Plângere contravenţională. Sentința nr. 9116/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9116/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 25-06-2014 în dosarul nr. 62/215/2014
Dosar nr._ - plângere contravențională -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 9116
Ședința publică de la 25 Iunie 2014
Instanța constituită din:
Președinte ANIȘOARA G. –Judecător
Grefier V. G.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta . și intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală – DGRFP C. – AJFP D., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns petenta, prin avocat Măjină M., intimata, prin consilier juridic C. C. și martorul M. O..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care,
S-a audiat martorul prezent, declarația acestuia fiind consemnată și depusă la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța, în temeiul art. 394 alin. 1 C.pr.civ. a declarat închise dezbaterile și a acordat cuvântul pe fondul cauzei.
Petenta, prin avocat Măjină M., a solicitat admiterea plângerii, învederând că societatea petentă a fost sancționată pentru săvârșirea a trei contravenții, astfel: în ceea ce privește prima contravenție, aceea că societatea nu are întocmit raport de gestiune și registru de casă la pct. de lucru verificat și nici la sediul social, solicită se aibă în vedere declarația martorului audiat, care a declarat că acele registre se aflau la el pentru a fi completate și faptul că inspectorii nu au ținut cont de afirmațiile făcute de administratorul societății, în sensul că registrul de casă nu era completat doar pentru ziua respectivă, astfel că amenda de 3500 lei este mult prea mare în raport cu fapta săvârșită, solicitând diminuarea acesteia, iar în subsidiar înlocuirea cu avertisment. Cu privirea la cea de-a doua contravenție, aceea că societatea nu are registru unic de control achiziționat pentru sediul social din . că a fost verificat punctul de lucru ce deținea registrul unic de control, în care erau înregistrate toate controalele efectuate din anul 1992 de societatea își desfășoară activitatea, fiind sancționată doar pe baza declarației administratorului care a declarat că nu are registru unic de control și la sediul social, considerând că amendă în cuantum de 1000 lei aplicată este mult prea mare și a solicitat înlocuirea acesteia cu avertisment. Referitor la cea de-a treia contravenție, a învederat că la fila 38 dosar se află situația facturilor și chitanțelor emise de societate și că acesta nu își desfășoară activitatea cu ridicata ci cu amănuntul, iar amenda pentru această faptă este de la 6000 lei la 20.000 lei, petentei aplicându-i-se amenda maximă, motiv pentru care solicită diminuarea acesteia. De asemenea, a solicitat ca instanța să dispună și asupra măsurii confiscării sumei de 2500 lei.
Intimata, prin consilier juridic C. C., a solicitat respingerea plângerii contravenționale, învederând că în ceea ce privește prima contravenție, raportul de gestiune și registrul de casă nu au fost completate la zi și că la data controlului s-a prezentat balanța completată din luna nov. 2013, iar în nota explicativă s-a recunoscut că acele documente nu au fost completate la zi. Pentru cea de-a doua contravenție a arătat că nu exista registru unic de control la punctul social al societății, iar cu privire la cea de-a treia contravenție, a arătat că societatea desfășura și activitate de comerț cu ridicata, pentru care nu deținea autorizație.
INSTANȚA
Deliberând asupra plângerii contravenționale de față, reține următoarele:
La data de 06.01.2014 petenta . a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 18.12.2013 de către Direcția Regională Antifraudă Fiscală Tg. J., solicitând anularea acestuia, ca netemeinic și nelegal.
În fapt, petenta a arătat că, la data de 18.12.2013, la punctul de lucru al societății, situat în C., Calea București, Hala situată în Piața Centrală, organele control ale DRAF Tg. J., în urma verificării au reținut prin procesul verbal contestat următoarele: societatea nu are întocmit raport de gestiune de casă la punctul de lucru verificat și nici la sediul social, aplicând în acest sens o amendă în cuantum de 3500 lei; societatea a prezentat registrul unic de control ., nr._ achiziționat pentru punctul de lucru, dar nu are registru unic de control achiziționat pentru sediul social din . o amendă de 1000 lei; s-a reținut că în perioada iunie-decembrie 2013, societatea a emis către diverși clienți, de la adresa punctului de lucru, facturi în valoare totală de 2517,3 lei, fără a deține autorizație fără comerț cu ridicate a produselor din carne, aplicându-se o amendă în sumă de 20.000 lei și dispunând confiscarea sumei de 2517,3 lei.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că, la ora 13.00, când a avut loc controlul, la punctul de lucru nu se afla registrul de casă și raportul de gestiune, întrucât acestea se aflau în posesia contabilului M. O., pentru a fi completate cu documentele ce trebuiau înregistrate.
Afirmațiile făcute de către gestionarul Sutu M., care nu este și administratorul firmei, sunt acelea că aceste documente nu pot fi prezentate, întrucât nu au fost înregistrate la zi toate înscrisurile, fiind în preajma sărbătorilor, societatea acumulând un nr. mare de documente, iar activitatea susținută din acele zile nepermițând înregistrarea lor la zi în timpul programului de lucru care era de la ora 06.00 până la ora 22.00.
A mai precizat că, deși au fost prezentate în timpul controlului, inspectorii au refuzat să facă această mențiune în procesul verbal încheiat, luând mai întâi nota explicativă pe care apoi a invocat-o în procesul verbal încheiat.
În ceea ce privește registrul unic de control a învederat că a fost verificat punctul de lucru ce deținea registru unic de control, în care erau înregistrare toate controalele efectuate de diverse organe de control, iar faptul că la sediul societății nu se afla un alt registru de control, nefiind verificată activitatea în întregime a societății și documentele ce ar fi putut fi prezentate de administratorul societății, aplicând amenda în cuantum de 1000 lei, apreciază că este în mod netemeinic aplicată o sancțiune cu amenda, putând fi aplicat în acest sens, în opinia sa, sancțiunea cu avertismentul și un termen pentru a fi achiziționat acest registru.
Cu privire la cea de-a treia contravenție, apreciază că îndeplinește condițiile pentru a efectua comerț cu ridicata, întrucât: cantitățile livrate sunt foarte mici, așa cum au fost ele identificate în inventarul efectuat care de altfel se achiziționează de către cetățeni și de la punctul de lucru direct; odată cu înregistrarea la ORC D. a actului constitutiv, a fost întocmită și depusă declarația tip pentru activitățile declarate, conform art. 17 alin. 1 lit. b alin. 1 din Lg. modificată.
Apreciază, de asemenea că aplicarea amenzii maxime de 20.000 lei, este mult prea mare, legea prevăzând amenda de la 6000 lei la_ lei.
A solicitat ca instanța să facă o corectă aplicare a legii în raport și cu gradul de pericol social pe care îl reprezintă faptele reținute.
În subsidiar a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzilor contravenționale și confiscării sumei de bani, cu avertisment.
În scop probator a solicitat proba cu înscrisuri și proba testimonială.
În drept și-a întemeiat plângerea pe dispoz. OG 2/2001, .
Anexat plângerii a depus procesul verbal de contravenție original, act constitutiv actualizat.
La data de 06 martie 2014, intimata Agenția Națională de Administrate Fiscală a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale.
În motivarea, a arătat că, susținerile de la lit. a – b și dezvoltate în plângere de către petentă sunt neîntemeiate pentru următoarele aspecte:
Societatea petentă, prin însăși plângerea contravențională recunoaște săvârșirea acelor fapte ilicite, întrucât admite că datorită sărbătorilor de iarnă și documentelor numeroase nu a reușit să achiziționeze registrele în cauză și nici să le completeze.
De asemenea, contrar celor susținute de petentă, domnul Ș. M. deține atât calitatea de administrator cât și pe cea de gestionar la ., aspect rezultat din nota explicativă dată la momentul controlului, cât și din declarația de început de inventar, calitate precizată chiar de către acesta.
În ceea ce privește contravenția prev. la art. 41 pct. 2 lit. c din Lg. 82/1991, precizează că petenta desfășoară activitate de comerț cu amănuntul al cărnii și produselor din carne, în magazine nespecializate prin intermediul punctului de lucru verificat, din C., Cl. București – Piața Centrală, hala de carne.
Raportat la cele arătate, a învederat instanței faptul că petentei i s-au respectat toate drepturile prev. de OG 2/2001, astfel că amenda contravențională în cuantum de 24.500 lei aplicată petente iese pe deplin justificată, temeinică și legală.
De asemenea, a învederat faptul că petenta nu a indicat în cuprinsul plângerii nici un motiv de fapt sau de drept care să ateste nelegalitatea procesului-verbal de contravenție.
În drept, și-a întemeiat întâmpinarea pe dispoz. art. 205 și urm. C.p.c., Lg. 82/1991, Lg. 252/2003, Lg. 12/1990, Lg. 359/2004, OG. 2/2001.
În scop probator a solicitat proba cu înscrisuri și orice alt mijloc de probă.
Anexat plângerii a depus documentele care au stat la baza întocmirii actului sancționator.
În scop probator, instanța a încuviințat pentru petentă proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba testimonială, în cauză fiind audiat martorul Mîrșanu O. D..
De asemenea, s-a încuviințat pentru intimată proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/18.12.2013,întocmit de DRAF 4 Târgu J., s-au reținut următoarele: urmare a controlului operativ și inopinat din data de 18.12.2013 la punctul de lucru al . C., Calea București, Hala Piață Centrală, a fost constatat faptul că agentul economic nu a întocmit raportul de gestiune, precum și registrul de casă la punctul de lucru verificat, dar nici la sediul social, așa cum rezultă și din nota explicativă dată de domnul Ș. M., administrator al societății, contravenind prevederilor OMFP nr. 35/2008 ; reprezentantul societății comerciale a prezentat registrul unic de control . nr._ care a fost achiziționat pentru punctul de lucru de la adresa din C., Calea București, Hala Piață Centrală ; așa cum rezultă din nota explicativă dată de administratorul societății din data de 18.12.2013 se constată că societatea nu are achiziționat registrul unic de control pentru sediul social situat în ., ., județul D., și au fost încălcate prevederile art.6 alin.3 din Legea nr. 252/2003 ; s-a constatat totodată, faptul că ., în perioada iunie-decembrie 2013 a emis către diverși clienți de la adresa punctului de lucru facturi în valoare totală de 2517,3 lei, fără a deține autorizație pentru comerț cu ridicata a produselor din carne pentru punctul de lucru verificat, aspect ce rezultă din nota explicativă dată de administratorul societății. Facturile și chitanțele eliberate sunt menționate în anexa nr. 1 a procesului verbal. Au fost încălcate astfel, prevederile art. 17 ind.1 alin.1 lit.b din Legea nr. 359/2004.
Conform art.34 din O.G. nr.2/2001,instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie,prezumție care,deși neconsacrată legislativ,este unanim acceptată.O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil,nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție.
După cum a constatat Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în cauzele Salabiaku c. Franței,hotărârea din 07.10.1998 și A. c. României, hotărârea din 04.10.2007 ), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie contravențională sau materie penală(cum este calificată,în unele situații, materia contravențională,prin raportare la CEDO),pentru dovedirea vinovăției făptuitorului.Trebuie însă îndeplinite două condiții:respectarea unor limite rezonabile,ținându-se cont de miza litigiului,și respectarea dreptului la apărare .
În cauză,atât miza litigiului cât și posibilitatea petentului de a combate prezumția de legalitate și de temeinicie, îndreptățesc aplicarea acestei prezumții.
Cu privire la legalitatea procesului verbal, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.16,17 din O.G. nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile obligatorii indicate de aceste texte legale.
Instanța reține că motivele de nulitate absolută ale procesului verbal de contravenție sunt expres și limitativ prevăzute de dispozițiille art. 17 din O.G NR.2/2001.
Sub aspectul temeiniciei,analizând cuprinsul procesului verbal, instanța reține că petentul nu a dovedit că nu a săvârșit fapta reținută în sarcina sa. Astfel, instanța reține că potrivit art. 41 pct.2 lit.c din Legea nr.82/1991, constituie contravenție nerespectarea reglementărilor emise de Ministerul Finanțelor Publice, respectiv de instituțiile cu atribuții de reglementare în domeniul contabilității prevăzute la art.4 alin.3, cu privire la întocmirea și utilizarea documentelor justificative și contabile pentru toate operațiunile efectuate, înregistrarea în contabilitate a acestora în perioada la care se referă, păstrarea și arhivarea acestora, precum și reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse.
Potrivit art.7 lit.a din Legea nr. 252/2003, constituie contravenții neachiziționarea registrului unic de control de la direcțiile generale ale finanțelor publice din raza teritorială unde își are sediul contribuabilul, în termenul prevăzut la art. 6 alin.2 și 3, iar potrivit art.6 alin.2-3, prevăd că în termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, contribuabilii vor achiziționa registrul unic de control de la direcțiile generale ale finanțelor publice prevăzute la alin.1 . Contribuabilii nou-înființați sunt obligați ca, în termen de 30 de zile de la data înregistrării, să achiziționeze registrul unic de control.
De asemenea, potrivit art. 1 lit.a din Legea nr. 12/1990, următoarele fapte reprezintă activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite și constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracțiuni: a. efectuarea de activități de producție, comerț sau prestări de servicii, după caz, fără îndeplinirea condițiilor stabilite prin lege.
În speță,instanța reține că petentul a săvârșit fapta reținută în sarcina sa întrucât nu a dovedit o altă stare de fapt decât cea reținută de agentul constatator.
Având în vedere aceste considerente, instanța va respinge plângerea, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta ., cu sediul în comuna Predești, ., jud. D., în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală – DGRFP C. – AJFP D., cu sediul în C., .. 2, jud. D..
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.06.2014.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Anișoara G. V. G.
Red. A.G.
Tehnored. VG
4 ex./10.07.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 9426/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014.... → |
|---|
