loturile 1 și 3) au înstrăinat terenurile atribuite prin sentința de mai sus reclamantei R. C., fiind încheiat contractul de vânzare cumpărare autentificat prin încheierea 6735/23.11.2010 la BNP T. M. D.. (filele 5-7)
M. Ș. a înstrăinat terenul pe care l-a primit prin aceeași hotărâre, în suprafață de 1665 mp (lotul nr. 4) către I. M., potrivit sentinței civile_/19.09.2002 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul_/2001 (fila 89-91). Din acest teren, I. M. a înstrăinat către reclamanta R. C. suprafața de 500 mp potrivit contractului de vânzare cumpărare autentificat prin încheierea 1422/09.03.2010 la BNP T. M. D.. (filele 87-88).
Pârâtul a prezentat înscrisul "act de dezmembrare și contract de vânzare cumpărare" autentificat prin încheierea 1603/09.12.2002 la BNP M. D. (filele 25-26) în care se menționează că în baza sentinței civile 7905/2002 este proprietar al parcelei de teren fără construcții în suprafață totală de 1 400 mp și din măsurători 1671,82 mp . (cu privire la suprafața de 1 400 mp pârâtul a precizat că în realitate este vorba de o eroare materială notarială suprafața fiind de 1665 mp din moment ce singurul act de proprietate avut în vedere de către notar la întocmirea actului de dezmembrare a fost sentința civilă 7905/22.05.1996 pronunțată în dosarul 4830/1994 a Judecătoriei C., fila 92).
P. același act, terenul a fost dezmembrat în 3 loturi (unul în suprafață de 268,43 mp, al doilea în suprafață de 671,82 mp iar ultimul având 500 mp.) și a fost înstrăinată suprafața de 268,43 mp către I. N. C..
Restul de 671,82 mp și 500 mp au fost donate de D. M. pârâtei Duizer C., potrivit contractului autentificat prin încheierea nr. 2730/27.11.2003 la BNP S. C., donatorul păstrând dreptul de uzufruct. (fila 99)
Din raportul de expertiză efectuat în cauză rezultă următoarele:
Imobilele deținute de părți, cu privire la care există litigiul sunt terenul de 500 mp situat în ., fostă T 23 P 19, cu număr cadastral provizoriu_, dobândit de reclamantă în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat la BNP T. M. și cele două loturi de teren în suprafață totală de 1172 mp deținute de D. M., din care unul în suprafață de 672 mp cu număr cadastral_/2 și unul în suprafață de 500 mp cu număr cadastral_/3, ambele donate pârâtei Duizer C.. (fila 74)
Cele două imobile învecinate (cel al reclamantei și cel format din reunirea celor două corpuri ale pârâtului) prezintă o zonă de suprapunere reală de 210 mp.
Suprapunerea a apărut în urma întocmirii în mod diferit a celor două documentații cadastrale ce au stat la baza intabulării în cartea funciară, iar elementul interpretat diferit a fost lățimea la . rezultate în urma sentinței civile nr. 7905/22.05.1996 pronunțată în dosarul 4830/1994 având ca obiect ieșire din indiviziune. Întregul teren înscris în titlul de proprietate 1159-9666/18.04.1994 în suprafață de 5 000 mp situat în T 23 P 19 a fost partajat în 5 loturi, având o lățime medie de 1,72 m pentru terenul din lotul nr. 1, 2,55 m pentru lotul nr. 2 și 3 și 6,75 m pentru loturile nr. 4 și 5, potrivit anexei la expertiza întocmită în acel dosar.
În fapt, arată expertul în raportul efectuat în cauza de față, aceste lățimi nu pot fi asigurate decât în partea de nord iar în partea de sud, la ..
Calculând proporțional cele două loturi din care provin imobilele actuale, respectiv lotul nr. 4 M. Ș. (actual R. C.) și lotul nr. 5 D. M. (actual Duizer C.) ar fi trebuit să aibă o lățime maximă de 4,75 m la . la acest considerent, reclamantul și-a întocmit documentația cadastrală pe o lățime de 4,75 m la . pe o lățime de 6,75 m (fila 75)
Expertul a mai precizat că pentru a respecta raportul de expertiză întocmit în dosarul de partaj, pârâtul ar fi trebuit să întocmească documentația cadastrală pe o lățime la stradă de aproximativ 4,75 m care ar fi ținut cont de realitatea faptică din teren.
Terenul pretins de reclamant se regăsește atât în cartea funciară a sa cât și a pârâtului și nu există semne vechi de hotar între cele două imobile. (fila 76)
Terenul de 210 mp și imobilele părților în litigiu au fost evidențiate pe schița anexa 1 a raportul de expertiză, fila 77 dosar.
În suplimentul la raportul de expertiză, s-a propus pentru stabilirea liniei de hotar dintre cele două proprietăți în litigiu o variantă astfel încât să existe o lățime la . a celor două loturi, de 5,4 m, materializată prin punctele 64, 65, 66 (fila 110) și prezentată în schița anexa 4 la raportul de expertiză. (fila 112).
Ambele părți au solicitat ca linia de hotar să se stabilească astfel cum a fost propusă de expert, respectiv pe aliniamentul dat de punctele 64, 65 66 din anexa 4 la suplimentul la raportul de expertiză.
Părțile au învederat că pe lungimea terenului dintre ele nu există gard, fiind depuse planșe foto de pârât. (filele 102-103)
Având în vedere că prin încheierea din 29.11.2013 a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului D. M., cererea față de acesta va fi respinsă ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În ceea ce privește cererea în grănițuire, ambele părți au solicitat ca linia de hotar să fie stabilită pe aliniamentul 64-65-66 astfel cum a fost determinat prin suplimentul la raportul de expertiză și materializat în schița de la pagina 112.
Față de aceste împrejurări, capătul de cerere privind grănițuirea va fi soluționat în sensul stabilirii liniei de hotar între terenul din C., . proprietatea reclamantei dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1422/09.03.2010 și terenul proprietatea pârâtei din C., ., . P 3, număr cadastral_/2 și_/3, dobândit prin contractul de donație autentificat sub nr. 2730/27.11.2003, pe aliniamentul reprezentat de punctele 64-65-66, astfel cum au fost determinate prin raportul de expertiză întocmit de exp. D. A. V., fila 110 și 112 dosar.
Din aceeași anexă rezultă că terenul de 500 mp al reclamantei se învecinează, pe lungime în totalitate cu terenul de 500 mp al pârâtei și parțial cu cel de 672 mp. (fila 112)
În acest fel, reclamanta va deține în fapt suprafața de 444 mp (față de 500 mp din acte) iar pârâta 1018 mp din care 383 mp pentru un corp de proprietate și 635 mp pentru al doilea (față de 500 mp respectiv 672 din acte) astfel cum rezultă din schița anexa 4 la raportul de expertiză.
P. urmare în ipoteza în care suprafața de 210 mp era inclusă în totalitate în terenul de 500 mp al reclamantei, astfel cum se menționează în raportul de expertiză și anexa 1 la raport (fila 77) în urma stabilirii liniei de hotar în această manieră, pârâta va ceda 154 mp. (din perspectiva reclamantei 500 mp din acte -210 mp suprapunere = 290 mp; 444 în fapt după grănițuire – 290 mp existenți inițial = 154; sau din punct de vedere al pârâtei, 1018 mp rămași după grănițuire + 154 mp mpatribuiți reclamantei =1172)
Referitor la acțiunea în revendicare, instanța reține că între terenurile părților, pe lungime nu există semne vizibile de hotar (aspect menționat în raportul de expertiză, fila 76 pct. 5 iar părțile au învederat că nu există gard de-a lungul celor două imobile).
Totodată, pe terenul pârâtei Duizer C. s-a edificat la ., un gard cu o distanță de 6,75 m, care respectă documentația cadastrală întocmită pentru terenul dobândit prin sentința civilă de către D. M.. ( aspect evidențiat în schița anexa nr. 1 la raportul de expertiză, fila 77, invocat de reclamant, fila 86 și necontestat de pârâtă).
Definiția clasică a acțiunii în revendicare este aceea că reprezintă mijlocul procesual prin care proprietarul neposesor solicită restituirea bunului de la posesorul neproprietar.
Aceasta are ca premisă exercitarea de către pârât a unor acte de stăpânire materială a bunului pe care reclamantul îl pretinde pentru sine în temeiul dreptului de proprietate.
Actele de stăpânire materială pot fi exprimate în diverse forme, cum ar fi cultivarea terenului, montarea unui obstacol ce împiedică accesul titularului dreptului de proprietate la bunul respectiv și în general, prin orice manifestare prin care o persoană pretinde pentru sine un anumit bun și efectuează anumite operațiuni concrete în acest scop.
În speța de față, deși nu există limită de hotar și în lungimea terenurilor, amplasarea la ., a unui gard care depășește limita terenului la care este îndreptățita pârâta și afirmarea unui drept asupra imobilului în totalitate, chiar și pe parcursul judecății, reprezintă o ingerință în dreptul de proprietate al reclamantei iar situația poate fi asimilată noțiunii de "acte de stăpânire materială" întrucât în acest fel a fost exteriorizată pretenția sa la utilizarea bunului în limitele fizice astfel conturate, nefiind necesar a exista alte obstacole de fapt.
Împrejurarea că suprafața de 154 mp se regăsește în totalitate în documentația cadastrală a pârâtei Duizer C., care are calitatea de succesor cu titlu particular față de D. M. în speța de față, nu este suficientă pentru a respinge acțiunea în revendicare.
Astfel cum a arătat și expertul, lățimea de 6,75 m, pe care o avea lotul nr. 5 atribuit lui D. M. cu ocazia partajului era una medie (aspect menționat atât în sentința civilă 7905/22.05.1996 cât și în raportul de expertiză avut în vedere la pronunțarea acesteia) și nu una arătată explicit (în documentele respective) ca fiind cea de la stradă.
P. urmare, existența unei documentații cadastrale care prezintă la . de 6,75 m nu constituie un titlu de proprietate absolut pentru pârâtă, în raportul de expertiză din cauza de față menționându-se că era necesară o operațiune de interpretare a elementului reprezentat de lățimea la .)
De asemenea, observând succesiunea actelor juridice ale părților cu privire la terenurile în litigiu, (sentința civilă de partaj nr. 7905/22.05.1996 prin care s-a stabilit lotul lui M. Ș., hotărârea judecătorească_/19.09.2002 privind pronunțarea unei hotărâri care ține loc de act autentic de vânzare între aceasta și I. M. și contractul de vânzare cumpărare încheiat între I. M. și reclamantă pe de-o parte; sentința civilă de partaj nr. 7905/22.05.1996 prin care s-a stabilit lotul lui D. M. și actul de donație încheiat între acesta și pârâtă, pe de altă parte) se constată că față de acestea, părțile au preluat situația juridică a lui M. Ș. și respectiv D. M. rezultată din sentința civilă de partaj nr. 7905/22.05.1996.
Potrivit acesteia, ambii coproprietari au primit loturi egale, respectiv suprafața totală de 1665 mp cu o lățime medie de 6,75 m, egalitate ce nu se poate asigura în maniera realizată de pârâtă cu ocazia întocmirii documentației cadastrale și construirii gardului la .> În al treilea rând, chiar situația rezultată din soluționarea cererii în grănițuire, însușită de ambele părți, are drept rezultat atribuirea către reclamantă a unei suprafețe de teren asupra căreia pârâta s-a considerat proprietar împrejurare ce nu poate fi separată de acțiunea în revendicare, ce presupune determinarea persoanei îndreptățite a primi bunul în litigiu.
P. urmare, stabilind că reclamanta va primi suprafața de 154 mp, cu privire la care pârâta a exercitat stăpânire materială, în forma expusă anterior, instanța apreciază că acțiunea în revendicare este întemeiată în parte.
Referitor la cheltuielile de judecată, acestea au fost de 800 lei pentru pârâtă cu titlu de onorariu avocat (fila 22) iar pentru reclamantă 800 lei onorariu avocat (fila 115), 800 lei onorariu expert (fila 61) și 111 lei taxă judiciară de timbru. (91 lei pentru revendicare, fila 53 și 20 lei pentru grănițuire)
Potrivit art. 274 alin. 1 cpc, partea care cade în pretențiuni va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.
Conform art. 276 cpc, când pretențiile fiecărei părți au fost încuviințate numai în parte, instanța va aprecia în ce măsură fiecare din ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putând face compensarea lor.
De asemenea art. 584 cod civil de la 1864 prevede că orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa; cheltuielile grănițuirii se vor face pe jumătate.
În cauza de față instanța apreciază că părțile vor suporta în mod egal cheltuielile de judecată.
S-a avut în vedere că prin linia de hotar propusă de expert și însușită de părți s-a urmărit asigurarea unei deschideri egale a ambelor loturi la . și elementul interpretat diferit, ce a generat suprapunerea terenurilor) iar potrivit legii, cheltuielile grănițuirii se vor suporta în mod egal de către părți.
Chiar dacă, în ceea ce privește acțiunea în revendicare, aceasta a fost admisă într-o proporție mai mare de 50 % fiind solicitată suprafața de 180 mp și obținută suprafața de 154 mp, față de circumstanțele speței (ambele părți au mai puțin teren decât în acte, întinderea terenului pârâtului a fost aproximativ aceeași cu cea atribuită prin actul de partaj, 1665 mp în hotărâre față de 1671 mp menționată în actul de dezmembrare, iar linia de hotar a fost stabilită astfel încât să existe o lățime aproximativ egală de 5,40 m a loturilor atât la . pe întreaga zonă de suprapunere) instanța a considerat că se impune ca părțile să suporte în mod egal cheltuielile de judecată, art. 276 cpc ce permite instanței să aprecieze măsura în care părțile pot fi obligate la plata cheltuielilor de judecată, (deși reglementează cazul în care pretențiile fiecărei părți au fost admise în parte) putând fi aplicat și în ipoteza în care doar pretențiile unei părți au fost admise numai în parte.
În consecință, fiecare parte va suporta cheltuielile reprezentate de onorariu avocat iar cele privind taxa judiciară de timbru și onorariul expert vor fi puse în mod egal în sarcina ambelor părți, situație în care pârâta va restitui reclamantei suma de 455,5 lei. (400 lei onorariu expert și 55,5 lei taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulată de reclamanta R. C. în contradictoriu cu pârâtul D. M., cu domiciliul în C., .. 5, ., jud. D., întrucât este promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta R. C., cu domiciliul în C., .. 93, jud. D., în contradictoriu cu pârâta Duizer C., cu domiciliul ales în C., .. 5, ..
Obligă pârâta Duizer C. să lase în deplină proprietate reclamantei Radulean C. suprafața de 154 mp teren situat în C., . C (fost T 23 P 19, număr cadastral provizoriu_) identificată prin punctele 35-37-66-65-64, potrivit Anexei 4 la raportul de expertiză întocmit de exp. D. A. V., fila 112 dosar.
Stabilește linia de hotar între terenul din C., . proprietatea reclamantei dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1422/09.03.2010 și terenul proprietatea pârâtei din C., ., . P 3, număr cadastral provizoriu_/2 și_/3, dobândit prin contractul de donație autentificat sub nr. 2730/27.11.2003, pe aliniamentul reprezentat de punctele 64-65-66, astfel cum au fost stabilite prin raportul de expertiză întocmit de exp. D. A. V., fila 110 și 112 dosar.
Obligă pârâta Duizer C. la plata către reclamanta R. C. a sumei de 455,5 lei cheltuieli de judecată. (reprezentând 1/2 din suma de 800 lei onorariu expert și 111 lei taxă judiciară de timbru).
Cu apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 08.04.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
D. R. C. C. Ș.
Red./tehn.CDR
5ex/30.06.2014
| ← Pretenţii. Sentința nr. 5306/2014. Judecătoria CRAIOVA | Pretenţii. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
