Plângere contravenţională. Sentința nr. 1030/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1030/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 30-01-2014 în dosarul nr. 25139/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr. 1030/2014
Ședința publică din data de 30 Ianuarie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE C. M.
Grefier M. O.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent G. B. G. și pe intimata P. L. A MUN. C., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns av. V. C. pentru petent si martorul I. C. Nicușor, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că intimata a răspuns la solicitările instanței in sensul că a înaintat dovada comunicării procesului-verbal contestat de petent, după care,
. dosarul cauzei chitanța nr. 11/25.11.2013.
În temeiul art. 318-321 NCPC, instanța procedează la ascultarea martorului I. C. Nicușor, CNP_, sub prestare de jurământ, conform dispozițiilor art. 319 NCPC, declarația acestuia fiind consemnată si atașată la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța in conformitate cu prevederile art. 392 NCPC, declară deschise dezbaterile si acordă cuvântul pe fondul cauzei.
. plângerii așa cum a fost formulată, anularea procesului verbal contestat, exonerarea de la plata amenzii, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat in cuantum de 400 lei cf. chitanței depuse la dosar.
În temeiul art. 394 NCPC, instanța declară închise dezbaterile și retine cauza pentru deliberare si pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la data de 16.07.2013, petentul G. B. G. a solicitat în contradictoriu cu intimata Poliția Locală a Municipiului C. anularea procesului verbal . nr._ din data de 12.06.2013 comunicat prin afișare la ușa imobilului la data de 10.07.2013 prin care a fost sancționat cu suma de 300 lei, pentru faptul că în calitate de locatar al imobilului situat pe .. 2 ar fi aruncat pe domeniul public deșeuri vegetale.
În fapt, arată că starea de fapt reținută în procesul-verbal este total eronată, respectiv faptul că petentul ar fi aruncat acele resturi vegetale pe domeniul public, cum eronată este mențiunea cu privire la calitatea petentului de locatar al acelui imobil, imobil ce nu aparaține petentului și în care își desfășoară activitatea Societatea Civilă de Avocați G. și Asociații, al cărei coordonator este, împreună cu alte persoane ce locuiesc în acest imobil care dețin dreptul de proprietate asupra acestuia.
Menționează faptul că accesul la cabinetele de avocatură se face separat de ., iar resturile vegetale erau amplasate la limita cu imobilul din imediata vecinătate astfel că puteau fi depozitate de diverse persoane.
Deși a arătat polițiștilor locali, faptul că nu petentul nu a depozitat acele resturi vegetale pe domeniul public (acest aspect fiind consemnat în procesul-verbal), precum și faptul că nu are nicio obligație legală de a păzi domeniul public (cu atât mai mult cu cât imobilul nu îi aparține, iar resturile vegetale erau amplasate la circa 10-15 metri de la . avocatură), aceștia au apreciat că trebuie sancționată prima persoană care le iese în cale la ora 07,30 dimineața, respectiv petentul, întrucât așa primiseră indicații de la domnul N. G. care are o relație de dușmanie cu petentul.
Solicită admiterea plângerii, anularea procesului-verbal de contravenție contestat și exonerarea de la plata amenzii și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată pe care le va face cu acest proces.
În drept, își întemeiază plângerea contravențională pe dispozițiile OUG nr. 2/2001.
Solicită judecarea cauzei în lipsă.
În dovedirea acțiunii înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri (procesul-verbal de contravenție, cartea de identitate a petentului și contractul de comodat al cabinetului de avocatură, decizia nr. 209 din data de 06.06.2013) și proba testimonială cu martorul I. C. Nicușor prin care înțelege să dovedească starea de fapt contrară celei reținute de agentul constatator.
Cererea a fost legal timbrată.
Intimata Poliția Locală a Municipiului C. a înaintat, cu adresa nr._ din data de 16.10.2013, înscrisurile avute în vedere la întocmirea procesului-verbal contestat, respectiv planșe foto și Hotărârea Consiliului Local al Municipiului C. nr. 319/2009 prin care a fost aprobat Regulamentul privind stabilirea unor măsuri pentru gospodărirea Municipiului C., precum și stabilirea, constatarea și sancționarea faptelor care constituie contravenții-extras.
Prin încheierea de ședință din data de 12.12.2013 instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, pentru părți și proba testimonială cu martorul I. C. Nicușor, pentru petent.
Din oficiu, instanța a dispus emiterea unei adrese către intimată pentru a se înainta dovada de comunicare a procesului-verbal contestat către petentul G. B. G., relațiile fiind comunicate cu adresa nr._ din data de 08.01.2014.
La termenul de judecată din data de 30.01.2014 a fost audiat martorul I. C. Nicușor.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
La data de 12.06.2013, petentul G. B. G. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 300 lei, deoarece în calitate de locatar al imobilului situat pe .. 2, a aruncat pe domeniul public, respectiv pe trotuarul pietonal din fața imobilului, deșeuri vegetale (iarbă, crengi și fruze de copaci).
La fața locului au fost efectuate fotografii cu aparatul foto digital iar contravenientul a declarat că deșeurile vegetale nu-i aparțin.
Plângerea a fost formulată în termen legal.
In ceea ce priveste legalitatea actului sancționator, instanta constata ca acesta a fost intocmit cu respectarea dispozitiilor art. 17 din OG 2/2001R, cuprinzand mentiunile obligatorii prevazute de textul normativ sub sanctiunea nulitatii absolute.
Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele de identitate ale persoanei fizice sancționate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că, deși OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul-verbal face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, cele consemnate fiind constatate în mod direct de agentul constatator și fiind probate cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege), asociată cu prezumția de autenticitate(actul emană în mod real de la emitent) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment de prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează in toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția europeană a drepturilor omului, in măsura in care statul respectă limite rezonabile, având in vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, Hotărârea din 7 octombrie 1988, parag. 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, Hotărârea din 23 iulie 2002, parag. 113).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, insă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, Hotarârea din 7 septembrie 1999).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile HCL 319/2009au drept finalitate reglementarea unor măsuri esențiale pentru gospodărirea mun. C., precum și pentru stabilirea, constatarea și sancționarea faptelor care constituie contravenții, astfel că interesul comunității în respectarea acestor reguli este de o importanță deosebită.
In același timp, însă, persoana sancționată in baza acestui act normativ are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din OG nr. 2/2001R), in cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita de proporționalitate între scopul urmărit de autoritățile statului, de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, Hotărârea din 4 octombrie 2007, N. G. c. României, Hotărârea din 3 aprilie 2012).
Având în vedere că în fața instanței de judecată petentul a avut posibilitatea de a dovedi lipsa de temeinicie a actului sancționator, dar că în cauză nu a fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, în sensul că acesta nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cuprinsul actului, instanța apreciază că în mod temeinic s-a reținut vinovăția petentului în săvârșirea contravenției constatate.
Astfel, instanța, având în vedere înscrisurile depuse la dosarul cauzei si susținerile petentului din cuprinsul plângerii contravenționale, care se coroborează cu aspectele menționate în procesul-verbal de contravenție, constată că acesta se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa.
Starea de fapt reținută de agentul constatator este confirmată de planșele foto efectuate la data constatării contravenției –f. 24, precum și de restul probatoriului administrat în cursul cercetării judecătorești, astfel încât, procesul-verbal legal întocmit face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept.
Va înlătura ca nefondate apărările petentului în sensul că deșeurile vegetale aparțin altei persoane, deoarece chiar și reale, acestea nu înlătură caracterul contravențional sau răspunderea petentului pentru fapta prevăzută și sancționată de dispozițiile art. 4 alin. 2 lit. d din HCL C. nr. 319/2009 modificată, prin care se interzice aruncarea pe domeniul public, [….], a deșeurilor și a gunoaielor de orice fel, petentul fiind ținut să răspundă pentru aruncarea de astfel de materiale pe domeniul public din fața imobilului său, chiar și în situația în care, fie a permis expres, fie doar tacit - prin neluarea nici unei măsuri contrare – lăsarea (aruncarea) acestora de către o altă persoană.
De asemenea, nu vor fi reținute nici apărările petentului în sensul că nu este locatar al imobilului situat în mun. C., pe .. 2, pe de o parte, deoarece această calitate rezultă implicit din contractul de comodat depus la dosarul cauzei, în virtutea căruia petentului, reprezentant legal al SCPA "G. și Asociații" i-a fost împrumutată cu titlu gratuit folosința imobilului de la adresa respectivă, pentru o durată de 15 ani, începând cu data de 20.05.2013, iar pe de altă parte, însuși martorul audiat la propunerea petentului a declarat că îl cunoaște pe petent de aproximativ 7-8 ani deoarece sediul atelierului de tâmplărie PVC unde martorul este angajat se află în imediata vecinătate a clădirii unde se găsește cabinetul de avocatură al petentului. Prin urmare, cum din contractul de comodat, de care instanța a făcut vorbire anterior, coroborat cu decizia nr. 209 din 06.06.2013 a Consiliului Baroului D. – f. 10, rezultă că sediul societății civile profesionale de avocați coordonată de petent a fost stabilit începând cu 20.05.2013 la adresa imobilului din .. 2, rezultă că și anterior anului 2013, petentul, deși nu-și exercita efectiv profesia de avocat la adresa indicată, era cunoscut drept locatar de fapt, chiar dacă nu și cu forme legale, al imobilului respectiv.
Concluzia instanței este întărită chiar de propriile susțineri ale petentului din plângerea contravențională, care recunoaște că era prezent la data constatării contravenției, la ora 7,30 dimineața în imobilul respectiv, aspecte confirmate și de depoziția martorului audiat care a declarat că l-a văzut pe petent în prezența agenților constatatori, în fața imobilului, în jurul orei 7,00 dimineața, când se deplasa către locul de muncă. Astfel, coroborând susținerile petentului și ale martorului cu aspectele relevate de planșele foto efectuate de agenții constatatori la fața locului, instanța reține că este greu de crezut că petentul se afla la ora 7-7,30 dimineața la sediul societății civile profesionale de avocați a cărei activitate o coordonează, strict în interes profesional, într-o ținută vestimentară care nu poate fi calificată decât cel mult sumară, împrejurare care probează, o dată în plus, că, în fapt, petentul este și locatar de facto al imobilului.
Cu toate acestea, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001- care constituie dreptul comun în materie contravențională, articol care, coroborat cu art. 38 alin. 3 din același act normativ, permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea ce se impune a fi aplicată contravenientului, instanța consideră că sancțiunea avertismentului pentru fapta prev. de art. 4 alin. 2 lit. d din HCL C. nr. 319/2009, este totuși suficientă pentru a-i atrage atenția petentului asupra obligațiilor ce îi revin.
Opinia instanței are la bază, pe de o parte dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 R, potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, iar pe de altă parte criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din același act normativ, conform căruia la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină cont și de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire ale acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului.
Față de cele expuse și, în temeiul art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001R, reținând și gradul mediu de pericol social al faptei, instanța urmează să admită în parte plângerea și să modifice procesul-verbal . nr._/12.06.2013 întocmit de reprezentantul intimatei, în sensul celor mai sus arătate.
Va atrage atenția petentului asupra respectării dispozițiilor HCL C. nr. 319/2009.
În temeiul art. 453 alin. 2 NCPC, raportat la soluția dată plângerii, va respinge ca neîntemeiată cererea petentului privind obligarea intimatei la cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul G. B. G., cu domiciliul in C., .. 26, județul D., in contradictoriu cu intimata POLIȚIA LOCALĂ A MUN. C., cu sediul in .. 22, C., județul D..
Modifică procesul-verbal de constatare a contravenției contestat ., nr._/12.06.2013, în sensul că dispune înlocuirea amenzii contravenționale aplicate cu sancțiunea avertisment.
Menține celelalte dispoziții ale actului sancționator.
Atrage atenția petentului asupra respectării dispozițiilor HCL C. nr. 319/2009.
Respinge cererea privind obligarea la cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria C. și se soluționează de Tribunalul D..
Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
PREȘEDINTE GREFIER
C. M. M. O.
Red./tehn.CM.
4ex./24.02.2014
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 9061/2014. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014.... → |
|---|
