Pretenţii. Sentința nr. 1678/2014. Judecătoria CRAIOVA
Comentarii |
|
Sentința nr. 1678/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 11-02-2014 în dosarul nr. 39468/215/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1678/2014
Ședința publică de la 11 Februarie 2014
Instanța constituită din:
Președinte L.-D. B.
Grefier C.-E. C.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul S. C. Județean de Urgență C. și pe pârâtul C. I. C., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordine de pe listă la prima strigare se constată lipsa părților, situație în care, potrivit prevederilor art. 104 alin. 13 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, aprobat prin HCSM nr. 387/2005, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 958/2005, instanța dispune lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței când, după o noua strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispozițiilor procedurale.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Reluând cauza la a doua strigare la sfârșitul ședinței se constata lipsa părților .
Verificând competența, în conformitate cu prevederile art. 131 alin. 1 N.C.p.civ., instanța constată că, potrivit dispozițiilor art. 94 lit. j NCPCiv coroborate cu dispozițiile art. 107 alin. 1 N.C.p.civ., este competentă general, material și teritorial în soluționarea cauzei.
Potrivit dispozițiilor art. 238 NCPCiv, raportat la obiectul și natura cauzei, precum și la natura și complexitatea probatoriului necesar soluționării fondului, instanța, după ascultarea părților, estimează durata necesară pentru cercetarea procesului, la un termen de șase luni.
Instanța, constatând că înscrisurile depuse la dosar, sunt admisibile, putând duce la soluționarea procesului, în temeiul dispozițiilor art. 258 raportat la dispozițiile art. 255 NCPCiv, le încuviințează.
Nemaifiind cereri noi de formulat sau excepții de invocat, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 394 NCPCiv, declară deschise dezbaterile și reține cauza in pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea formulată la data de 25.11.2013 și înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub numărul_ reclamantul S. C. Județean de Urgență C. a chemat în judecată pe pârâtul C. I. C., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 951,09 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor ocazionate cu acordarea serviciilor medicale.
În motivare reclamanta a arătat că pârâtul a fost internat în secția chirurgie în perioada 21.06-24.06.2009, contravaloarea zilelor de spitalizare fiind în cuantum de 951,09 lei, sumă care nu a fost achitată până în prezent, fiind întrunite condițiile generale ale răspunderii civile delictuale, prevăzute de art.998 și art.999 C.civil și ale art.313 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.
A mai arătat că pârâtul avea obligația să efectueze demersurile legale pentru a stabili vinovăția autorului faptei ilicite, chiar și numai in scopul rezolvării obligațiilor ce rezultă din acordarea serviciilor medicale, demers nedovedit anterior promovării acțiunii in instanța, astfel că se poate prezuma ca pârâta își recunoaște culpa prevăzută de dispozițiile art.998-999 C.civ, constatând in omisiunea sau neglijența de a întreprinde demersuri judiciare pentru a face dovada că starea sănătății sale a fost afectată de o altă persoană care ar răspunde față de furnizorul de servicii medicale conform dispozițiilor art.313 din Legea nr.95/2006.
Totodată a specificat că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv: fapta ilicită care constă in neformularea unei plângeri penale împotriva persoanei responsabile pentru a atrage incidența prevederilor art.313 din Legea nr.95/2006; prejudiciul cauzat unității care constată in contravaloarea serviciilor medicale acordate pârâtului cu ocazia internării; raportul de cauzalitate între fapta săvârșită și prejudiciul produs, ca legătură de la cauză la efect și condiția vinovăției făptuitorului ca atitudine psihică a acestuia față de fapta sa și de prejudiciul produs, in momentul săvârșirii faptei.
De asemenea, a menționat că suma pretinsă cu titlu de despăgubire reprezintă o creanță bugetară, iar termenul de prescripție este supus prevederilor art. 131 din OG nr. 92/2003, fiind de 5 ani.
În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.998, 999 C.civil, art.112 C. proc. civ., art.313 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.
Cererea a fost scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar, în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. 2 din OUG nr. 80/2013.
Cererii formulate reclamanta a anexat copie decont de cheltuieli, fila 7.
Legal citat, pârâtul nu a depus întâmpinare, și nu s-a prezentat in fața instanței pentru a formula apărări.
La acest termen de judecată, apreciind asupra admisibilității probelor propuse și a aptitudinii lor de a duce la soluționarea procesului, în temeiul art. 258 rap. La art. 255 alin. 1 N Cod procedură civilă, instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisurile deja depuse la dosarul cauzei.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În perioada 21.06-24.06.2009 pârâtul C. I. C. a fost internat în cadrul S. C. Județean de Urgență C., secția chirurgie, beneficiind de asistență medicală și tratament medicamentos, contravaloarea acestora pe perioada internării fiind in cuantum de 951,09 lei, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar.
În drept, instanța constată că potrivit art.313 alin.1 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, „persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate și dobândesc calitatea procesuală a acestora, în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată”.
Prin cererea supusă soluționării reclamantul urmărește recuperarea prejudiciului material determinat prin tratamentul medical acordat pârâtului, cererea fiind întemeiată, în drept, pe dispozițiile art.313 din legea 95/2006 și art.998, 999 C.civil.
Potrivit prevederilor art. 313 Legea nr. 95/2006 si art. 106 OUG 150/2002 ,,persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii si au obligația sa repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenta medicala acordata,,
Conform disp. art. 249 Cod proc civ, cel care face o susținere in cursul procesului trebuie să o dovedească, in afară de cazurile anume prevăzute de lege. În baza acestor prevederi, reclamantului îi incumbă sarcina probării susținerilor sale, respectiv dovada existenței cumulative a condițiilor pentru reținerea răspunderii civile delictuale.
In considerarea temeiului juridic invocat de către reclamant, respectiv prevederile art. 998-999 Cod civil, condițiile angajării răspunderii civile delictuale a unei persoane sunt: existența unei fapte ilicite, a unei persoane prin care s-au adus prejudicii materiale sau morale unei alte persoane, existenta unei legături de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul cauzat și vinovăția autorului faptei ilicite.
Fapta ilicită reprezintă o acțiune sau inacțiune a unei persoane prin care încălcându-se normele dreptului obiectiv se aduc prejudicii dreptului subiectiv al unei alte persoane.
Prejudiciul produs în dauna persoanei vătămate reprezintă efectul negativ suferit de aceasta care trebuie să se afle în legătură de cauzalitate cu fapta ilicită în sensul că acest efect negativ trebuie să fie rezultatul direct și nemijlocit al acțiunii autorului faptei ilicite.
Vinovăția reprezintă latura subiectivă a răspunderii civile delictuale și constă în atitudinea de voință și conștiință a autorului faptei ilicite față de aceasta și rezultatul socialmente periculoase.
Nu se poate retine existenta unei fapte ilicite în sarcina pârâtului, în sensul de acțiune sau inacțiune prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, s-a vătămat dreptul subiectiv al altei persoane, deoarece însăși reclamantul precizează că pârâtul este victima încălcării de către un pretins autor a normelor legale.
De asemenea, instanța constată ca actele normative care reglementează sistemul de asigurări de sănătate nu instituie in sarcina victimei unei agresiuni sau unui accidentul de circulație, obligația de a comunica numele persoanei care a provocat . / accidentul, prin incălcarea căreia sa fi provocat un prejudiciu in patrimoniul reclamantului sau al Fondului Național Unic. Prin urmare, nu se poate reține că omisiunea de a furniza astfel de relații reprezintă o faptă ilicită.
Având în vedere că nu există faptă ilicită, iar pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ condițiile prevăzute de lege, nu se mai impun a fi analizate celelalte condiții
Conform art. 34 din Constituție, dreptul la ocrotirea sănătății este garantat, statul fiind obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice.
Față de cele expuse, instanța constată că cererea introdusă de reclamant este neîntemeiată, în cauză nefiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale institute de art. 998-999 C.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată cererea, având ca obiect pretenții civile, formulată de reclamantul S. C. Județean de Urgență C., cu sediul în C., ., jud. D., in contradictoriu cu pârâtul C. I. C., cu domiciliul în C., ., jud. D..
Cu drept de apel in 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 11.02.2014
Președinte Grefier
L. D. B. C. E. C.
Red. LDB
Teh.CCE/4ex/14.02.2014
← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 17/2014. Judecătoria... → |
---|