Pretenţii. Sentința nr. 1479/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1479/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 06-02-2014 în dosarul nr. 39651/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr. 1479/2014
Ședința publică din data de 06 Februarie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE C. M.
Grefier M. O.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C. și pe pârâtul L. R. P., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av. C. A. R. in substituire pentru av. C. O. pentru pârât, lipsă fiind părțile.
Procedura nelegal îndeplinită cu pârâtul, fiind minor, dar se acoperă prin prezența domnului av. C. A. R. cu drept de reprezentare a reprezentantului legal.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că reclamantul a depus la dosarul cauzei foaia de observație a pârâtului si înscrisuri anexă iar cu privire la dovada ședinței de informare privind avantajele medierii, a invocat excepția de inadmisibilitate a medierii deoarece prezenta cauza nu cade sub incidenta Legii 192/2006 pentru că lipsește obiectul acesteia, după care,
. dosarul cauzei delegație de substituire și chitanța nr. 1069/09.12.2013 privind onorariu avocat, învederând instanței că pârâtul este minor.
Instanța, având in vedere înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către reclamant si susținerile domnului av. C. A. R., dispune conceptarea pârâtului L. R. P., care este minor cu o vârstă mai mică de 14 ani, prin reprezentant legal L. N. acesta fiind reprezentat la rândul său de către domnul av. C. A. R., constatând astfel că nu se mai impune refacerea procedurii de citare.
Instanță acordă cuvântul părților asupra inadmisibilității medierii invocată de reclamant, cât și asupra inadmisibilității acțiunii in raport de dispozițiile Legii 192/2006 privind medierea.
. reclamantul era obligat să depună la dosarul cauzei procesul verbal privind ședința de informare cu privire la avantajele medierii astfel cum prev. disp. Legii 192/2006, solicitând respingerea apărărilor formulate de reclamant, precum și respingerea acțiunii ca inadmisibilă, cu cheltuieli de judecată, după care, instanța retine cauza pentru deliberare si pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 26.11.2013 înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul_, reclamantul S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C. a chemat în judecată pe pârâtul L. R. P., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să fie obligat la plata sumei de 1358,95 lei, reactualizată cu indicele de inflație pana la data plătii efective a debitului, reprezentând contravaloarea zilelor de spitalizare ocazionate de spital cu serviciile medicale.
În motivare, reclamantul a arătat că, în perioada 15.08._09, pârâtul L. R. P., fiind victima unui eveniment rutier, a fost internat la S. C. Județean de Urgență C., iar contravaloarea zilelor de spitalizare în cuantum de 1358,95 lei nu a fost achitată nici până în prezent, fiind întrunite condițiile generale ale răspunderii civile delictuale prev. de art. 998 si 999 Cod Civil, precum și condițiile prevăzute de art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.
A mai arătat reclamantul că, având în vedere dispozițiile art. 313 din Legea nr. 95/2006, spitalul, în calitate de furnizor de servicii medicale, are obligația de a recupera prejudiciul ce i-a fost cauzat, de la persoanele care datorează debitul reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată, întrucât pârâtul a fost victima unei agresiuni, iar sumele ocazionate de spital cu tratamentul acestuia nu sunt suportate din Fondul național de asigurări de sănătate și are obligația de a le restitui către Casa de Asigurări de Sănătate D..
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 998, 999 Cod civil, disp. Codului de procedură civilă și art. 313 din Legea nr. 95/2006.
S-a solicitat judecarea cauzei si in lipsă.
Cererea este scutită de la plata taxei de timbru.
In dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosarul cauzei decont de cheltuieli.
La data de 12.12.2013, pârâtul a formulat întâmpinare prin reprezentant legal L. N., invocând excepția prescripției dreptului la acțiune, deoarece aceasta acțiune a fost promovata peste termenul general de prescripție prev. de Decretul 167/1958, acela de 3 ani, si excepția lipsei calității procesuale pasive deoarece la data săvârșirii faptei avea 9 ani, nefiind cel care a fost autorul presupusului eveniment rutier, reclamanta nefăcând nicio dovada in acest sens, astfel ca nu-și găsesc aplicabilitatea disp. art. 313 din Legea 95/2006.
Pe fondul cauzei, pârâtul a arătat că, potrivit disp. art. 213 alin. 1 din Legea 95/2006 copii beneficiază de asigurare medicala, asigurări sociale de sănătate fără plata vreunei contribuții, prin urmare, chiar daca a fost internat in spital nu trebuie să plătească cheltuieli de spitalizare.
Pentru toate aceste motive, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Potrivit rezoluției președintelui de complet din data de 08.01.2014, s-a dispus citarea reclamantului cu mențiunea de a depune procesul-verbal de informare asupra medierii, obligație ce nu a fost îndeplinită până la acest termen, motiv pentru care instanța a rămas in pronunțare asupra inadmisibilității acțiunii in raport de dispozițiile Legii 192/2006 privind medierea.
Analizând actele și lucrările dosarului asupra inadmisibilității cererii în raport de dispozițiile legii nr. 192/2006 modif., instanța reține următoarele:
Prin cererea adresată Judecătoriei C. și înregistrată pe rolul instanței la data de 26.11.2013 sub nr._, reclamantul S. C. Județean de Urgență C. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul L. R. P. obligarea acestuia la plata sumei de 1358,95 lei, reactualizată cu indicele de inflație pana la data plătii efective a debitului, reprezentând contravaloarea zilelor de spitalizare ocazionate de spital cu serviciile medicale.
Potrivit dispozițiilor art. 193 alin. 1 NCPC, sesizarea instanței se poate face numai dupa îndeplinirea unei proceduri prealabile, daca legea prevede in mod expres aceasta, dovada îndeplinirii procedurii prealabile urmând a fi anexată la cererea de chemare în judecată.
Conform prevederilor Legii nr. 192/2006 modif. privind medierea și organizarea profesiei de mediator, art. 2 alin. (1), daca legea nu prevede altfel, părțile, persoane fizice sau juridice, sunt obligate să participe la ședința de informare privind avantajele medierii, în vederea soluționări pe această cale a conflictelor în materie civilă, de familie, precum și în alte materii, în condițiile prevăzute de lege.
Astfel, prin alin. 12 al aceluiași articol se statuează că instanța va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă în caz de neîndeplinire de către reclamant a obligației de a participa la ședința de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, pentru litigiile în materiile prevăzute de art. 601 alin. (1) lit. a)-f), sancțiune aplicabilă numai proceselor promovate dupa 1 august 2013.
Atât din modul imperativ de redactare a conținutului textului normativ al art. 2 alin. 1 și 12, dar și în considerarea interesului general protejat de norma legală arătată, instanța reține că neîndeplinirea de către reclamant a obligației de a participa la ședința de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare în judecată se sancționează cu respingerea ca inadmisibilă a cererii promovate în aceste condiții, inadmisibilitate care poate fi invocată chiar și de instanță din oficiu, prin excepție de la prevederile art. 193 alin. 2 NCPC.
Pentru a considera astfel, instanța are în vedere și scopul final urmărit de legiuitorul național în reglementarea procedurii speciale obligatorii de informare asupra avantajelor medierii, anterior promovării cererii în justiție, respectiv de educare a societății civile în sensul soluționării conflictelor pe cale amiabilă, printr-o procedură alternativă celei jurisdicționale, pentru obținerea unei soluții reciproc convenabile, eficiente și durabile.
Prin urmare, reține instanța că interesul protejat de dispozițiile anterior redate este unul general, al societății civile în ansamblul său și nu unul individual, astfel că sancțiunea inadmisibilității are, în concepția instanței, un regim de ordine publică, putând fi invocată chiar și din oficiu.
O interpretare contrară, în schimb, ar lipsi de conținut și de finalitate practică dispozițiile legiuitorului privind caracterul obligatoriu al participării la ședința de informare asupra avantajelor medierii, în condițiile în care sancțiunea nerespectării acestora ar fi lăsată la liberul arbitru al părților, fără a putea fi cenzurată de către instanță.
În final, mai reține instanța că o atare reglementare nu contravine nici Convenției Europene a Drepturilor Omului și nici jurisprudenței Curții în materie, câtă vreme accesul părților la justiție este garantat și neîngrădit, obligativitatea participării reclamantului la ședința de informare asupra avantajelor medierii fiind prevăzută de legiuitor tot în scopul protejării intereselor legitime ale părților în litigiu și pentru a-i educa și sprijini în soluționarea confictului pe cale amiabilă.
În cauză, deși a fost legal citat cu această mențiune pentru termenul de judecată din data de 06.02.2014, reclamantul nu a făcut dovada că a recurs la convocarea pârâtului, prin reprezentant legal, în vederea participării la ședința de informare asupra avantajelor medierii, anterior promovării acțiunii în justiție, iar pârâtul, prin apărător ales prezent în ședință publică, a solicitat în mod expres aplicarea sancțiunii prevăzute de legiuitor.
Va înlătura ca nefondate apărările reclamantului referitoare la inaplicabilitatea în speță a dispozițiilor legii nr. 192/2006 modif. privind procedura obligatorie a informării asupra avantajelor medierii, în condițiile în care cererea în pretenții civile promovată de reclamant, așa cum a fost motivată în fapt și în drept, se încadrează în textul normativ reglementat de prevederile art. 601 lit. f.
Pentru considerentele expuse, reținând că sunt incidente dispozițiile art. 2 alin. 1 și 12 corob. cu art. 601 lit. f din legea nr. 192/2006 modif., precitate, instanța va respinge cererea ca inadmisibilă.
În temeiul art. 453 alin. 1 NCPC, va obliga reclamantul la plata către pârât a sumei de 300 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C., cu sediul in ., C., județul D., in contradictoriu cu pârâtul L. R. P. PRIN REPREZENTANT LEGAL L. N., cu domiciliul in C., ., nr. 22, ., ..
Obligă reclamantul la plata către pârât a sumei de 300 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria C. și se soluționează de Tribunalul D..
Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
PREȘEDINTE GREFIER
C. M. M. O.
Red./tehn.CM./MO.
4ex./04.03.2014
| ← Pretenţii. Sentința nr. 3532/2014. Judecătoria CRAIOVA | Contestaţie la executare. Sentința nr. 7220/2014. Judecătoria... → |
|---|
