Pensie întreţinere. Sentința nr. 6826/2014. Judecătoria CRAIOVA

Sentința nr. 6826/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 13-05-2014 în dosarul nr. 39771/215/2013

DOSAR NR._ - Stabilire locuință minor-

ROMANIA

JUDECATORIA C. - JUDETUL D.

SECȚIA CIVILĂ

SENTINTA CIVILA NR. 6826

ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU DE LA 13. 05. 2014

COMPLETUL DE MINORI ȘI FAMILIE CONSTITUIT DIN:

PREȘEDINTE - R. B. - JUDECĂTOR

GREFIER – L. N. N.

Pe rol, soluționarea, acțiunii civile, având ca obiect stabilire locuință minor, formulată de reclamanta D. F. R., împotriva pârâtului N. P. C..

La apelul nominal făcut în ședința din Camera de Consiliu au răspuns reclamanta personal și asistată de avocat U. P. și paratul personal și asistat de avocat O. A..

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat că s-a depus la dosar prin serviciul Registratură, adeverința nr. A-1206/23.04.2014 emisă de Ministerul Apărării Naționale- Unitatea Militară_- locul de muncă al pârâtului.

Pârâtul prezent, a învederat că primește normă de hrană zilnic, nu doar în zilele lucrătoare.

Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în conformitate cu prevederile art. 394 C.Proc.Civ., instanța a dispus închiderea dezbaterilor și a acordat cuvântul pe fondul cauzei.

Reclamanta prezentă personal și asistată de avocat U. P., a solicitat instanței admiterea acțiunii, admiterea în parte a cererii reconvenționale, exercitarea autorității părintești asupra minorului N. D. A., născut la data de 13 Filișoiu A. G. C., născut la data de 12 noiembrie 2010, în comun, de ambii părinți, stabilirea locuinței minorului la mama reclamantă, stabilirea legăturilor personale ale pârâtului cu minorul în modalitatea în care a fost de acord reclamanta, obligarea pârâtului la plata către reclamantă, în favoarea minorului, la plata unei pensii de întreținere raportat la veniturile pe care le realizează acesta, venituri în care să fie inclusă și norma de hrană de care beneficiază pârâtul, cu cheltuieli de judecată.

Pârâtul, prezent personal și asistat de avocat O. A., a solicitat admiterea în parte a acțiunii, admiterea cererii reconvenționale, exercitarea autorității părintești asupra minorului N. D. A., născut la data de 13 Filișoiu A. G. C., născut la data de 12 noiembrie 2010, în comun, de ambii părinți, stabilirea locuinței minorului la mama reclamantă, stabilirea legăturilor personale ale pârâtului și familiei extinse cu minorul în modalitatea în care a fost de acord reclamanta, obligarea pârâtului la plata către reclamantă, în favoarea minorului, la plata unei pensii de întreținere raportat la veniturile pe care le realizează acesta, fără a fi inclusă în calculul veniturilor sale norma de hrană de care beneficiază, cu cheltuieli de judecată.

INSTANTA

Asupra cererii de față:

Prin cererea înregistrată la data de 27.11.2013, sub nr._ , pe rolul Judecătoriei C., reclamanta D. F. R., a chemat în judecată pe pârâtul N. P. C., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună exercitarea autorității părintești asupra minorului N. D. A., născut la data de 13 iulie 2013, în comun, de ambii părinți, stabilirea locuinței minorului la mama reclamantă, obligarea pârâtului la plata către reclamantă, în favoarea minorului, la plata unei pensii de întreținere raportat la veniturile pe care le realizează acesta, fără cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că din relațiile de concubinaj pe care le-a avut cu pârâtul, a rezultat minorul N. D. A., născut la data de 13.07.2013, iar după nașterea minorului, pârâtul nu s-a implicat corespunzător în procesul de creștere și educare al minorului, vizita minorul rar, iar după insistențele reclamantei ca pârâtul să se implice activ în procesul de creștere și educare al minorului, acesta a refuzat și a amenințat-o pe reclamată că îl va lua pe minor din domiciliul acesteia.

În drept și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 400- 402 C.civil.

La dosar s-au depus de către reclamantă xerocopie de pe certificatul de naștere al minorului, cărțile de identitate ale părților, certificat de informare nr. 2/26.11.2013, emis de C.. Individual Av. U. P., împuternicire avocațială, dispoziția de achitare a taxei de timbru.

La data de 24.12.2013, s-a depus la dosar de către pârât întâmpinare și cerere reconvențională, prin care a solicitat exercitarea autorității părintești asupra minorului N. D. A., născut la data de 13 iulie 2013, în comun, de ambii părinți, stabilirea locuinței minorului la mama reclamantă, stabilirea legăturilor personale ale pârâtului și familiei extinse cu minorul, obligarea pârâtului la plata către reclamantă, în favoarea minorului, la plata unei pensii de întreținere în cuantum de ¼ din veniturile pe care le realizează, stabilirea legăturilor personale ale pârâtului cu minorul în următoarea modalitate: în fiecare week-end, începând cu ziua de vineri, orele 18:00, până duminică la orele 18:00, în domiciliul pârâtului, situat in C., cartier Craiovița Nouă, .. 12, ., ., județul D., unde pârâtul locuiește împreună cu sora și mama sa; o lună în vacanța de vară și 2 săptămâni în vacanța de iarnă, cu privire la sărbătorilor de Paști și de C., să se admită legătura cu minorul, câte o sărbătoare la fiecare dintre părți, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea întâmpinării și cererii reconvenționale, a arătat pârâtul- reclamant, că sunt nereale susținerile reclamantei din acțiune privind refuzul acestuia de a se implica în procesul de creștere și educare al minorului, pârâtul menționând că i-a remis reclamantei constant sume de bani, reprezentând pensie de întreținere in favoarea minorului, a achitat întreținerea imobilului în care a locuit împreună cu reclamanta.

A arătat pârâtul reclamant că i s-au interzis de către reclamantă legăturile personale cu minorul și solicită stabilirea legăturilor personale cu minorul în domiciliul tatălui pârât, pentru că la domiciliul mamei reclamante, nu se poate asigura intimitatea necesară unei relații personale, datorită relațiilor tensionate dintre părți.

În drept și-a întemeiat întâmpinarea și cererea reconvențională pe dispozițiile art. 119 C.pr.civ, art. 499, art. 402, art. 496, art. 400, art. 401 C.civil.

S-a depus la dosar de către pârâtul reclamant, contract de închiriere nr._/18.10.2012, bonuri emise de Kaufland Romania S.A., chitanțe de plată.

La data de 23.01.2014, s-a depus la dosar de către reclamantă, răspuns la întâmpinare și întâmpinare la cererea reconvențională, prin care a arătat că nu a conviețuit niciodată cu paratul și nu au deținut o locuință împreună.

A arătat reclamanta că a locuit cu părinții săi până in luna iunie 2013, când s-a mutat într-un apartament achiziționat de aceasta, la care plătește rate bancare și în prezent, iar la data de 18.10.2012, paratul a încheiat un contract de închiriere fictiv, pentru a beneficia de cuantumul sumei aferente chiriei, care i se deconta de la locul de muncă.

Reclamanta a menționat că nu este de acord cu modalitatea legăturile personale cu minorul solicitată de pârât și este de acord ca pârâtul să aibă legături personale cu minorul în domiciliul reclamantei în prima și a treia săptămană din lună, in ziua de sâmbătă, între orele 15:00- 17:00 și duminica între orele 15: 00- 17:00.

La data de 31.03.2014, s-a depus la dosar de către reclamantă, precizare, prin care a solicitat stabilirea programului legăturilor personale ale pârâtului cu minorul, la domiciliul reclamantei, în prima și a treia săptămână a fiecărei luni, sâmbăta și duminica, între orele 11:00- 14:00, întrucât minorul are vârsta de 9 luni, are un program de somn, după ora 15:00, a fiecărei zile, iar programul de vizită al pârâtului cu minorul trebuie să fie stabili în afara programului de somn al minorului.

În scop probatoriu, s-a dispus efectuarea anchetei psihosociale la domiciliile părților, conform art. 396 cod civil și art. 229 alin. 2 litera b din Legea nr. 71/3 iunie 2011 de punere în aplicare a Legii nr. 287/2009, fiind depus la dosar referatul de anchetă psihosocială înregistrat cu nr._/21.03.2014, efectuat de către Primăria Municipiului C.- Serviciul Autoritate Tutelară, la domiciliile părților.

Tot în scop probatoriu, s-a dispus emiterea unei adrese către locul de muncă al pârâtului, Ministerul Apărării Naționale- Unitatea Militară_, pentru comunicarea veniturilor nete realizate de pârât, fiind depusă la dosar adresa nr. A-1206/23.04.2014, emisă de instituția susmenționată, din care rezultă că pârâtul a realizat un venit net lunar în ultimele 6 luni, în cuantum de 1657, 3 lei lunar.

La termenul de judecată din data de 25.02.2014, instanța a procedat la luarea unui interogatoriu din oficiu pârâtului N. P. C., prin care acesta a arătat că este de acord ca domiciliul minorului N. D. A., născut la 13. 07.2013, să fie stabilit pe viitor la mama reclamantă, autoritatea părintească asupra lui să fie exercitată in comun de către ambii părinți, iar eu să contribui la întreținerea minorului. A solicitat să aibă legături personale cu minorul, în fiecare săptămână, timp de 4-5 ore pe zi, precum și jumătate din perioada vacanțelor acestuia; deseori reclamanta i-a interzis să aibă legături personale cu minorul.

La același termen de judecată, instanța a procedat la luarea unui interogatoriu din oficiu reclamantei D. F., prin care aceasta a arătat că este de acord ca paratul să aibă legături personale cu minorul N. D. A., sâmbăta și duminica, în intervalul orar 15-16, timp de jumătate din fiecare vacanță, nu s-a opus ca pârâtul să aibă legături cu minorul, s-a opus să îl vadă doar când copilul dormea și era după ora 19:00.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată faptul că părțile au întreținut relații de concubinaj din care a rezultat minorul N. D. A., născut la 13. 07.2013.

Din probele administrate, rezultă că de la data despărțirii în fapt a părților, minorul N. D. A., născut la 13. 07.2013, a rămas în îngrijirea exclusivă a mamei reclamante, fiind atașat însă de ambii părinți.

În conformitate cu prevederile art. 263 alin. 1 din codul civil, „ Orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului ”, iar în art. 496 alin. 1, 2, 3 și 4 din codul civil se menționează: „ Copilul minor locuiește la părinții săi.

Dacă părinții nu locuiesc împreună, aceștia vor stabili de comun acord, locuința copilului.

În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă hotărăște, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți și pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispozițiile art. 264 rămân aplicabile.

Locuința copilului, stabilită potrivit prezentului articol, nu poate fi schimbată fără acordul părinților decât în cazurile expres prevăzute de lege”.

Potrivit dispozițiilor art. 505 alin. 1 și 2 din codul civil, „ În cazul copilului din afara căsătoriei a cărui filiație a fost stabilită concomitent sau, după caz, succesiv față de ambii părinți, autoritatea părintească se exercită în comun și în mod egal de către părinți, dacă aceștia conviețuiesc.

Dacă părinții copilului nu conviețuiesc, modul de exercitare a autorității părintești se stabilește de către instanța de tutelă, fiind aplicabile prin asemănare dispozițiile privitoare la divorț ”.

Potrivit dispozițiilor art. 6 litera i din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, unul din principiile prin care se realizează respectarea și garantarea drepturilor copilului este asigurarea stabilității și continuității în îngrijirea, creșterea și educarea copiilor.

În vederea asigurării unei continuități în mediul familial și a unui climat familial stabil, instanța apreciază că se impune ca minorul să fie crescut în continuare de mamă, care s-a ocupat foarte bine de creșterea și educarea lui, măsura venind în întâmpinarea principiilor stabilite în legislația privind protecția minorilor, iar despărțirea de mama sa se constituie într-o gravă încălcare a drepturilor copilului.

În speță, instanța constată că, după cum rezultă din probele administrate, de la data despărțirii în fapt a părților, pârâtul a păstrat legătura cu minorul, contribuind sporadic la întreținerea lui, astfel încât instanța consideră că se impune ca, în conformitate cu dispozițiile art. 397 din codul civil, autoritatea părintească asupra minorului N. D. A., născut la 13. 07.2013, să fie exercitată în comun de către ambii părinți și, pentru că s-a dovedit atașamentul reciproc profund dintre mamă și copil, se apreciază că este în interesul minorului să i se stabilească locuința la mama reclamantă, acesta fiind de altfel părintele cu care copilul locuiește în mod statornic( în sensul dispozițiilor art. 400 alin. 1 și 2 din codul civil).

Având în vedere rezultatul anchetei psihosociale, opțiunea și interesul minorului N. D. A., născut la 13. 07.2013, în temeiul prevederilor art. 396, art. 398 alin. 1, art. 400 alin. 1 și 2, art. 496 alin. 1 și 4, art. 506 din codul civil, instanța va admite în parte acțiunea precizată, va admite în parte cererea reconvențională precizată, va dispune exercitarea autorității părintești asupra minorului, în comun, de către ambii părinți precum și stabilirea locuinței minorului, la mama reclamantă, urmând ca, potrivit dispozițiilor art. 524, art. 525 alin. 1, art. 529, art. 530 alin. 2, art. 532, art. 533 alin. 1 din codul civil, pârâtul să fie obligat către reclamantă, în favoarea minorului la plata unei pensii de întreținere în cuantum de 414 lei lunar, începând cu data promovării acțiunii( 27 septembrie 2013) și până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau încetare a obligației.

La stabilirea noului cuantum al pensiei de întreținere, instanța a avut în vedere veniturile salariale nete realizate de pârât, rezultate din cuprinsul adeverinței nr. A-1206/23.04.2014 emisă de Ministerul Apărării Naționale- Unitatea Militară_- locul de muncă al pârâtului, din care rezultă că pârâtul a realizat un venit net lunar pe ultimele 6 luni, in cuantum de 1657,3 lei, precum și criteriile oferite de prevederile art. 529 alin. 2 din codul civil.

În conformitate cu prevederile art. 262 alin. 2 din codul civil, „ Copilul care nu locuiește la părinții săi sau, după caz, la unul dintre ei are dreptul de a avea legături personale cu aceștia.

Exercițiul acestui drept nu poate fi limitat decât în condițiile prevăzute de lege, pentru motive temeinice, luând în considerare interesul superior al copilului”.

În cuprinsul dispozițiilor art. 398 alin. 2 din codul civil, se prevede că, în cazul în care instanța hotărăște ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul din părinți, „ celălalt părinte păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creștere și educare a copilului precum și dreptul de a consimți la adopția acestuia”, iar în art. 401 c.civil se menționează că „ În cazurile prevăzute la art. 400, părintele sau, după caz, părinții separați de copilul lor au dreptul de a avea legături personale cu acesta; în caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă decide cu privire la modalitățile de exercitare a acestui drept.”

Părinții divorțați păstrează drepturile și îndatoririle părintești, dar exercițiul acestora de către părintele necustodian, suferă anumite limitări și particularități.

Însă acest părinte continuă a avea dreptul și a fi ținut de îndatorirea de a crește copilul, dreptul la păstrarea legăturilor personale dintre părinte și copil fiind expresia principiului constituțional al respectării dreptului la viața de familie precum și protecției speciale a drepturilor copiilor.

Dispozițiile legale sus menționate reprezintă mijlocul legal pus la dispoziția părintelui divorțat căruia nu i-a fost încredințat copilul pentru a-și putea îndeplini îndatoririle sale față de copilul minor, acest drept urmând a fi însă exercitat în așa fel încât să nu aibă o influență negativă asupra dezvoltării copilului, trebuind să fie respectate condițiile normale în privința întreținerii acestor legături.

Potrivit art. 18 alin. 1 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului - republicată, „Copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament”.

Conform prevederilor art. 19 alin 1 și 2 din Legea nr. 272 din 2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului - republicată, ” Copilul care a fost separat de ambii parinti sau de unul dintre acestia printr-o masura dispusa in conditiile legii are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu ambii parinti, cu exceptia situatiei in care acest lucru contravine interesului superior al copilului ".

Analizând așadar interesul minorului N. D. A., născut la data de 13 iulie 2013, în ce privește stabilirea de legături personale cu tatăl, mătușile și bunica paternă a minorului, instanța va avea în vedere împrejurarea că programul de vizitare trebuie să fie stabilit de așa natură încât să asigure o continuitate a legăturii dintre minor, tatăl și rudele sale, fără ca acest lucru să dăuneze în vreun fel minorului, ale cărui interese trebuie cu prioritate protejate.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului creată în aplicarea art. 8 din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, „din momentul și datorită însăși împrejurării nașterii copilului, între părinți și copil există o legătură constitutivă de viață de familie pe care evenimentele ulterioare nu o pot distruge decât în circumstanțe excepționale” - Cauza Berrehab contra Olandei și „legătura personală dintre părinte și copilul său reprezintă un element fundamental al vieții de familie, iar măsurile care împiedică aceste relații reprezintă o ingerință în dreptul la viața familială” - Cauza Johansen contra Norvegiei.

Față de cele reținute și constatate, în temeiul textelor de lege sus - menționate, se va admite capătul de cerere privind legătura cu minorul, instanța apreciind că, în raport de vârsta acestuia, acordul dintre părți, relațiile de afecțiune dintre părinte și copil, dintre mătuși și bunică și copil, modalitatea de exercitare a acestui drept corespunzătoare intereselor minorului este cea a legăturilor sale cu pârâtul, mătușile și bunica paternă ale minorului( B. C. M., N. M. și N. D.), în domiciliul tatălui pârât . Sub aspectul perioadelor de vizitare a minorului, se va încuviința ca aceștia să aibă legături personale cu minorul, săptămânal, sâmbăta și duminica, în intervalul orar 10,00 – 17,00, timp de jumătate din perioada vacanțelor preșcolare și școlare,.

Văzând și prevederile art. 453 al. 2 C.proc.civ., instanța va dispune compensarea cheltuielilor de judecată efectuate de părți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte acțiunea precizată formulată de reclamanta D. F. R., domiciliată in C., cartier Craiovița Nouă, .. 1, ., județul D., împotriva pârâtului N. P. C., domiciliat în C., cartier Craiovița Nouă, .. 12, ., ., județul D..

Admite în parte cererea reconvențională precizată, formulată de pârâtul- reclamant N. P. C..

Dispune exercitarea autorității părintești asupra minorului N. D. A., născut la data de 13 iulie 2013, în comun, de către ambii părinți precum și stabilirea locuinței minorului la mama reclamantă, urmând ca pârâtul să fie obligat către reclamant, în favoarea minorului, la plata unei pensii de întreținere în cuantum de 414 lei lunar, începând cu data promovării acțiunii ( 27 septembrie 2013 ) și până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau încetare a obligației.

Încuviințează ca pârâtul, mătușile și bunica paternă ale minorului( B. C. M., N. M. și N. D.), să aibă legături personale cu minorul, săptămânal, sâmbăta și duminica, în intervalul orar 10,00 – 17,00, timp de jumătate din perioada vacanțelor preșcolare și școlare, în domiciliul tatălui pârât.

Compensează în totalitate cheltuielile de judecată efectuate de părți.

Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 13 mai 2014.

Președinte Grefier

R. B. L. N. N.

Red. R.B./tehn.L. N.

4 ex./ 11.07.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pensie întreţinere. Sentința nr. 6826/2014. Judecătoria CRAIOVA