Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr. 2919/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2919/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 03-03-2014 în dosarul nr. 18281/215/2010*
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentinta civila Nr. 2919/2014
Ședința publică de la 03 Martie 2014
Instanta constituita din:
PREȘEDINTE M. M.
Grefier V. G.
Pe rol pronunatarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în cauza civilă avand ca obiect acțiune în constatare, formulata de reclamantii B. M., B. G., J. T., J. I.,in contradictoriu cu paratii P. G., si L. ( fostă Lenchințeanu) M. . si . P..
S-a făcut referatul cauzei de către grefier dupa care
Dezbaterile asupra fondului au avut loc in sedinta publica de la 17.02.2014, consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, parte integranta din prezenta, cand, instanta avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru data de 24.02.2014 si ulterior pentru data de 03.03.2014, cand a hotarat urmatoarele
INSTANȚA
P. cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 11.06.2010, sub nr._ reclamanții J. T., J. I. și B. L. au chemat în judecată pârâtul P. G., solicitând instanței să constate că au calitatea de constructori de bună credință cu privire la imobilul casa cu trei camere, situat pe terenul în suprafață de 800 mp din com. M. M., . se constate că au calitatea de titulari ai dreptului de superficie constând în dreptul de proprietate asupra construcției și dreptul de folosință asupra terenului aferent construcției.
În motivare, reclamanții au arătat că în anul 1956, părinții acestora au construit imobilul casă pe un teren aparținând bunicilor J. M. și J. G., care la rândul lor aveau construită o casă pe același teren. Construcția a fost edificată cu îngăduința bunicilor. Ulterior, părinții reclamanților au mai cumpărat un loc de casă în aceeași comună pe care au construit o altă casă unde au locuit. Au mai menționat că pârâtul este proprietarul terenului, în calitate de moștenitor însă acesta le-a interzis accesul la imobil.
În drept au fost invocate prevederile art.111 C.p.c.
În dovedire, reclamanții au depus în copie la dosar: registrul agricol cu poziția de rol a autorului J. M., acte de stare civilă, decizia 1878/20.10.2009 a Tribunalului D..
La data de 05.07.2010 pârâtul a formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că mama sa, J. F. este unica moștenitoare a defuncților J. M. și J. G., iar autorul reclamanților J. G. a renunțat la succesiune. A mai precizat că moștenitori ai lui J. F. sunt pârâtul și Lechitan M..
Anexat a depus la dosar: certificat de moștenitor 1257/1971, certificat de moștenitor 2112/1989, titlul de proprietate 1350-_/1997.
La data de 04.02.2011 reclamanții au depus la dosar precizare la acțiune prin care au solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâta a numitei Lenchințeanu M..
Instanța a administrat în cauză proba cu înscrisuri, proba cu expertiză specialitatea topografie, proba testimonială cu martorii M. P., P. D., P. N., M. I., proba cu interogatoriul pârâtului P. G..
La solicitarea reclamanților, instanța a încuviințat cererea acestora de participare la efectuarea expertizei a unui expert asistent, M. D. A..
La data de 02.06.2011 pârâtul a depus la dosar completare la întâmpinare arătând că imobilul casă a fost construit de P. G. împreună cu părinții pârâtului. A mai arătat că inițial imobilul era un grajd pentru animale, construit din paiantă, astfel că pârâtul și părinții săi au ridicat moluzul rămas si au construit o casă. A precizat că în favoarea sa operează o prezumție relativă de proprietate, instituită de art.492 Cod Civil, de asemenea a achitat taxele și impozitele pentru acest imobil.
La data de 04.10.2012, reclamanții J. T. și J. I. au precizat acțiunea în sensul că suprafața necesară folosirii construcției, astfel cum a fost identificată în raportul de expertiză întocmit de expertul asistent, este de 226 mp. Au mai arătat că reclamanta B. L. a decedat la data de 14.09.2012, având ca moștenitori pe B. M. și B. G..
P. sentința civilă nr._/23.11.2012,Judecătoria C. a admis în parte acțiunea și a constatat în favoarea reclamanților un drept de superficie constînd în dreptul de proprietate asupra casei cu trei camere și dreptul de folosință asupra unei suprafețe de 170 mp,materializată în schița anexă la raportul de expertiză.
P. dec.nr. 1085/05.06.2013, Tribunalul D. a admis recursul declarat de recurenții – pârâți P. G. și L. (fostă Lenchințeanu) M. împotriva s.c.nr._/23.11.2012 a Judecătoriei C. în contradictoriu cu intimații – reclamanți B. mihai, B. G., J. T. și J. I., a casat sentința civilă și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Pentru a se pronunța astfel,instanța de control judiciar a reținut că modalitatea de citare a pîrîtei L. (fostă Lenchințeanu) M. nu a fost aptă msă asigure o încunoștiințare reală a acesteia despre existența litigiului,astfel că dreptul la apărare al acesteia nu a putut fi realizat.
În rejudecare, cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei C. la 18.07.2013,sub nr._ .
La dosar s-au depus împuterniciri avocațiale, procură specială aut. la nr._.10.2013,
La data de 07.10.2013, pârâții P. G. și Lenchințeanu M. au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată și nelegală.
Solicită să se observe că imobilul grajd apare menționat inclusiv în certificatele de moștenitor eliberate de pe urma autorilor bunici, unde autorul reclamanților J. G. a renunțat la succesiune.
Astfel, de vreme ce autorul reclamanților a renunțat la succesiune, actualmente reclamanții nu mai justifică vreun interes legitim în promovarea unei astfel de cereri.
De asemenea, având în vedere trecerea timpului mai bine de 30 de ani de când mama lor și apoi aceștia au stăpânit imobilul în litigiu, pe cale de excepție invocă uzucapiunea pentru construcția de C2 .
De asemenea, raportat la timpul trecut față de momentul construirii imobilului, a invocat și excepția prescripției dreptului material la acțiune privind accesiunea imobiliară.
În principal, autorul reclamanților nu a edificat casa de locuit C2, a fost un grajd, căruia bunicii împreună cu părinții lor i-au schimbat destinația din grajd în casă de locuit.
In sedinta publica de la 04.11.2013, aparatorul reclamantului J. T., av O. a depus la dosar imputernicirea avocatiala, o fila din ziarul Curierul N. si raspuns la intampinare, un exemplar se comunica aparatorului paratilor.
A solicitat sa i se puna in vedere aparatorului partilor sa depuna la dosar inscrisuri din care sa rezulte starea civila a paratei Lechinteanu,în speță un certificat de căsătorie si a invederat ca înțelege să conteste calitatea de reprezentant legal al avocat P. D. pentru aceasta parata.
Avocat P. a invederat că a depus la dosar împuternicirea avocațială care atestă calitatea sa de reprezentant al acestei pîrîte.
Instanta a constatat ca la dosar exista o cerere prin care parata Lechinteanu Marana si-a ales domiciliul procesual in C. la biroul avocatului P. D.(fila 20 din dosarul Tribunalului D.).
Referitor la starea civilă a pîrîtei si L. ( fostă Lenchințeanu) M.,instanța a constatat că statutul de persoană căsătorită sau nu a acestei pîrîte este irelevant în cauză
Cu privire la contestarea calitatii de reprezentant conventional al avocat P. D.,pentru pîrîta L. ( fostă Lenchințeanu) M. instanta a constatat ca la dosarul cauzei, la fila 25 se afla imputernicirea avocatiala a doamnei avocat, imputernicire care poarta ștampila si semnatura avocatului.
Pentru instanta acest inscris reprezinta dovada calitatii de reprezentant in conditiile in care statutul profesiei de avocat permite,pe de o parte ca această împuternicire să nu fie semnată de partea reprezentată,iar pe de altă parte, angajarea unu avocat si de catre o terta persoana decat partea pentru care se exercita asistenta prin reprezentare este permisă.
În această situație avocatul este singurul în măsură să stabilească legăturile cu partea ce o reprezintă și în fața căreia răspunde pentru mandatul încredințat.
În răspunsul la întîmpinare,reclamantul J. T. a solicitat respingerea excepției referitoare la lipsa de interes în promovarea acțiunii și a excepției prescripției dreptului material la acțiune.
În aceeași ședință s-a administrat proba cu interogatoriu luat pîrîtului P. G..
P. încheierea din 04.11.2013,instanța a respins cererea reclamantului de decădere a pîrîților din dreptul de a administra proba cu martori și a respins excepțiile privind lipsa de interes și prescripției dreptului material la acțiune,formulate de pîrîți
La data de 26.11.2013 pârâții P. G. și Lenchințeanu M. au depus o cerere precizatoare, solicitînd ca,în contradictoriu cu . D. și cu celelalte părți din dosar, să li se constate dreptul de proprietate asupra construcțiilor identificate C 2 în raportul de expertiză, având în vedere că această construcție edificată d bunicii materni împreună cu părinții lor a fost stăpânită sub nume de proprietari de aceștia împreună cu mama lor, iar ulterior decesului lor, de către cei doi pârâți, prin joncțiunea posesiilor, sub nume de proprietari, public, neviciat, având ca temei legal uzucapiunea; având în vedere faptul că sunt proprietarii terenului aferent construcțiilor, astfel că în temeiul art. 492 V.C.CIV., se prezumă că proprietarii terenului sunt și cei ai construcțiilor, în ceea ce privește sala, aceasta a fost edificată mai târziu de mama lor, care a locuit statornic în imobil, prin contribuția sa financiară.
Solicită constatarea dreptului de proprietate asupra construcției C2, casă construită din cărămidă, compusă din 3 camere, acoperită cu țiglă, sală.
Au evaluat provizoriu construcția la suma de 5000 lei.
In sedinta publica de la 02.12.2013 aparatorul reclamantilor s-a opus audierii martorei M. I., incuviintata paratilor, ca fiind in grad prohibit de lege.
Aparatorul paratilor a solicitat si instanta a incuviintat inlocuirea martorului.
In sedinta publica de la 20.01.2014 instanta a procedat la audierea concomitenta a martorilor M. D.,C. C.,D. M. si F. N., declaratiile acestora fiind consemnate si depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Imobilul corp de casă C2 și terenul ce formează obiectul acțiunii,imobil în legătură cu care reclamanții au solicitat să se constate dreptul lor de superficie,a fost identificat în expertiza efectuată de expert D. D. în primul ciclu procesual,identificarea nefiind contestată de vreuna din părți.
Din actele dosarului rezultă că proprietar al terenului ce face obiectul litigiului a fost numitul J. M.,iar la data de 08.12.1997, a fost eliberat titlul de proprietate nr.1350-_,prin care s-a reconstituit pe numele persoanei îndreptățite,numita J. M F.,dreptul de proprietate pentru suprafața de 2.5328 ha din care suprafața de 1328 mp reprezintă teren intravilan. Asupra terenului menționat s-a reconstituit dreptul de proprietate persoanei menționate, ca moștenitoare a defunctului J. M.,astfel cum rezultă din certificatul de moștenitor nr.1257/1971.
Din același certificat de moștenitor,dar și din cel cu nr.2112/1989,referitor la succesiunea numitei J. G.,soția lui J. M., rezultă că autorul reclamanților,numitul J. G. este străiun de ambele succesiuni,astfel că singura moștenitoare acceptatntă a succesiunilor celor doi a fost autoarea pîrîților,numita J. F..
La rîndul său,numita J. F. a decedat la 12.03.1998,moștenitori ai acesteia rămînînd pîrîții din prezenta cauză,așa cum rezultă din certificatul de moștenitor nr.277/1998 BNP C. G..
Din declarațiile martorilor audiați atît în primul ciclu procesual,cît și după casarea cu rejudecare,rezultă că autorii reclamanților, J. G. și J. I. au construit în anii 1956-1957, pe terenul proprietatea autorului J. M. și care acum aparține pârâților, un imobil care la momentul respectiv avea destinația de grajd, compus din trei încăperi
Pe de altă parte,din întregul material probator administrat,inclusiv susținerile reclamanților,această construcție a fost folosită de autorii reclamanților doar cîțiva ani,după care aceștia și-au construit o casă în aceeași localitate unde au locuit pînă la deces.
În aceste condiții,imobilul respectiv a fost folosit ca și casă de locuit de către J. F., autoarea pârâților, iar aceasta a mai construit la rândul său încă o încăpere în fața imobilului arătat cu destinație de antreu,după decesul acesteia,casa rămînînd în posesia pîrîților,cu deosebire a pîrîtului P. G...
Înainte de adoptarea noului cod civil,dreptul de superficie nu avea o reglementare distincă,însă doctrinar și jurisprudențial un asemenea drept nu a fost ignorat,existența lui justificîndu-se prin interpretarea dispozitiilor art.492 Cod civil, acesta nefiind decât o exceptie de la regula instituita de aceasta norma, potrivit careia proprietarul terenului este prezumat a fi si proprietarul constructiilor sau plantatiilor de pe acel teren; prezumtia care nu este una absoluta, ci relativa, ce poate fi rasturnata prin proba contrara.
S-a acceptat ideea că dreptul de superficie se constituie prin acordul părților, obiectul acestuia fiind dreptul pe care-l constituie proprietarul unui teren pentru superficiar, de a construi, planta sau executa alte lucrări pe acel teren, care să devină proprietatea superficiarului.
În consecință, dovedirea dreptului de superficie presupune a se proba faptul construirii, edificării, de către superficiar, cu acordul proprietarului terenului, dat în sensul dobândirii acestui drept.
În lumina acestor considerații,cu referire la cauza de față,instanța reține că poate fi considerată ca fiind îndeplinită condiția că autorii reclamanților au fost cei care au edificat construcția identificată de expert ca fiind C2,însă elementul volițional,respectiv intenția constructorului de a dobîndi construcția pentru sine,nu a fost dovedită,cum dealtfel este discutabilă și intenția proprietarului terenului de a permite edificarea unei construcții pe terenul său,care să aparțină constructorului.
Simplul fapt relevat de martori referitor la dorința proprietarului terenului ca autorul reclamanților,care era fiul său, să locuiască în aceeași gospodărie cu el,gospodărie în care s-a edificat și construcția,este insuficient pentru a demonstra intenția neechivocă a constructorului de a deveni proprietar pe construcție și,implicit existența unei convenții certe privitoare la constituirea unui drept de superficie..
O asemenea concluzie se poate desprinde,mai ales, din comportamentul ulterior al constructorului,în speță fiind dovedit faptul că autorul reclamanților a locuit în respectiva construcție 3-4 ani,după care și-a edificat o altă casă în care a locuit pînă la deces,în anul 2006.
În toată această perioadă de peste 30 de ani,în construcția ce face obiectul cauzei a locuit autoarea pîrîților,care a folosit-o în mod pașnic,nedovedindu-se vreo tulburare din partea autorului reclamanților.
Din această atitudine de pasivitate a autorului reclamanților,se desprinde o prezumție simplă,ce nu a fost răsturnată,că acesta nu a intenționat să edifice construcția C2 pentru sine,respectiv să devină proprietar asupra acesteia în condițiile în care presupusa convenție cu proprietarul terenului rămîne la stadiul de simplă alegație a reclamanților.
Pe de altă parte,instanța reține că prin precizarea cererii reconvenționale,pîrîții au solicitat să li se constate,în subsidiar, dreptul de proprietate asupra construcției și ca urmare a efectelor prescripției achizitive,sens în care au solicitat ca acest drept să li se constate în contradictoriu cu reclamanții dar și cu .>
Referitor la acest ultim pîrît,instanța a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive,excepție în legătură cu care reține următoarele:
Uzucapiunea reprezintă un mod de dobândire a dreptului de proprietate asupra unui bun (imobil, în cauză de față), dar și o sancțiune care operează numai împotriva adevăratului proprietar, care a dat dovadă de lipsă de diligență și a lăsat bunul in mâna altei persoane, pentru o perioadă îndelungată. P. urmare, cererea de constatare a dreptului de proprietate, prin uzucapiune, asupra unui imobil trebuie îndreptată numai împotriva adevăratului proprietar nediligent, al imobilului în discuție, având in vedere ca acesta, prin pasivitatea sa îndelungată, s-a desesizat de bun, permițând . în posesia acestuia.
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între părțile din procesul civil și persoanele implicate în raportul juridic dedus judecății. Astfel, reclamantul trebuie să coincidă cu titularul dreptului afirmat, iar pârâtul, cu cel care este subiect pasiv (obligat) în raportul juridic respectiv. În cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare este obligatorie calea justiției, calitatea procesuală activă aparține celui care se poate prevala de acest interes, iar calitatea pasivă este a celui față de care se poate realiza interesul respectiv. Sarcina justificării calității procesuale active și a celei pasive in procesul civil revine reclamantului iar instanța este datoare, odată sesizată, sa verifice ambele calități.
Față de cele expuse,se constată că pîrîtul . are nici o legătură cu dreptul de proprietate asupra imobilui construcție în litigiu,acest drept fiind disputat de pîrîți,care se pot prevala inclusiv de prezumția instituită de art.492 c.civ și de reclamanți,care invocă dreptul de proprietate asupra imobilului în virtutea unui drept de superficie.
Ca atare,nu ne aflăm în ipoteza în care reclamantul nu are cunoștință despre proprietarul ce s-a desesizat de imobil,situație în care este admisibilă o acțiune în constatare față de unitatea administrativ terirorială,motiv pentru care excepția invocată apare ca fiind întemeiată,urmînd a fi admisă,iar cererea reconvențională respinsă față de acest pîrît,inclusiv din perspectiva dispozițiilor art.492 c.civ.,întrucît constatarea dreptului de proprietate asupra construcției edificată pe un teren,nu se poate face de proprietarul terenului decît în contradictoriu cu cel ce pretinde că a construit pe acest teren,. o asemenea pretenție.
Ca atare,promovarea unui asemenea capăt de cerere,întemeiat pe prescripția achizitivă,se justifică față de reclamanți,cu deosebire în ipoteza în care acestora li s-ar fi recunoscut un drept de proprietate asupra construcției,drept ce face parte din dreptul de superficie invocat de aceștia.
Cum instanța nu a împărtășit punctul de vedere al reclamanților referitor la dobîndirea de către aceștia a unui drept de superficie și a apreciat că nu s-a făcut dovada convenției de constituire a acestui drept,urmează să se constate dreptul pîrîților asupra construcției C2,astfel cum au solicitat prin cererea reconvențională,ca efect al accesiunii imobiliare artificiale,condiții în care nu mai poate fi analizată cererea subsidiară referitoare la dobîndirea acestei construcții prin uzucapiune.
În baza art.274 cpc,reclamanții vor fi obligați la plata cheltuieliulor de judecată în favoarea pîrîtului P. G.,în măsura dovedirii cu acte a acestor cheltuieli.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge actiunea formulata de reclamantii B. M., B. G.,în calitate de moștenitori continuatori ai acțiunii formulate de autoarea B. L., ambii domiciliati in . D., J. T., domiciliat in C., . A 8, ., judetul D., J. I. ,domiciliata in comuna M. M., . D., in contradictoriu cu paratii P. G., domiciliat in comuna M. M., . D. si L. ( fostă Lenchințeanu) M. cu domiciliul ales la Cabinet av P. D. din C., . 17- 19, judetul D. . si . P..
Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei . P.,cu referire la cererea reconvențională formulată de pîrîți.
Respinge cererea reconventionala fata de parata . fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
Admite cererea reconventionala formulata de paratii P. G. si L. M. in contradictoriu cu reclamantii B. M., B. G.,în calitate de moștenitori continuatori ai acțiunii formulate de autoarea B. L., J. T. și J. I..
Constata dreptul de proprietate al paratilor P. G. si L. M. asupra constructiei C2, situata in . D., asa cum a fost individualizata in raportul de expertiza intocmit de expert D. D., in primul ciclu procesual,respectiv în dosarul nr._ .
Obliga reclamantii in solidar sa plateasca paratului P. G. suma de 1011 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Martie 2014
PreseidnteGrefier
M. MihaiVirginia G.
Red.MM
Tehnored.VG
8ex/26.06.2014
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2588/2014. Judecătoria CRAIOVA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 9914/2014.... → |
|---|
