Plângere contravenţională. Sentința nr. 30/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 30/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 30-09-2014 în dosarul nr. 9105/215/2014
Dosar nr._ -plângere contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică de la 30.09.2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: S.-M. B.
GREFIER: A. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul C. I., în contradictoriu cu intimata POLIȚIA L. A MUNICIPIULUI C., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței că prin plângerea contravențională formulată petentul a solicitat judecarea cauzei și în lipsa sa, conform art. 242, alin. 2 C.p.civ.
În conformitate cu prevederile art. 94, pct. 4 Noul Cod de Procedură Civilă coroborate cu prevederile art. 32, alin. 2 din O.G. 2/2001, instanța constată că este competentă general, material și teritorial cu soluționarea prezentei cereri.
Conform art. 255, alin. 1 coroborat cu art. 258 din Noul Cod de Procedură Civilă, instanța constată că proba cu înscrisuri solicitată de către petent prin plângerea contravențională și proba cu înscrisuri solicitată de către intimată prin întâmpinare, sunt admisibile, putând duce la soluționarea procesului, motiv pentru care le încuviințează.
În temeiul art. 292 din Noul Cod de Procedură Civilă, instanța procedează la administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
În temeiul art. 244 Noul Cod de Procedură Civilă instanța constată terminată cercetarea judecătorească.
În temeiul art. 394 Noul Cod de Procedură Civilă instanța consideră lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 12.03.2014 sub nr._ petentul C. I., în contradictoriu cu intimata Poliția L. A Municipiului C., a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 2607/18.02.2014, solicitând anularea acestuia și, pe cale de consecință, anularea măsurii de sancționare cu amendă în valoare de 1.500 lei.
În motivarea plângerii petentul a arătat că pentru a răspunde contravențional persoana fizică care are calitatea de subiect activ al contravențiilor trebuie să îndeplinească, în afara condițiilor generale și condiția specială de a avea calitatea specială cerută subiectului activ, această condiție fiind o cerință esențială pentru existența contravenției. În cauza de față, petentul arată că nu se face vinovat de săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa, aceasta nefiind subiectul activ al contravenției, fiind încălcat principiul personalității răspunderii contravenționale.
Petentul a mai arătat că, în fapt, în data de 18.02.2014, la orele 12,30, se afla în spațiul comercial situat în C., .. 79, în calitate de împuternicit al societății comercial Star SLot S.R.L., societate care, la data menționată, negocia posibilitatea preluării spațiului comercial menționat prin intermediul unui contract de închiriere de la proprietarul S.C. Romarta S.A.
Petentul a precizat că societatea Star Slot S.R.L. l-a împuternicit să inspecteze spațiul comercial pe care intenționează să îl ia în locațiune de la proprietarul acestuia iar la sosirea agentului constatator a fost legitimat de acesta fără ca agentul să justifice în ce calitate este legitimat.
De asemenea, petentul a arătat că în cadrul societății Star Slot S.R.L. nu deține calitatea de reprezentant legal al acesteia și nici o altă calitate, fapt ce rezultă din documentele emise de Registrul Comerțului București, că, personal, nu deține folosința spațiului cu privire la care a fost săvârșită fapta reținută și nu este reprezentantul legal al vreunei societăți care să dețină drept de folosință asupra spațiului menționat.
Petentul a mai arătat că nu are nicio calitate în cadrul S.C. Romarta S.A., societate care deține proprietatea asupra spațiului cu privire la care s-a constatat contravenția reținută.
Petentul a arătat ca motiv de nulitate faptul că fapta contravențională, ca formă de conduită juridică ilicită, presupune îndeplinirea mai multor elemente, în lipsa cărora aceasta se situează în afara sferei dreptului contravențional și nu poate constitui temei al răspunderii contravenționale, având în vedere că lipsește calitatea specială cerută de lege subiectului activ al contravenției, în speță realizându-se o greșită identificare a persoanei contravenientului (care nu poate fi decât medicul veterinar de liberă practică care desfășoară activitățile specifice la care face referire textul legal).
În consecință, în conformitate cu prevederile art. 1 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, iar în lipsa unuia dintre elementele constitutive, conduita petentului nu se circumscrie sferei ilicitului contravențional și nu poate constitui temei al răspunderii contravenționale. Deși textul de lege menționat nu stipulează explicit acest principiu, este consacrată indirect personalitatea răspunderii contravenționale, contravenientul nefiind ținut să răspundă decât pentru fapta proprie, cu excepția situațiilor expres și limitativ prevăzute de lege.
În raport cu norma de incriminare, respectiv art. 7 din Legea nr. 50/1991, contravenient și subiect activ al faptei contravenționale imputate recurentei este numai deținătorul (proprietar sau simplu detentor) al spațiului comercial la care face referire procesul-verbal contestat. În cazul persoanei juridice sancțiunea amenzii pentru nerespectarea obligației de obținere a autorizației de construcție "poate fi aplicată și reprezentantului persoanei juridice" care deține titlu asupra construcției.
Or, în speță, a fost sancționat ca și contravenient o persoană fizică ce nu deține un astfel de titlu asupra spațiului comercial pentru care ar fi fost necesară autorizație de construcție și nici nu deține calitatea de reprezentant legal al persoanei juridice care ar avea vreun titlu asupra construcției, fiind încălcat astfel principiul personalității răspunderii contravenționale prevăzut în art. 1 din O.G. 2/2001 sancțiunea fiind, în acest caz, nulitatea absolută a actului de constatare a contravenției.
În drept, au fost invocate prevederile O.G. 2/2001, Legea 51/1990.
În susținerea plângerii au fost depuse la dosar, în copii conforme cu originalul, procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 2607/18.02.2014, carte de identitate petent, corespondență purtată între proprietarul S.C. Romarta S.A. și S.C. Star Slot S.R.L., împuternicire acordată petentului de S.C. Star Slot S.R.L.
La data de 15.04.2014 intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca netemeinică.
În motivarea întâmpinării intimata a arătat că sancțiunea aplicată petentului se încadrează în dispozițiile art. 26 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construire.
Intimata a mai arătat că dispozițiile art. 3 din Legea nr. 50/1991 prevăd obligativitatea deținerii autorizației de construire pentru executarea lucrărilor de construire sub sancțiunea legii, lucrările executate de contravenient fiind încadrate în dispozițiile art. 3 alin. 1 lit. a ca lucrări de construire ce necesită existența autorizației de construire, iar sancțiunea pentru această faptă este de natură contravențională prin aplicarea amenzii contravenționale prevăzute de Legea nr. 50/1991.
De asemenea, intimata a mai arătat că petentul avea obligația legală de a solicita și obține autorizația de construire înainte de începerea executării lucrărilor, astfel cum statuează prevederile art. 1 și art. 2 din Legea nr. 50/1991.
Intimata a arătat că susținerile petentului privind nulitatea procesului verbal contestat sunt nefondate având în vedere că "constituie contravenții următoarele fapte … executarea sau desființarea, totală ori parțială, fără autorizație a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepția celor menționate la lit. b), de către investitor și executant, iar petentul recunoaște în cuprinsul procesului-verbal că a realizat lucrări de construire, altele față de cele reținute de agentul constatator.
De asemenea, intimata precizează că nota de constatare nr. 2697/18.02.2014 a fost semnată de către petent, în acest fel, acesta recunoscând fapta (realizarea unei construcții fără a deține autorizare de construire) și fiind de acord cu măsurile dispuse (oprirea lucrărilor și . obținerea autorizației de construire).
Mai mult decât atât, dreptul de a constata contravenția și de a aplica amenda nu a fost prescris, ținând cont de prevederile art. 37 din Legea nr. 50/1991, din care rezultă că fapta petentului este certă, are caracter contravențional iar dreptul de a constata contravenția nu a fost prescris, procesul verbal de contravenție contestat bucurându-se de prezumția de legalitate până la dovada contrară, ori petentul nu a dovedit contrariul temeiniciei și legalității actului constatator contestat.
În drept, au fost invocate prevederile art. 205 C.p.civ., Legea nr. 50/1991.
În susținerea întâmpinării au fost depuse la dosar, în copii conforme cu originalul, nota de constatare nr. 2697/18.02.2014 și planșe foto.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 2607/18.02.2014 s-a reținut săvârșirea de către contestator a contravenției prevăzute de dispozițiile art. 26 alin. 2 lit. a) din Legea 50/1991, constând în aceea că petentul a desființat ziduri interioare din zidărie BCA fără a deține autorizație de desființare, de asemenea, a executat lucrări de recompartimentare fără a deține autorizație de construire conform notei de constatare, parte integrantă a procesului verbal, petentul fiind sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 1.500 lei.
Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța investită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază, de regulă, de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Franței, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141‑A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, no_/96, § 16, 20 mart. 2001; A. c. României, no_/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare.
În prezenta cauză, atât miza litigiului cât și asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții.
Verificând potrivit art. 34, al. 1 din OG nr. 2/2001 legalitatea si temeinicia procesului verbal de contravenție contestat, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente (art. 16 și art. 17 din OG 2/2001).
In ceea ce priveste motivul de nulitate invocat de petent referitor la faptul ca nu este subiectul activ al contravenției retinute in sarcina sa, instanta retine ca acesta este nefondat in conditiile in care Legea nr. 50/1991 prevede in art.26 ca, "constituie contravenții următoarele fapte … executarea sau desființarea, totală ori parțială, fără autorizație a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepția celor menționate la lit. b), de către investitor și executant, iar petentul recunoaște în cuprinsul procesului-verbal - la rubrica mentiuni ale contravenientului - că a realizat lucrări de renovare, care insa nu au afectat peretii de structura, petentul semnand actul sanctionator si avand deci calitatea de executant, deci calitate de contravenient.
Sub aspectul temeiniciei, analizând descrierea făcută faptelor în procesul-verbal, înscrisurile aflate la dosarul cauzei și planșele foto înaintate la dosar, precum și faptul ca petentul nu a probat cele susținute în plângere nefăcând astfel, în nici un fel dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea menționată în procesul-verbal de contravenție, deși potrivit art. 1169 C.civ. și art. 249 Noul cod de procedură civilă, lui îi incumbă sarcina acestei probe, coroborat cu imprejurarea ca petentul face mentiunea in cuprinsul procesului-verbal, la rubrica mentiuni ale contravenientului - că a realizat lucrări de renovare, instanța retine ca nu s-a făcut dovada contrara, procesul-verbal bucurându-se în continuare de prezumția de temeinicie instituită în favoarea sa.
Cu privire la sancțiune, instanța reține că acesta s-a aplicat, potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, în limitele prevăzute de actul normativ, fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă.
Având în vedere considerentele de fapt și de drept expuse mai sus, instanța apreciază că procesul verbal este corect întocmit, iar situația de fapt a fost corect reținută de către agentul constatator astfel încât urmează să respingă plângerea contravențională și să mențină procesul-verbal de contravenție ca temeinic și legal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petentul C. I., având C.N.P._, cu domiciliul în București, ., .. B, ., în contradictoriu cu intimata Poliția L. a Municipiului C., cu sediul în C., ., nr. 22, jud. D., împotriva procesului verbal de contravenție nr. 2607/18.02.2014, ca neîntemeiată.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare apel ce se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi 30.09.2014.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Red. S.M.B./Tehnored. A.S.
Ex. 4/ 17.10.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 30/2014.... | Pretenţii. Sentința nr. 4296/2014. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
