Plângere contravenţională. Sentința nr. 5656/2014. Judecătoria CRAIOVA

Sentința nr. 5656/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 16-04-2014 în dosarul nr. 32644/215/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CRAIOVA

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA Nr. 5656/2014

Ședința publică de la 16 Aprilie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE M.-D. M.

Grefier L.-C. A.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul D. R. F. și pe intimata G. DE J. MOBILĂ C., având ca obiect plângere contravențională .

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns petentul și martorii S. P., P. C. și S. D., lipsind reprezentantul intimatei.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Sub prestare de jurământ au fost audiați martorii S. P., P. C. și S. D., declarațiile fiind consemnate și atașate la dosar.

Petentul arată că nu mai are alte cereri.

Instanța constată, în temeiul art. 244 Noul Cod de Procedură Civilă, terminată cercetarea judecătorească, iar în temeiul art. 389 și urm Noul Cod de Procedură Civilă, consideră lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și închide dezbaterile, acordând cuvântul pe fond.

Petentul solicită admiterea plângerii, anularea procesului-verbal de contravenție și exonerarea de plata amenzii .

INSTANȚA

La data de 02.10.2013 petentul D. R. F. a formulat în contradictoriu cu G. de J. Mobilă C. plângere împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ emis la data de 28.09.2013, solicitând anularea acestuia și exonerarea de măsurile dispuse.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că la data de 28.09.2013 se afla în fața blocului 171 I din C., pentru a se întâlni cu un prieten, numitul S. D..

În momentul când a ajuns, acesta a avut o discuție mai aprinsă cu numitul P. R., iar el a încercat să intervină între aceștia, i-a despărțit, după carei a plecat împreună cu acesta la piață pentru a face cumpărături.

La circa o jumătate de oră când s-au întors de la piață, în fața blocului îi aștepta numitul P. R. împreună cu tatăl său, numitul P. C. D. și alt prieten al acestora.

Fără nici o discuție au sărit la petent, l-au doborât la pământ, l-au lovit cu pumnii și picioarele.

Soția petentului a chemat Poliția și Salvarea, care i-au acordat îngrijiri medicale și au fost invitați la sediul Poliției unde li s-au încheiat procese-verbale de contravenție atât lui cât și prietenului său.

În drept, a invocat dispozițiile Legii 61/1991 rep.

A depus la dosar procesul-verbal de contravenție contestat în original, copia cărții de identitate, certificat medico-legal nr. 1913/A2/02.10.2013, taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.

La data de 04.11.2013 petentul a depus precizare a plângerii în care solicitat proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorul S. P..

La data de 12.12.2013 intimatul a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii.

În motivare, a arătat că petentul își întemeiată plângerea pe motive care nu corespund realității și care nu-l exonerează de răspundere cu privire la faptele săvârșite.

Astfel, în ziua de 28.09.2013, cadre din G. de J. Mobilă C., au constatat că petentul, aflându-se pe . fața blocului 171 I, împreună cu vecinul său, numitul S. D., a provocat și participat efectiv la scandal, intrând în altercație fizică și verbală cu numiții P. R. Luigi și P. C. D..

A precizat că petentul și-a recunoscut fapta, neavând obiecțiuni la conținutul actului sancționator, fapt atestat de semnătura acestuia.

Astfel, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând pe deplin dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său.

În drept, a invocat prevederile Codului de Procedură Civilă și ale OG 2/2001 cu modificările și completările ulterioare.

A solicitat proba testimonială cu martorii P. C. D. și S. D..

La solicitarea petentului, instanța a încuviințat proba testimonială cu martorul S. P..

De asemenea, a încuviințat pentru intimată proba testimonială cu P. C. D. și S. D..

În ședința publică din data de 16.04.2014 au fost audiați martorii S. P., la propunerea petentului și martorii P. C. D. și S. D., la propunerea intimatei.

Analizând actele și lucrările dosarului,instanța reține următoarele:

Prin procesul-verbal . nr._ emis la data de 28.09.2013 de intimata G. de J. Mobilă C., petentul a fost sancționat contravențional, reținându-se în sarcina sa că la data de 28.09.2013, aflându-se pe . fața blocului 171 I, împreună cu vecinul său, numitul S. D., a provocat și participat efectiv la scandal, intrând în altercație fizică și verbală cu numiții P. R. Luigi și P. C. D..

Potrivit dispozițiilor art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii aplicate.

Verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal, instanța reține că a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută invocate de petent sau care ar putea fi invocate din oficiu.

Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța retine următoarele:

Potrivit art. 3 punctul 24 din Legea 61/1991 constituie contravenție provocarea ori participarea efectivă la scandal, în locuri sau localuri publice;

Martorul S. P., audiat în cauză la propunerea petentului de declarat că a observat incidentul ce a avut loc la data în care s-a întocmit procesul-verbal de contravenție, respectiv când petentul a venit împreună cu numitul S. și la întâlnirea cu numitul P., acesta din urmă i-a dat câteva palme petentului, petentul dezechilibrându-se, a căzut la pământ și a început să-i curgă sânge din nas.

A mai arătat că nu l-a auzit pe petent adresându-i vreunuia cuvinte sau expresii jignitoare și nici să fi agresat vreo persoană.

Martorul P. C., audiat în cauză la propunerea intimatei a declarat că în ziua încheierii procesului-verbal de contravenție, băiatul său a venit și i-a spus că a fost lovit de numitul S., neobservând momentul altercației, faptele fiindu-i relatate de fiul său.

În momentul în care numitul S. și fiul său se loveau a venit petentul și s-a aplecat la fiul său care se împiedicase și era căzut la pământ, imobilizându-l pentru a numitil S. să-i poată aplica lovituri.

A precizat că i-a aplicat lovituri petentului, fiind furios de faptul că îl lovise pe fiul său.

Martorul S. D. audiat în cauză la propunerea intimatei a declarat că în ziua în care petentului i s-a întocmit procesul-verbal a avut o altercație cu numitul P. R., fiul martorului P. C., aplicându-și reciproc lovituri.

La un moment dat, în timp ce P. R. era la pământ, a venit petentul, acesta aplanând confloâictul, împiedicându-l să-i mai aplice lovituri numitului P. R..

Ulterior, după ce s-a întors de la piață unde plecase cu petentul, numitul P. C. s-a repezit la poetent și i-a aplicat 4-5 pumni, acesta căzând la pământ.

Potrivit art. 1 din O.G. 2/2001, legea contravențională apără valorile sociale care nu sunt ocrotite de legea penală. Constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăția stabilită și sancționată prin lege, ordonanță, hotărâre a Guvernului sau după caz prin hotărâre a Consiliului local sau a Consiliului județean.

Aceste caracteristici generale ale contravenției care se regăsesc și în norma specială care reglementează fapta reținută în sarcina petentului determină caracterizarea acesteia ca acuzație în materie penală și deci includerea în câmpul de aplicare al art. 6 par. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Pentru a stabili dacă o anumită procedură intră în domeniul penal al art 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Curtea a instituit trei criterii: calificarea din dreptul intern al statului în cauză, natura faptei incriminate și natura și gradul de severitate al sancțiunii.

Autonomia noțiunii „în materie penală „ determină aplicarea garanțiilor art 6 CEDO ori de câte ori o măsură este calificată penală în dreptul intern al statului în cauză. Insă, faptul că în conformitate cu dreptul intern al unui stat o anumită faptă este considerată contravenție și nu infracțiune (cum este cazul prezentei cauze) nu duce în mod automat la neaplicarea articolului 6 din Convenție. In acest moment se vor verifica celelalte două criterii, fiind suficient unul singur pentru a conduce la includerea măsurii în discuție în domeniul penal al Convenției.

Cel de-al doilea criteriu- natura dispoziției sancționatorii- include două subcriterii: câmpul de aplicare al normei și scopul pedepsei, aceste două subcriterii acționând în mod cumulativ.

Avându-se în vedere câmpul de aplicare al normei, trebuie verificat cui se adresează norma în discuție, respectiv dacă aceasta are un caracter special, adresându-se unei categorii restrânse de persoane sau dimpotrivă dacă norma are un caracter general. Se constată că norma legală aplicabilă ăn prezenta cauză are un caracter general, aplicându-se tuturor cetățenilor care participă la circulația pe drumurile publice, în considerarea intereselor generale ale societatii.

Luandu-se în considerare subcriteriul scopului pedepsei, Curtea Europeană a stabilit că atâta vreme cât norma juridică are caracter general și urmărește un scop represiv, articolul 6 nu face diferență între fapte în funcție de gravitatea lor. S-a decis că articolul 6 din Convenție nu distinge între infracțiuni și fapte ilicite nepedepsibile penal deoarece le lipsește gradul de pericol social al infracțiunii; dispoziția art. 6 CEDO se aplică de fiecare dată când o persoană este acuzată de săvârșirea unei infracțiuni sau a altei fapte ilicite - așa cum este contravenția - susceptibilă de aplicarea unei sancțiuni cu caracter represiv.

Rezultă cu claritate că distincția între infracțiuni și contravenții existentă în dreptul intern al mai multor state parte la Convenție (ca si România) este irelevantă din punct de vedere al art. 6 din Convenție, acesta fiind aplicabil la ambele forme de ilicit, atâta vreme cât natura dispoziției sancționatorii o cere(CEDO, cauza Lauko c. Slovaciei, hotarare din 2 septembrie 1998, cauza A. c. Romaniei, hot din 04.10.2007).

Natura și gravitatea pedepsei aplicate sau aplicabile unei persoane are relevanță din punct de vedere al aplicării art 6 din Convenție, având în vedere că, potrivit legislației interne, scopul aplicării sancțiunilor contravenționale este unul represiv și preventiv.

Contravenția reținută în sarcina petentului întrunește elementele unei fapte de natură penală în sensul art. 6 par. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, întrucât câmpul de aplicare al prevederilor O.U.G. 195/2002 privește pe toți cetățenii participanți la circulația pe drumurile publice, fără îndeplinirea unei condiții speciale, iar sancțiunea instituită de lege are un caracter preventiv și represiv.

Pe cale de consecință, în cauză petentului îi sunt recunoscute și garanțiile procedurale specifice în materie penală, în ceea ce privește dreptul la un proces echitabil, printre care și prezumția de nevinovăție prev. de art. 6 par. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Această prezumție, ca orice prezumție legală relativă conduce la răsturnarea sarcinii probei, astfel că, în cadrul plângerilor contravenționale cel care trebuie să facă dovada existenței faptei, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia este organul constatator.

Întrucât din probele administrate rezultă că petentul nu a săvârșit fapta reținută în sarcina sa, el fiind cel agresat, instanța în baza art. 34 din OG 2/2001 va admite plângerea și va anula procesul-verbal de contravenție .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite plângerea formulată de petentul D. R. F., domiciliat în C., .. 43, . 1, ., în contradictoriu cu intimata G. DE J. MOBILĂ C., cu sediul în C., .. 7, județul D..

Anulează procesul-verbal de contravenție . nr._/28.09.2013 întocmit de G. Mobilă de J. C. și exonerează petentul de plata amenzii.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 16 Aprilie 2014.

Președinte,Grefier,

M. D. M. L. C. A.

Red.M.D.M.

teh.L.C.A.

4 ex/12.05.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 5656/2014. Judecătoria CRAIOVA