Ordin de protecţie. Sentința nr. 3508/2014. Judecătoria CRAIOVA

Sentința nr. 3508/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 12-03-2014 în dosarul nr. 2704/215/2014

Dosar nr._ -ordin de protecție -

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CRAIOVA – JUDEȚUL D.

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 3508

ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU DIN 12 martie 2014

COMPLETUL DE MINORI ȘI FAMILIE CONSTITUIT DIN:

PREȘEDINTE: L. P. - JUDECĂTOR

GREFIER: V. P.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror V. S., din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria C. .

Pe rol, pronunțarea asupra rezultatului dezbaterilor ce au avut loc în cauza civilă având ca obiect emiterea unui ordin de protecție, privind pe reclamanta -pârâtă O. A. -M. și pe pârâta -reclamantă D. A. V. .

La apelul nominal au lipsit părțile .

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile ce au avut loc, au fost consemnate în încheierea din data de 11 martie 2014, ce face parte integrantă din prezenta sentință, când având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea pentru data de astăzi .

INSTANȚA

Prin cererea înregistrată sub nr._ pe rolul Judecătoriei C., reclamanta-pârâtă O. A. -M., a chemat în judecată pe pârâta -reclamantă D. A. V., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța ,să dispună emiterea unui ordin de protecție, prin care să dispună următoarele măsuri: reintegrarea sa în locuința familiei, limitarea dreptului de folosință al pârâtei dacă este posibil asupra unei părți a locuinței, astfel încât să nu vină în contact cu aceasta și suportarea de către pârâtă a chiriei și /sau a întreținerii pentru locuința temporară unde aceasta locuiește .

În motivarea cererii, reclamanta-pârâtă a arătat că, pârâta -reclamantă ester mama sa,iar în urmă cu 3 ani, aceasta a cunoscut un bărbat cu care conviețuiește și care locuiește împreună cu acestea ,iar din momentul în care l-a cunoscut, relațiile dintre ele au devenit din ce în ce mai tensionate, aceasta devenind agresivă verbal și chiar fizic .

A mai arătat că în luna noiembrie 2013, a împlinit 18 ani ,iar pârâta a dat-o afară din locuință spunându-i că numai poate să o mai primească și să o întrețină, întrucât este majoră și nu mai are nici o obligație față de ea .

De asemenea, a arătat că a sunat-o în repetate rânduri și a rugat-o să o primească în locuință, fiindu-i imposibil să se întrețină singură, fiind elevă în clas a -XII-a la Liceul ,, T. V. ,, din C., urmând ca în sesiunea de vară a anului 2014 să susțină examenul de bacalaureat ,iar aceasta a fost extrem de violentă verbal și i-a spus că nu mai vrea să audă de ea .

A menționat că în urmă cu trei săptămâni, a mers la locuința pârâtei pentru a lua haine și cărți ,iar aceasta a lovit-o și nu a vrut să o primească .

În drept, a invocat dispozițiile art. 23 și următoarele din dispozițiile Legea nr. 217/2003.

A depus la dosar :copie de pe cartea de identitate, adeverința nr. 382/22.01.2014 emisă de Liceul ,, T. V. ,, din C., copie de pe sentința civilă nr. 3464/12.04.2005 a Judecătoriei C. .

La data de 06.03.2014, pârâta-reclamantă a depus la dosar întâmpinare și cerere reconvențională .

Sub aspectul întâmpinării, a solicitat respingerea cererii principale ca netemeinică și nefondată .

În motivare, a arătat că deține în proprietate o cameră de cămin, în care a locuit împreună cu fiica sa, în prezent majoră și a făcut eforturi mari pentru a-i asigura acesteia cele necesare, întrucât tatăl său a fost dezinteresat de aceasta și nici măcar nu a achitat pensia de întreținere la care a fost obligat prin hotărâre judecătorească ,astfel încât, toate cheltuielile legate de creșterea fiicei au fost suportate de aceasta .

A mai arătat că întrucât nu putea acoperi integral aceste cheltuieli, a fost obligată să plece să lucreze în Italia, unde a stat un an de zile și deși fiica sa cunoaște eforturile pe care le-a făcut în permanență, acesta încă de la vârsta de 14 ani, a început să aibă față de aceasta un comportament total necorespunzător ,în sensul că o insultă, îi adresează cuvinte obscene și o amenință, deși ar trebui să-i arate respectul cuvenit unei mame, aceasta a desconsiderat-o .Mai mult decât atât, a început să sustragă lucruri din casă pe care le vinde pentru a-și procura substanțe halucinogene și băuturi alcoolice, deși era minoră .

De asemenea, a arătat că a încercat să o determine pe reclamantă să își schimbe comportamentul, fiind nevoită să facă mai multe plângeri la poliție, însă a fost în zadar .

A precizat că, întrucât a divorțat de tatăl reclamantei în anul 2003 și a încercat să se dedice acesteia ,a constatat că efortul său a fost zadarnic, astfel că în anul 2013 ,a considerat că este îndreptățită să-și refacă viața alături de un alt bărbat și care a locuit împreună cu ele, fapt care a nemulțumit-o total pe fiica sa, astfel că din luna aprilie 2013, aceasta a început să fie foarte agresivă față de ea .

A menționat că, în urma unei discuții mai aprinse între ele, întrucât reclamanta avea și la școală un comportament necorespunzător fiindu-i scăzută nota la purtare și fiind sancționată contravențional, aceasta a plecat din domiciliu în luna februarie 2014, lucru pe care l-a făcut de mai multe ori, plecând nejustificat de acasă și dorind să revină în domiciliul său fără a da vreo explicație .

Sub aspectul cererii reconvenționale, pârâta -reclamantă a solicitat evacuarea reclamantei -pârâte din locuința sa, întrucât aceasta este majoră, nu înțelege să-i acorde respectul cuvenit și prin comportamentul său îi aduce prejudicii materiale și morale, întrucât a fost sancționată contravențional de mai multe ori, ea fiind obligată să suporte pe lângă cheltuielile legate de întreținerea sa și cheltuieli suplimentare cu amenzile contravenționale pe care le primește, având un comportament total necorespunzător unei fete de vârsta ei .

A arătat că întrucât locuiește într-o cameră de cămin și este un spațiu impropriu pentru a locui în aceeași cameră cu fiica sa, astfel încât conviețuirea lor este imposibilă .

De asemenea, a arătat că reclamanta poate locui împreună cu tatăl său, car are față de aceasta atât o datorie morală cât și materială și care niciodată nu i-a acordat atenția necesară, nu a achitat integral pensia de întreținere la care a fost obligat și nu și-a onorat în nici un fel datoria morală față de aceasta .

A depus la dosar: o sesizare adresată organelor de poliție ,un înscris emis de Orange, adresa nr._/21.11.2011, emisă de DGAPC D., adresele nr. 2115/16.04.2012 și nr. 3708/09.07.2013, emise de Liceul ,, T. V. ,, C., adresele nr._/29.07.2011, nr._/19.08.2011 și nr._/26.08.2013, eliberate de Secția 3 Poliție C. ,procesul -verbal de contravenție nr._/25.09.2013, adresa nr. 5399/P/2011, emisă de P. de pe lângă Judecătoria C. ,actul adițional nr. 1/03.01.2014, referatul nr._/12.07.2011, întocmit de Secția 3 Poliție C., adresa nr. 4667/P/2011 și rezoluția cu același număr, emise de P. de pe lângă Judecătoria C., adresa nr. 4021/P/2007 și rezoluția cu același număr, emise de P. de pe lângă Judecătoria C. ,rezoluția nr. 5399/16.01.2012, dată de P. de pe lângă Judecătoria C., copie de pe plângere penală, copie de pe cartea de identitate .

În dovedirea cererii și în apărare față de cererea reconvențională, reclamanta -pârâtă a solicitat proba cu înscrisuri și proba cu martorii, B. E. și C. I., iar pârâta -reclamantă a solicitat în apărare față de cererea principală și în dovedirea cererii reconvenționale, proba cu înscrisuri și proba cu martorii, B. E. și C. I., probe apreciate de instanță ca fiind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei și încuviințate ca atare .

În cauză, s-a administrat proba cu înscrisurile depuse de ambele părți și au fost audiați sub prestare de jurământ martorii B. E., C. I., B. E. și C. I., ale căror declarații au fost consemnate și atașate la dosar .

Din probele administrate în cauză, ,instanța a reținut următoarele:

Reclamanta-pârâtă O. A. -M., este fiica pârâtei -reclamante D. A. V., fiindu-i încredințată acesteia spre creștere și educare prin sentința civilă nr. 3464/12.04.2005 a Judecătoriei C., iar din adeverința nr. 382/22.01.2014 rezultă că reclamanta -pârâtă este elevă în clasa a -XII-a la Liceul ,, T. V. ,, din Municipiul C. .

În conformitate cu prevederile art. 26 din Legea nr. 217/22.05.2003, ,, persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei, poate solicita instanței, ca în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție , prin care să se dispună cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre următoarele măsuri sau obligații :a ) evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate ; b) reintegrarea victimei și, după caz a copiilor în locuința familiei ; c) limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei părți a locuinței comune atunci când aceasta poate fi partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima ; d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinată față de victimă, de copiii acesteia sau față de alte rude ale acesteia, ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate ; e) interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează sau le vizitează periodic ; f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod cu victima ; g ) obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute ; h ) încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora .

Din declarațiile martorilor U. J. și Picui V., audiați în cauză la solicitarea reclamantei -pârâte, a rezultat că în urmă cu circa o lună și jumătate, pârâta -reclamantă a dat-o pe reclamanta -pârâtă afară din locuință, aceasta petrecând prima noapte într-un autoturism, ulterior a locuit la vecini și la colegele de școală, iar timp de o săptămână la tatăl său și la bunica paternă ,respectiv martora U. J., în ., localitate aflată la circa 45 km de Municipiul C., timp în care nu a mai mers la școală, neavând bani pentru autobuz .

De asemenea, martorii au relatat că pârâta -reclamantă a mai izgonit-o și cu alte ocazii din locuință pe reclamanta -pârâtă, pe motiv că dorește să-și refacă viața personală, stabilind relații de concubinaj cu un bărbat împreună cu care a locuit în camera de cămin pe care o are în proprietate și că între părți au existat neînțelegeri, determinate de faptul că reclamanta -pârâtă mai absenta de la școală și avea note mici . Martora U. J., a mai precizat că în urmă cu două săptămâni, reclamanta -pârâtă a sunat-o pe pârâta -reclamantă, rugând-o să o primească în locuință ,însă aceasta nu a fost de acord, spunând că nu are ce căuta la ea .

Pe de altă parte, din declarațiile martorelor B. E. și C. I., audiate în cauză la solicitarea pârâtei -reclamante, a rezultat că reclamanta -pârâtă este o fire rebelă, care face numai ce dorește ,iar între aceasta și pârâta -reclamantă au existat neînțelegeri și certuri, determinate de faptul că reclamanta -pârâtă ieșea afară din casă seara la ore târzii, lucru cu care mama sa nu era de acord . De asemenea, martora B. E. a menționat că după părerea acesteia, reclamanta ar consuma produse etnobotanice și că aceasta a lovit-o pe pârâta -reclamantă în urmă cu câteva luni, iar în luna decembrie, în timp ce aceasta din urmă vorbea cu martora la telefon, reclamanta a tras-o de păr .

Aceste din urmă susțineri ale martorei vor fi însă înlăturate de către instanță, întrucât ele sunt singulare și nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză ,iar faptele la care se referă ,nici nu au fost invocate de către pârâta -reclamantă în cuprinsul cererii reconvenționale .

Prin urmare, probatoriu administrat în cauză, a relevat că între părți au existat neînțelegeri, însă având în vedere faptul că reclamanta -pârâtă deși a împlinit vârsta de 18 ani, se află în continuarea studiilor, fiind elevă în clasa -XII -a, pârâta -reclamantă are obligația legală de întreținere față de aceasta, conform art. 499 alin. 3 Cod civil, ceea ce presupune asigurarea celor necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea profesională, dar și asigurarea unei locuințe, ori în prezent, reclamanta -pârâtă nu are unde să locuiască ,iar dacă ar locui la tatăl său în . la o distanță de circa 45 km de C., nu ar avea posibilitatea de a frecventa școala și ar înregistra astfel absențe, riscând să fie exmatriculată .

Totodată, instanța mai reține că, pârâta -reclamantă nu a făcut dovezi în sensul că, prin faptul locuirii împreună cu reclamanta -pârâtă, s-ar crea o stare de pericol iminent pentru viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea acesteia, cauzată de comportamentul violent și abuziv al reclamantei -pârâte, pentru a fi îndeplinite condițiile prevăzute de art. 26 din Legea nr. 217/2003, și a se justifica astfel, măsura emiterii unui ordin de protecție a pârâtei -reclamante față de reclamanta -pârâtă .

Prin urmare, având în vedere aceste considerente de fapt și de drept expuse, instanța va admite în parte cererea principală și va dispune emiterea unui ordin de protecție a reclamantei-pârâte față de pârâta-reclamantă pe o perioadă de 6 luni, precum și reintegrarea reclamantei -pârâte în locuința familiei, situată în C., ., nr. 18, ., . ,iar pe cale de consecință va respinge capetele de cerere din cererea principală privind limitarea dreptului de folosință al pârâtei asupra unei părți a locuinței comune și obligarea acesteia la suportarea chiriei pentru locuința temporară a reclamantei-pârâte .

De asemenea, pentru considerentele pe larg expuse, instanța va respinge cererea reconvențională formulată de pârâta -reclamantă ca neîntemeiată .

În temeiul art. 453 Cod proc.civ., instanța va lua act că reclamanta-pârâtă nu a solicitat cheltuieli de judecată

Va dispune ca onorariul apărătorului, desemnat în din oficiu pentru pârâta D. A. V., în cuantum de 200 lei, să rămână în sarcina statului .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE :

Admite în parte cererea formulată de reclamata -pârâtă O. A. M., domiciliată în Municipiul C., ., nr. 18, ., . și cu domiciliul procedural ales în Municipiul C., .. 35 ,județul D.,CNP_, împotriva pârâtei -reclamante D. A. V., domiciliată în Municipiul C., ., nr. 18, ., ., CNP_4.

Respinge capetele de cerere din cererea principală privind limitarea dreptului de folosință al pârâtei asupra unei părți a locuinței comune și obligarea acesteia la suportarea chiriei pentru locuința temporară a reclamantei

Respinge cererea reconvențională .

Dispune emiterea unui ordin de protecție a reclamantei-pârâte O. A. M. față de pârâta-reclamantă D. A. V. pe o perioadă de 6 luni și următoarea măsură:

-reintegrarea reclamantei-pârâte în locuința familiei situată în C., ., nr. 18, . .

Ia act că reclamanta-pârâtă nu a solicitat cheltuieli de judecată .

Onorariul apărătorului, desemnat în din oficiu pentru pârâta-reclamantă D. A. V. în cuantum de 200 lei, rămâne în sarcina statului .

Sentință executorie.

Cu apel în termen de 3 zile de la pronunțare, cerere de apel ce se va depune la Judecătoria C. .

Pronunțată în ședință publică, azi 12 martie 2014 .

Președinte, Grefier,

L. P. V. P.

Redactat: L.P.

Tehnoredactat: V.P.

Nr. exemplare: 4

Data redactării: 14.03.2014

JUDECĂTORIA CRAIOVA

DOSAR NR._

Data: 14.03.2014

C ă t r e,

POLIȚIA MUNICIPIULUI C.

În temeiul art.277 alin.1 din Legea nr. 217/2003, vă înaintăm alăturat sentința civilă nr. 3508/12.03.2014, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, prin care s-a admis în parte cererea având ca obiect emiterea unui ordin de protecție, formulată de reclamata -pârâtă O. A. M., domiciliată în Municipiul C., ., nr. 18, ., . și cu domiciliul procedural ales în Municipiul C., .. 35 ,județul D.,CNP_, împotriva pârâtei -reclamante D. A. V., domiciliată în Municipiul C., ., nr. 18, ., ., CNP_4, s-a dispus emiterea unui ordin de protecție a reclamatei –pârâte O. A. M. față de pârâta-reclamantă D. A. V., pe o perioadă de 6 luni, precum și următoarea măsură:

- reintegrarea reclamantei-pârâte în locuința familiei situată în C., ., nr. 18, ., . .

Față de cele mai sus menționate, vă solicităm să luați măsurile legale care se impun.

Președinte Grefier

L. P. V. P.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ordin de protecţie. Sentința nr. 3508/2014. Judecătoria CRAIOVA