Plângere contravenţională. Sentința nr. 14/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 14/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 14-11-2014 în dosarul nr. 17476/215/2014
Dosar nr._ plângere contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr._
Ședința publică de la 14 Noiembrie 2014
Completul constituit din:
Președinte: D. R. C.
Grefier: C. Ș.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul A. P., în contradictoriu cu intimatul I. D., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
În raport de obiectul cererii și locul săvârșirii faptei, instanța stabilește competența în favoarea Judecătoriei C..
În temeiul art. 258 Ncpc instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind că este utilă pentru soluționarea cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța, în temeiul art. 394 Ncpc, declară închise faza probatorie și dezbaterile și retine cauza spre solutionare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria C. în data de 07.05.2014 sub nr._ petentul A. P. a formulat plângere împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/02.05.2014 solicitând anularea acestuia și exonerarea de plata amenzii.
A motivat că prin procesul verbal s-a reținut că în ziua de 02.05.2014, ora 17.20, conducătorul auto cu nr._ pe . intersecția semaforizată cu . respecte semnificația culorii roșii a semaforului și nu a prezentat permisul de conducere.
Susține că cele consemnate nu corespund realității întrucât a respectat culorile semaforului, trecând pe culoarea galben iar în ceea ce privește permisul, în momentul efectuării controlului în trafic i-a relatat agentului că permisul lui se află în mașina prietenului său care circulă în spate și care a și oprit.
Precizează că în urma sa au mai trecut intersecția două autoturisme dintre care cel care a trecut ultimul era condus de prietenul său, care a oprit la câțiva metri de locul unde se afla echipajul de poliție.
Intimatul I. D. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
Solicită ca instanța să constate că procesul verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de formă și de fond prevăzute de OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, intimata consideră că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, instanța neputând da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate, altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționată în cuprinsul său.
Referitor la procesul-verbal intimata consideră că instanța trebuie să-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent la statului aflat în exercițiul funcțiunii.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrinele de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
Arată că ca fapta pentru care petentul a fost sancționat a fost constată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Din analiza procesului verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute a art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Faptele constatate în mod direct de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund realității.
Simpla negare a petentului în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal, atâta timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.
Motivul pentru care procesele verbale prin care se constată și sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent (agentul, în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată fără alte adăugiri sau deturnări ale realității. Aceasta cu atât mai mult cu cât în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni de natură disciplinară sau chiar penală.
De asemenea în doctrină s-a reținut în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincția între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, solicită să se constate faptul că procesul verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent și nicidecum de agentul constatator.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 02.05.2014 a fost întocmit procesul verbal de contravenție . nr._ prin care petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 850 lei întrucât conducând auto_ pe . intersecția semaforizată cu . respecte semnificația culorii roșu a semaforului și nu a prezentat permisul de conducere.
S-a menționat că fapta este prevăzută de art. 52 alin. 1 și 147 alin. 1 din OUG 195/2002 și sancționată de art. 100 alin. 3 lit d și art. 101 pct. 18 din același act normativ.
Instanța retine ca petentul a fost sancționat pentru comiterea a doua contravenții, fiind întocmit un singur proces verbal si aplicata o singura sancțiune.
Potrivit art. 10 alin. 1 si 2 din OG 2/2001, dacă aceeași persoană a săvârșit mai multe contravenții sancțiunea se aplică pentru fiecare contravenție. Când contravențiile au fost constatate prin același proces-verbal, sancțiunile contravenționale se cumulează fără a putea depăși dublul maximului amenzii prevăzut pentru contravenția cea mai gravă sau, după caz, maximul general stabilit în prezenta ordonanță pentru prestarea unei activități în folosul comunității.
Deși nerespectarea art. 10 din O.G. 2/2001 nu este sancționată în mod expres cu nulitatea procesului verbal, din interpretarea coroborată a prevederilor mai sus menționate rezultă cerința imperativă ca fiecare faptă contravențională să fie sancționată distinct, iar în situația în care constatarea se realizează prin același act, să se procedeze la evidențierea cumulului sancțiunilor aplicate.
Caracterul imperativ rezultă din însăși rațiunea edictării acestor dispoziții, aceea de a permite verificarea legalității aplicării și individualizării fiecărei sancțiuni în parte, or procesul verbal contestat în speță, nu răspunde acestei exigențe întrucât nu permite efectuarea acestui control de legalitate, ceea ce atrage nulitatea acestuia.
Instanța mai arată că, pentru a avea forța probantă, procesul-verbal trebuie încheiat cu respectarea condițiilor de formă și de fond prevăzute de lege, lipsa vreunei mențiuni prevăzute expres de lege fiind de natura a atrage nulitatea procesului-verbal, nulitate ce se poate constata și din oficiu de către instanță.
Pe baza celor arătate anterior, instanța apreciază că procesul-verbal nu este legal întocmit, astfel că urmează a fi anulat, fiind inutilă, în raport de această situație, verificarea temeiniciei faptelor constatate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea formulată de petentul A. P., cu domiciliul procesual ales la Cabinet Individual Avocat C. L., situat în C., .. 47, jud. D., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/02.05.2014, în contradictoriu cu intimatul I. D., cu sediul în C., ., jud. D..
Anulează procesul verbal de contravenție . nr._/02.05.2014, exonerează petentul de plata amenzii și înlătură măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce pe timp de 30 de zile.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică azi, 14.11.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
D. R. C. C. Ș.
Red./tehn. CDR
4 ex/24.02.2015
| ← Fond funciar. Sentința nr. 29/2014. Judecătoria CRAIOVA | Uzucapiune. Sentința nr. 1659/2014. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
