Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr. 572/2014. Judecătoria CRAIOVA
Comentarii |
|
Sentința nr. 572/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 22-01-2014 în dosarul nr. 468/215/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR.572
Ședința publică de la 22.01.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: L. N.
Grefier: D. S.
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din 15.01.2014 privind pe reclamanta N. T. în contradictoriu cu pârâta . SA, având ca obiect hotarâre care sa tina loc de act autentic ,dezbateri ce au fost consemnate în încheierea de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta sentință .
Procedura legal îndeplinită.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C., sub numărul_, reclamanta N. T. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta . SA C., să pronunțe o hotărâre prin care să se constate valabilitatea convenției încheiate între părți și să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic privind locuința situată în C., ., ., ., compusă din o cameră și cota indiviză de 39% din suprafața de folosință comună.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că la data de la data de 22.02.2005 a cumpărat de la pârâtă locuința menționată, pentru care a achitat prețul de 10.472.000 lei ROL, conform chitanței emise de pârâtă, dar aceasta a refuzat să încheie actul în formă autentică.
Cererea a fost motivată în drept pe dispozițiile art. 111 Cod procedură civilă, ale disp. 1073 - 1077 cod civil și ale Legii nr. 247/2005.
A atașat în scop probatoriu copii de pe următoarele înscrisuri: factură fiscală, proces verbal, antecontract de vânzare-cumpărare.
Pârâta a formulat întâmpinare în care a arătat că este de acord cu acțiunea formulată de reclamantă, însă reclamanta, deși a primit, conform antecontractului de vânzare-cumpărare nr. 161 și cota indiviză din terenul aferent de 12,26 mp, nu a achitat prețul acestuia. Solicită ca reclamanta să facă dovada plății acestui teren, în caz contrar, această întâmpinare ar avea caracter reconvențional, în cadrul căreia solicită obligarea reclamantei de a achita pârâtei prețul.
În cauză s-au administrat proba cu înscrisuri și testimonială.
Deși instanța a încuviințat pentru ambele părți și interogatoriu, acestea nu au prezentat întrebările în scris pentru a fi administrat.
Analizând probatoriul administrat, instanța reține următoarele:
Din înscrisurile depuse rezultă că părțile au încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 161 din data de 22.02.2005 (fila 6) prin care au convenit cu privire la cumpărarea locuinței situate în C., ., ..1, ., compusă din o cameră, cota indiviză de 39% din părțile comune ale condominiului și din terenul aferent, în suprafață de 12.26 mp.
Aceasta constituie o promisiune bilaterală (antecontract) de vânzare-cumpărare, care dă naștere obligației de a face în sarcina promitentului vânzător, în speță pârâta . SA, corelativă dreptului de creanță al promitentului cumpărător de a cere îndeplinirea acestei obligații.
Este vorba de obligația de a încheia actul de vânzare-cumpărare în forma cerută de lege, conform art. 101 din Legea nr. 114/1996 republicată: ,,Locuințele și unitățile individuale pot fi înstrăinate și dobândite prin acte juridice între vii, încheiate în formă autentică notarială, sub sancțiunea nulității absolute. Dovada dreptului de proprietate și a celorlalte drepturi reale asupra unei unități de locuit se face numai pe baza actelor de proprietate și a extrasului de carte funciară pentru informare”.
Conform clauzelor antecontractului de vânzare-cumpărare prețul camerei de cămin și al cotei indivize de 39% din părțile comune ale clădirii este de 10.472.000 lei, care a fost achitat de reclamantă, iar prețul pentru terenul aferent a fost stabilit la 25.000.000 lei ROL.
Din precizările părților și declarațiile martorilor audiați - G. G. și Crîmu L.- rezultă că reclamanta nu a achitat și prețul terenului, dar nici nu dorește momentan să cumpere acest teren, solicitând instanței prin prezenta acțiune pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare doar pentru cameră și cota indiviză din spațiile comune.
Pe lângă cele ce preced, instanța mai reține că, prin promisiunea de vânzare-cumpărare nu operează transferul dreptului de proprietate având ca obiect un teren, pentru acest transfer fiind obligatorie încheierea actului de vânzare-cumpărare în formă autentică, conform art.2 din Legea nr.247/2005 din Titlul X, privind circulația juridică a terenurilor.
În speță sunt aplicabile dispozițiile art. 1073 Cod civil (din 1864, în vigoare la data nașterii raportului juridic), potrivit cărora creditorul este îndreptățit să obțină executarea întocmai a obligației asumate de către debitorul său (principiul executării in natură a obligațiilor). În cazul in care obligația de a face nu este adusa la îndeplinire de către debitor, creditorul, potrivit prevederilor art. 1077 Cod civil, poate fi autorizat de a o aduce la indeplinire.
Reclamanta a făcut dovada promisiunii de vânzare-cumpărare, izvorul obligației de a face (de a încheia actul notarial), însă nu a făcut dovada refuzului promitentei vânzătoare de a încheia actul autentic privind locuința, aceasta fiind de acord cu acțiunea. Totodată, se reține că pârâta nu s-a opus niciodată încheierii actului autentic cu privire la vânzarea locuinței, astfel cum rezultă și din declarația martorului Crîmu L. (fila 49).
În aceste condiții nu este îndeplinită o condiție necesară pronunțării unei hotărâri care să țină loc de contract autentic, respectiv refuzul promitentului vânzător de a încheia actul, motiv pentru care nu este necesar ca instanța să suplinească un consimțământ care există.
Deși reclamanta a susținut că pârâta ar fi pretins și plata terenului, aceasta nu este un motiv care să împiedice încheierea contractului doar pentru locuință, aceasta fiind, de altfel, una dintre clauzele contractuale prevăzute de părți (art. 4 din contract).
Pentru aceste motive, va respinge acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată reclamanta N. T., cu domiciliul în C., ., ., ., jud. D., în contradictoriu cu pârâta . SA, cu sediul în C., .. 20, jud. D. .
Obligă reclamanta să plătească pârâtei cheltuieli de judecată în cuantum de 800 lei .
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 22.01.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
L. N. D. S.
Red.L.N.
Tehnored.D.S./4 ex.
← Pretenţii. Sentința nr. 193/2014. Judecătoria CRAIOVA | Pretenţii. Sentința nr. 2671/2014. Judecătoria CRAIOVA → |
---|