Plângere contravenţională. Sentința nr. 03/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 03/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 03-12-2014 în dosarul nr. 28036/215/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Sentința civilă nr._
Ședința publică de la 03 decembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE R.-M. T.
Grefier L. V.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent S.C. B. A. S.R.L.
și pe intimat I. T. DE MUNCĂ D., având ca obiect plângere contravetionala . NR._
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la data de 26.11.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării pentru astăzi, 03.12.2014, când a hotărât următoarele
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 13.08.2013 sub nr._, petenta S.C. B. A. S.R.L., în contradictoriu cu intimatul I. T. de Muncă D., a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/03.07.2013 și exonerarea de plata amenzii.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că, în fapt, în urma controlului efectuat de către agentul I.T.M în ziua de 11.06.2013, la punctul de lucru al petentei unde era în construcție o casă de locuit, a fost lăsată înștiințarea cu nr._ d-lui D. I. salariat la S.C. B. A. S.R.L, în vederea prezentării conducerii unității cu documentele solicitate de către inspectorii ITM D. în data de 12.06.2013 și intrucât până la data de 03.07.2013 nu s-a prezentat nici un reprezentant al firmei cu actele solicitate, a fost sancționată cu amendă, potrivit art. 23 alin. 1 lit. c din Legea 108/1999.
A precizat că, nu exista fapta contravențională, întrucât la acea data societatea nu deținea nici un punct de lucru în zona Centura Craiovei și de asemenea nu a deținut niciodată un contract de muncă cu numitul D. I., neavând cunoștință de această persoană.
În drept, au fost invocate prevederile art. 31 din O.G. 2/2001.
În susținerea plângerii au fost depuse la dosar originalul procesului-verbal de contravenție contestat, procesul verbal de afisare nr._/29.07.2013, prin care petenta a fot înștiințată de existența procesului verbal de constatare a contravenției.
La data de 23.10.2013, având în vedere faptul că, ca petenta nu a aratat dovezile pe care se sprijină fiecare capăt de cerere iar pentru martori, numele, prenumele și adresa, nu a precizat numele și prenumele, denumirea pâratului și sediul acestuia, nu a făcut dovada calitații de reprezentant legal, nu a achitat taxa de timbru în cuantum de 20 lei, în temeiul art.200 alin.3, instanța a anulat cererea de chemare în judecata formulată de petentă. Prin încheierea din Camera de Consiliu din 12.12.2013, instanța a admis cererea de reexaminare, formulata de către petenta S.C. B. A. S.R.L., a revinit asupra măsurii anularii cererii dispusa prin încheierea de ședința din 23.10.2013 pronunțata in dosarul_ si a înlăturat aceasta măsura, înaintând cauza la completul inițial investit.
Prin rezolutia din data de 22.01.2014 instanta constatand ca cererea de chemare in judecata indeplineste conditiile prevazute de art.194-196 Cod procedura civila a dispus in temeiul art. 201 Cod proc a dispus comunicarea cererii de chemare in judecata catre intimat, cu mentiunea pentru acesta ca are obligatia de a depune intampinare, sub sanctiunea decaderii din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii, in afara celor de ordine publica, daca legea nu prevede altfel, conform art. 208 alin. 2 Cod proc civila, in termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare in judecata, in conditiile art. 165 Cod proc civila.
La data de 14.11.2013 intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii și menținerea în totalitate a valabilității procesului verbal de contravenție, din care reiese în mod indubitabil veridicitatea situației de fapt.
In motivare arata intimata ca procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei a fost intocmit in mod corect reliefând neîndeplinirea unei obligații prevăzută clar de către societatea petentă, iar neîndeplinirea acestei obligații prevăzută clar de către o dispoziție legală aflată în vigoare din anul 1999, nu face altceva decât să încurajeze ca și pe viitor intimata să nu-și respecte obligațiile prevăzute de legislația în vigoare respectiv Legea nr. 108/1999.
Cu privire la nulitatea absolută invocată de către petentă privind nerespectarea dispozițiilor art. 16 din OG 2/2001, solicită să se aibă în vedere că agentul constatator a respectat dispozițiile obligatorii prevăzute de aceste prevederi legale iar actul sancționator cuprinde pe pagina I descrierea faptei, data și ora comiterii faptei, locul unde a fost comisă, temeiul juridic al faptei contravenționale, întrucât aceste obligații au fost îndeplinite în mod corect de către organul de control.
A mai precizat că, actul constatator face dovada deplină a situației de fapt și a incadrării în drept având în vedere că până în momentul sancționării petentei 03.07.2013 aceste obligații stabilite prin art. 23 alin. 1 lit. c din Legea nr. 108/1999, astfel încât fapta contravențională există în mod concret și în materialitatea sa până la data controlului efectuat de către agentii constatatori.
Solicită respingerea ca neîntemeiată a susținerii petentei, potrivit căreia aspectele relatate de către agentul constatator nu corespund realității, având în vedere că în momentul controlului efectuat la 11.06.2013 au fost intervievate trei persoane, respectiv: D. M., D. I.-persoana care a și semnat pe înștiințarea lasată societății cu ocazia controlului și D. C., persoane care au menționat denumirea societății petente, în cuprinsul celor trei fișe de identificare, acte pe care le depune odată cu întâmpinarea și nu denumirea altei unități încât cunoșteau foarte bine angajatorul pentru care prestau activitate și aveau o vârstă considerabilă, menținând denumirea societății petente. Aceste susțineri nu sunt de natură să determine anularea procesului verbal de contravenție iar până la data întocmirii actului sancționator, societatea nu a putut prezenta documente din care să rezulte ca până în momentul definitivării controlului aceasta obligație prevăzută clar de Legea nr. 108/1999 era indeplinită.
Neîndeplinirea acestor obligații reprezintă culpa exclusivă a petentei și constituie forme de fraudare a legislației în vigoare în domeniul muncii și protecției sociale.
În drept a invocat dispozițiile art 205, 206 NCPC, ale Legii nr. 108/1999 republicată si ale OG nr. 2/2001.
În baza art. 411 alin. 1 pct. 2 a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
A anexat procesului-verbal de contravenție contestat . nr._/03.07.2013, procesului-verbal de afisare nr._/29.07.2013, confirmări de primire, înștiițare nr._, fise de identificare . nr._/11.06.2013,. nr._, . nr._, informații de identificare, in copie conforma cu originalul.
La data de 07.04.2014, in temeiul art. 201 alin.4 Cod proc civila instanta a dispus fixarea primului termen de judecata la data de 28.05.2014, pentru cand a citat partile.
În scop probator petenta a solicitat și instanța a încuviințat proba cu înscrisuri și în acest sens emiterea unei adrese către intimat pentru a comunica locația unde a avut loc contravenția, și totodată să se precizeze datele de identificare ale numitului D. I.-persoana care a semnat înștiințarea lăsată societății.
În baza art. 22 alin. 2 N.c.p.c. corob. cu art. 33 din OG 2/2001, instanța a dispus audierea in calitate de martori a numiților D. C. și D. M. (audiați la data de 26.11.2014)
La data de 17.09.2014 instanța a dispus emiterea unei adrese către S.E.I.P. O., pentru a comunica domiciliul numitului D. I., din adresa nr._/13-11-2014, rezultând că, persoana căutată nu figurează în evidența centrală a populației.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța retine următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/03.07.2013, petenta a fost sancționată contravențional cu amenda în cuantum de 10 000 lei, pentru săvârșirea contravenției prev. de disp. art. 19 lit.c din Legea 108/1999R si sanctionata de art. 23 alin.1 lit.c din din Legea 108/1999.
În fapt, în ziua de 11.06.2013, s-a efectuat un control de către agenții constatatori din cadrul Serviciului Control Relații de Muncă al I.T.M. în zona Centurii de Nord a mun. C., unde era in constructie o casa de locuit. La punctul de lucru isi desfasura activitate . cu sediul in ., ., jud. D.. A fost lasata instiintarea cu nr._ d-lui D. I., salariat la firma sus mentionata in vederea prezentarii conducerii unitatii cu documentele solicitate de catre inspectorul ITM in data de 10.06.2013. Nici pana la data de 03.07.2013 nu s-a prezentat nici un reprezentant al firmei cu actele solicitate, fapt ce se sanctioneaza conform art. 23 alin.1 lit.c din din Legea 108/1999.
Potrivit art.19 lit.c din Legea 108/1999R ,, Inspectorii de muncă, purtând asupra lor legitimația și insigna care atestă funcția pe care o îndeplinesc în exercitarea atribuțiilor stabilite prin lege, au următoarele drepturi: c)să solicite angajatorului sau reprezentantului legal al acestuia, precum și salariaților, singuri ori în prezența martorilor, documentele și informațiile necesare pentru realizarea controlului sau pentru efectuarea cercetării evenimentelor, iar conform art.23 alin.1 lit.c ,, Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei: c)nerespectarea de către conducătorul unității, reprezentantul legal al acestuia, angajați, prepuși sau alte persoane aflate în locațiile supuse controlului a obligației de a pune la dispoziția inspectorilor de muncă, în termenul stabilit de aceștia, documentele și informațiile solicitate, necesare controlului ori cercetării evenimentelor.”
Conform art. 34 OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța investită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenții și hotărăște asupra sancțiunii.
Procesul-verbal de contravenție beneficiază, de regulă, de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate cât și în practica instanțelor judecătorești. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție.
Acest aspect a fost constatat și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în mai multe spețe în care s-a concluzionat că prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora chiar și în materie penală (cum este calificată și materia constituțională prin raportare la CEDO) pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului și respectarea dreptului la apărare.
Verificând legalitatea procesului verbal de contravenție contestat potrivit art. 34, al. 1 din OG nr. 2/2001, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente (art. 16 si art. 17 din OG 2/2001), cuprinzând toate mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din acest act normativ, mențiuni a căror lipsa atrage sancțiunea nulității actului constatator, nulitate care poate fi constatata si din oficiu de către instanța.
Cu privire la locul savarsirii contraventiei, instanta retine ca aceasta este mentionat la rubrica descrierea faptei respectiv ,, în zona Centurii de Nord a mun. C., unde era in constructie o casa de locuit ”, aceasta mentiune fiind trecuta si in cuprinsul fisei de identificare completata de numitul D. I..(fila 50)
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal contravențional atacat, instanța reține că procesul verbal de contravenție este un act administrativ de autoritate întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, învestit cu autoritatea statală pentru constatarea și sancționarea unor fapte care contravin ordinii publice, după o procedură specială prevăzută de lege, astfel că se bucură de prezumția de autenticitate și veridicitate care însă este relativă și poate fi răsturnată prin probe de către contravenient, conform disp. art. 249 N.c.p.civ. care reglementează sarcina probei.
Petenta, având posibilitatea exercitării drepturilor procesuale în vederea dovedirii plângerii formulate, a solicitat și i-a fost încuviințată proba cu inscrisuri.
În baza art. 22 alin. 2 N.c.p.c. corob. cu art. 33 din OG 2/2001, instanța a dispus audierea in calitate de martori a numiților D. C. și D. M., care s-au aflat la momentul constatării contravenției.
Petenta . a susținut că numitul D. I. nu avea contract de muncă, necunoscand aceasta persoana.
Faptul ca numitul D. I. nu lucra pentru societatea petenta, a fost susținut și de martorii D. C. și D. M. în declarațiile date în fața instanței, însă declarațiile acestora se contrazic cu mărturiile date în fața organelor de control.
Cele trei persoane intervievate cu ocazia controlului, respectiv D. C., D. I. și D. M. ( filele 48-50) au mentionat in cuprinsul fiselor de identificare ca desfasora activitate pentru ., si nu pentru o persoane fizica, asa cum au sustinut D. C. și D. M. in declaratiile date in fata instantei, in sensul ca ar fi lucrat pentru a ingradi un teren apartinand unui prieten.
Din extrasul REVISAL (filele 71-72) se observa ca D. C. și D. M. aveau calitatea de salariati a societatii petente.
In ceea ce-l priveste pe numitul D. I., acesta a completat fisa de identificare ._, iar datele mentionat in cuprinsul acesteia sunt false potrivit adresei nr._/13.11.2014 emisa de SPCEP O. .
In fisa de identificare, numitul D. I. a mentionat in concret denumirea societatii . si o alta persoana cu care lucra impreuna la momentul controlului, respectiv D. M., ce avea calitatea de salariat la aceasta unitate, precum si drepturile salariale aferente muncii prestate, astfel se poate stabili cu certitudine ca D. I. stia foarte bine unitatea pentru care presta activitate in locatia respectiva.
Faptul ca numitul D. I. a indus in eroare agentii constatatori cu privire la datele de identificare, nu este de natura a inlatura raspunderea contraventionala a petentei, cei doi martori audiati cunoscand de instiintarea lasata de inspectorii ITM.
Instanța constată că declarațiile martorilor, referitoare la inexistența faptei contravenționale nu se coroborează cu nici un alt mijloc de proba administrat în cauza, instanța apreciind că mărturiile au fost date pro causa, în susținerea poziției procesuale a petentei, existând presupunerea rezonabilă că acestia sunt interesati moral în rezultatul cauzei, urmând a fi înlăturate din ansamblul materialului probator.
Având în vedere considerentele de fapt și de drept expuse mai sus, instanța apreciază că procesul verbal este corect întocmit, iar situația de fapt a fost corect reținută de către agentul constatator astfel încât urmează să respingă plângerea contravențională și să mențină procesul-verbal de contravenție ca temeinic și legal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta S.C. B. A. S.R.L., cu sediul în ., ., în contradictoriu cu intimatul I. T. de Muncă D., cu sediul în C., .. 51, jud. D..
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel ce se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.12.2014
P., GREFIER,
R.-M. T. L. V.
Red.RMT.
Tehnored.L.V.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 8773/2014. Judecătoria CRAIOVA | Accesiune. Sentința nr. 6308/2014. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
