Pretenţii. Sentința nr. 9458/2014. Judecătoria CRAIOVA

Judecătoria CRAIOVA - Sentințe și decizii civile / 2014

Sentința nr. 9458/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 30-06-2014 în dosarul nr. 1073/183/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CRAIOVA

SECȚIA CIVILĂ

Sentința civilă Nr.9458/2014

Ședința publică de la 30.06.2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE L. T.

Grefier D. N.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta Întreprinderea Individuală S. R. T., pe pârât R. Națională a Pădurilor-Romsilva, Direcția Silvică D. prin Ocolul Silvic Poiana M., pârât M. M. si Schimbărilor Climatice, având ca obiect pretenții.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 23.06.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța pentru a da posibilitatea pârâtei R. Națională a Pădurilor Romsilva, Direcția Silvică C. prin Ocolul Silvic Poiana M., a amânat pronunțarea pentru 30.06.2014, când în aceiași compunere a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin actiunea înregistrată la data de 15.02.2013, pe rolul Judecătoriei Băilești sub nr._, reclamanta Întreprinderea Individuală S. R. T. a chemat in judecată pe pârâra R. Națională a Pădurilor-Romsilva, Direcția Silvică C. prin Ocolul Silvic Poiana M., solicitând obligarea acesteia la plata despăgubirilor în cuantum total de 42.200 lei, din care suma de 10.000 lei reprezentând cheltuielile efectuate cu inființarea și întretinerea culturii de grîu până la data producerii pagubei, suma de 20.000 lei reprezentând cheltuielile efectuate cu înfiintarea si întretinerea culturii de porumb până la data producerii pagubei și suma de 12.200 lei reprezentând beneficiu nerealizat, adică valoarea producției de grâu de pe terenul aflat în proprietatea sau arenda reclamantaui, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că în perioada 05-20.04.2012 pe o suprafata de 140 ha, situată în tarlaua 74, numită berendee și pe o suprafață de 120 ha, situată în tarlaua 74, numită B. Pădurii din extravilanul comunei Rast, jud.D. pe care erau înființate cultura de grâu și de porumb, teren lucrat în arendă și/sau aflat în proprietatea reclamantaui, animalele sălbatice, în speță porci mistreți proveniți de pe fondul cinegetic al pârâtei au distrus in proportie de sută la sută pîlcuri dintr-o suprafata de 260 ha pe care au afectat cultura în proporție de 25%, cauzând o scădere a producției medii anuale, urmare a faptei gestionarului faunei cinegetice Ocolul Silvic Poiana M., care nu și-a îndeplinit obligațiile legale pentru prevenirea pagubelor constând în propunerea, în situații justificate a modificării perioadelor legale de vânătoare pentru această specie de vânat, luarea măsurilor necesare menținerii echilibrului ecologic și prevenirii pagubelor cauzate de vânat și prin vânătoare, culturilor agricole, adoptarea de măsuri necesare, în acord cu dispozițiile legale privind regimul cinegetic, vânătoarea, relocarea vânatului, evaluarea efectivelor de animale sălbatice și prevenirea pagubelor în culturile agricole.

A susținut în continuare că potrivit deciziei nr.5/16.09.2011, reclamanta a decis pentru anul agricol 2011-2012 înființarea unei culturi de grâu pe teritoriul comunei rast din Județul D., astfel că în zona denumită berendee(. suprafață de 140 ha, proprietatea acestuia s-a înființat cu respectarea regulilor agrotehnice și tehnologiilor cerute începând cu data de 20.09.2011 până la data de 30.09.2011 o cultură de grâu, efectuându-se în acest sens lucrări mecanizate de pregătire a terenului, arare, grăpare, discuire, însămânțare, tratare, etc.

De asemenea în conformitate cu decizia nr.2/30.04.2012, reclamanta a decis pentru anul agricol 2012, înființarea unei culturi de porumb pe teritoriul comunei Rast, jud.D., astfel că în zona denumită B. Pădurii, tarlaua 74, în suprafață de 120 ha, s-a înființat cu respectarea regulilor agrotehnice și tehnologiilor cerute începând cu data de 01.05.2012 până la data de 03.05.2012 o cultură de porumb, efectuându-se în acest sens lucrări mecanizate de pregătire a terenului, arare, grăpare, discuire, însămânțare, tratare, etc.

S-a menționat în continuare că, în data de 23.07.2012 și 24.04.2012, așa cum reiese din adresele înregistrate sub nr.1083 și 1933, respectiv nr.1878 din registratura comunei Rast și cea a Ocolului Silvic Poiana M., reclamanta a sesizat în scris Primăria comunei Rast asupra faptului că, în noaptea de 05-20.04.2012 pe o suprafață totală de 260 ha, situată în extravilanul comunei Rast, pe care era înființată cultura de grâu și de porumb, teren lucrat în arendă și/sau aflat în proprietatea reclamantei s-au înregistrat distrugeri ale culturilor provocate de animale sălbatice, astfel încât această instituție în temeiul atribuțiilor conferite de legislația în vigoare să procedeze la convocarea Comisiei speciale abilitate în acest scop care să constate pagubele, să facă evaluarea acestora și să stabilească răspunderea civilă și cuantumul despăgubirilor.

Urmare a prezentării împuternicitului gestionarului fondului de vânătoare la sediul Primăriei Comunei Rast și a deplasării comisiei în teren pentru constatarea pagubelor așa cum reiese din nota de constatare nr.1212/27.04.2012 s-a făcut o constatare a pagubelor reclamate în prezența reprezentanților administrației publice locale și în prezența reprezentantului persoanei păgubite.

D. urmare, în data de 27.04.2012, comisia special constituită în acest scop, în baza art.3 din H.G. nr.1679/2008 a constatat în teren distrugerile reclamate sens în care a încheiat nota de constatare înregistrată sub nr.1212 la Registratura Comunei Rast însă fără a lua o decizie în sensul dispus de art.5, alin.1, art.6, alin.1 și art.4, lit.a și alin.5, respectiv art.7 din HG nr.1679/2008.

A învederat în continuare că, până la momentul introducerii cererii de chemare în judecată pe rolul instanței, comisia legal întrunită, nu le-a comunicat nicio evaluare a pagubei constatate și nici nu le-a propus un cuantum al despăgubirilor pentru prejudiciul suferit, astfel încât a fost nevoit să formuleze prezenta cerere de chemare în judecată și să evalueze prejudiciul suferit pe baza propriilor înscrisuri și date.

Având în vedere pasivitatea în evaluarea prejudiciului din partea reprezentanților Ocolului Silvic Poiana M., a procedat în data de 24.09.2012 la adresarea unei cereri în conciliere directă a diferendului, demers rămas fără nici un răspuns, fapt pentru care a întocmit în acest sens procesul-verbal nr.3835/21.12.2012, valoarea prejudiciului nefiind recunoscut până la această dată.

A invocat în drept dispozitiile art.1357, art.1358, art.1381, art.1385-1386 Noul Cod Civil, art.1, pct.1, art.8, art.9, art.12, art.112 și urm., respectiv art.274 C,pr,civ., art. 2, alin.1, lit.a, alin.2, lit.a și art.8, alin.1 din HG 1679/2008, art. 1, art.13 și art.18 din Legea 407/2006 .

În sprijinul acțiunii s-au depus la dosar în copie următoarele înscrisuri: adresa înregistrată sub nr.1062/23.04.2012, adresa înregistrată sub nr.1083/24.04.2012, adresa înregistrată sub nr.1878/23.07.2012, nota de constatare încheiată la data de 27.04.2012, decizia nr.5/16.09.2011, decizia nr.2/30.04.2012, proces-verbal din data de 03.05.2012, proces-verbal încheiat în data de 15.05.2012, decizia nr.4/19.06.2012, proces-verbal din data de 25.06.2012, convocare, proces-verbal încheiat la data de 21.12.2012, adresa nr.17/30.07.2012, adresa nr.389/22.01.2013, tehnologia cadru, facturi fiscale documente de calitate și conformitate, proces-verbal încheiat în data de 31.08.2012, proces-verbal încheiat în data de 13.10.2012, proces-verbal încheiat în data de 10.11.2012, proces-verbal încheiat în data de 25.09.2011, precum și planșe foto.

Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 2299 lei.

Prin sentința civilă nr.1246 din data de 09.04.2013, pronunțată de Judecătoria Băilești în dosarul nr._ a fost admisă exceptia de necompetentă teritorială a Judecătoriei Băilești, exceptie invocată de pârâta Directia Silvică C. prin Ocolul Silvic Poiana M. și s-a dispus declinarea cauzei în favoarea Judecătoriei C. .

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 25.04.2013 sub nr._ .

La data de 13.05.2013, reclamanta Întreprinderea Individuală S. R. T. a depus precizare la acțiune sub aspectul cadrului procesual pasiv, în sensul introducerii în cauză și obligării în solidar cu pârâta R. Națională a Pădurilor Romsilva, Direcția Silvică C. prin Ocolul Silvic Poiana M. și a Ministerului M. și Schimbărilor Climaterice.

A învederat faptul că, introducerea în cauză a pârâtului M. M. și Schimbărilor Climaterice este justificată de existenței posibilității ca pârâta Direcția Silvică C. prin Ocolul Silvic Poiana M. să facă în cursul cercetării judecătorești a cauzei, dovada că și-a îndeplinit toate obligațiile pentru prevenirea pagubelor cauzate reclamantei, caz în care conform prevederilor art. 13 alin. (3) din Legea nr. 407/2006, despăgubirile se suportă de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură și vânătoare, din bugetul aprobat cu această destinație.

Precizează faptul că, pârâta Direcția Silvică C. prin Ocolul Silvic Poiana M. și Primăria Comunei Rast în data de 24.04.2012 prin adresa nr. 1083, au fost solicitate în baza art. 3 alin. (2) din H.G nr. 1.679/2008, raportat la art. 4 alin. (3) din același act, pentru constatarea pagubelor, evaluarea acestora și stabilirea răspunderii civile, sens în care aveau obligația de a informa și solicita ca, reprezentanții structurii teritoriale de specialitate a Ministerului M. și Pădurilor ( actualul Minister al M. și Schimbărilor Climaterice) să facă parte din comisia constituită pentru constatarea pagubei reclamate în prezenta cauză, evaluarea și stabilirea răspunderii civile pentru paguba produsă culturi agricole de vânatul aflat în paza sa materială, respectiv de a solicita ca procesul-verbal de constatare să respecte cerințele Anexei nr. 1 la H.G nr. 1.679/2008, însă cum a refuzat să facă parte din comisie și să dea curs cererii reclamantei, orice invocare a unei astfel de neregularității cu ocazia judecării cauzei este tardiv formulată, fapt pentru care solicită respingerea unei astfel de cereri din partea pârâților.

Invocarea neparticipării în comisie a Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Rm. V. prin I.S.V - D. este lipsită de temei legal, întrucât prin H.G nr. 1206/2007 au fost abrogate dispozițiile art.7 lit. A pct. II, spct. 9 din H.G nr. 333 din 21.04.2015, care instituiau obligația acestui organ de a constata pagubele produse de vânatul din categoria speciilor strict protejate și de a propune modul de soluționare a litigiilor.

De asemenea, arătă faptul că reclamanta prin cererea înregistrată la Primăria Comunei Rast din Județul D. sub nr. 1083 din 24.04.2012 și-a îndeplinit obligația legală instituită de art.4, alin.(1) și (2) din H.G nr. 1.679/2008, care dispun în sensul că, constatarea pagubei se face la cererea scrisă a persoanei păgubite, depusă la primăria localității pe teritoriul căreia s-a produs paguba, în termen de 24 h de la data la care persoana păgubită a descoperit paguba.

În ceea ce o privește pe pârâta Direcția Silvică C. în a cărei directă administrare, subordonare și control se află Ocolul Silvic Poiana M., așa cum reiese din Anexa nr. 2 la procesul-verbal nr._ din 04.04.2011 al M.M.P, poz. 52 și din Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 1221 din 11.08.2010 al M.M.P, poz. 964, aceasta era la momentul producerii pagubei reclamate în prezenta cauză, prin atribuire directă a faunei cinegetice în condițiile prevăzute la art.1, alin (1) lit.b) și d) din regulamentul aprobat prin Ordinul nr.

1221/2010, cu modificările și completările ulterioare, gestionarul fondului cinegetic nr. 5 Rast din Județul D., situație în care răspunde civil pentru paguba produsă culturi lor agricole de vânatul aflat în administrarea și paza sa materială.

În drept, a invocat dispozițiile art.1 și art. 3 alin. (1) lit. a) din Anexa - PROCEDURĂ - la Ordinul nr. 904 din 10.06.2010 emis de M. M. și Pădurilor, dispozițiile art. 2 lit. a) și art. 3 din H.G nr. 1.679 din 10.12.2008, dispozițiile art.1 din Ordinul nr. 1221 din 11.08.2010 al M.M.P., dispozițiile art. 13 din Legea nr. 407 din 09.11.2006, dispozițiile art. 1, art. 5 și art. 8-9, art. 132 alin. 1 și art. 134 C. proc. civ.

A arătat că Direcția Silvică C. prin Ocolul Silvic Poiana M. nu și-a îndeplinit obligațiile legale pentru prevenirea pagubelor, constând în:

- propunerea, în situații justificate, a modificării perioadelor legale de vânătoare pentru această specie de vânat;

- luarea măsurilor necesare menținerii echilibrului ecologic și prevenirii pagubelor cauzate de vânat și prin vânătoare, culturilor agricole;

- adoptarea de măsuri necesare, în acord cu dispozițiile legale privind regimul cinegetic, vânătoarea, relocarea vânatului, evaluarea efectivelor de animale sălbatice, și prevenirea pagubelor în culturile agricole.

D. pentru care, solicită obligarea pârâților în solidar la plata de despăgubiri civile, reprezentând pagube produse de animale sălbatice al căror paznic material este, adică atât a cheltuielilor efectuate cu înființarea și întreținerea culturii până la data producerii pagubei, cât și a beneficiului nerealizat.

Astfel, a solicitat admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată, motivată și ulterior precizată, obligarea în solidar a pârâților la plata sumei de 42.200 lei, din care suma de 10.000 lei reprezentând cheltuielile efectuate cu înființarea și întreținerea culturii de grâu până la data producerii pagubei, suma de 20.000 lei reprezentând cheltuielile efectuate cu înființarea și întreținerea culturii de porumb până la data producerii pagubei iar diferența în cuantum de 12.200 lei, reprezentând beneficiului nerealizat, adică valoarea producției de grâu și de porumb pe terenul aflat în proprietatea/sau arenda reclamantei.

A anexat în copie: extras din Anexa nr. 2 la procesul-verbal nr._ din 04.04.2011 al M.M.P, extras din Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 1221 din 11.08.2010 al M.M.P - privind Situația cotelor de recoltă aprobate pentru sezonul de vânătoare 2011/2012 la speciile de mistreț, iepure, faza și potârniche, așa cum sunt publicate pe site-ul Ministerului M. și Schimbărilor Climatice, Adresa nr. 389 din 22.01.2013 și Anexa nr. 1 emise de Direcția pentru Agricultură D., Factura . nr. 817 din 10.07.2012, Adresa nr._ din 08.03.2013 emisă de .. 10 din 23.07.2012, înregistrată de .. 1933, Graficul de pază înregistrat sub nr. 1140 din 26.04.2012, Procesul-verbal de pază înregistrat sub nr. 1216 din 27.04.2012, Procesul-verbal de pază înregistrat sub nr. 1331 din 05.05.2012, un număr de 53 planșe foto privind distrugerile aduse culturii de porumb.

La data de 08.04.2013, pârâta RNP Romsilva-Direcția Silvică D. a depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii, în principal, ca inadmisibilă, iar în subsidiar ca netemeinică și nefondată.

A arătat că reclamanta a înființat o cultură de porumb și grâu pe un teren ce face parte și din fondul de vânătoare 5 Rast administrat de RNP- Romsilva prin Direcția Silvică D., reclamanta susținând că animalele de pe fondul de vânătoare administrat de unitatea acesteia au dus la distrugerea parțială a culturii, drept pentru care a formulat cererea de chemare în judecată pentru a fi obligați la plata prejudiciului.

Odată cu . H.G. 1679/2008 legiuitorul a stabilit modalitățile de acordare a despăgubirilor precum și obligațiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice și proprietarilor de culturi agricole, culturi silvice și de animale domestice. Conform prevederilor anexei nr. 4 a actului normativ susmenționat au fost trasate obligații în ceea ce îi privește pe gestionarii fondurilor de vânătoare, obligații pe care RNP-Romsilva în calitate de gestionar a procedat la îndeplinirea acestora respectiv:

-a recoltat în întregime numărul de exemplare aprobat pentru specia care a produs pagube în cazul de față porcul mistreț (sus scrofa);

-prin grija paznicilor de vânătoare angajați ai Ocolului Silvic Poiana-M. au asigurat hrană complementară în locuri special amenajate și în cantitățile prevăzute;

-s-au efectuat acțiunii de îndepărtare a exemplarelor din fauna de interes cinegetic în speță mistreț în zonele unde au fost înregistrate sesizări privind atacul împotriva culturilor agricole, înțelegând astfel să depună anexat R. întocmite de personalul silvic din cadrul Ocolului Silvic Poiana M. care au efectuat acțiunii de prevenire și combatere a vânatului în perioada când au fost înregistrate sesizări de distrugere a culturilor agricole din care reiese fără nici un dubiu că în zonele predispuse la distrugere nu s-a înregistrat prezența porcilor mistreți.

Menționează că terenul pe care sunt înființate culturile reclamantaui se află și fondul de vânătoare 22 Rast aflat în gestionarea A.J.V.P.S.-D., motiv pentru care animalele din fauna de interes cinegetic pot proveni și din acest fond de vânătoare, nu există certitudinea că animalele sălbatice care au distrus cultura provin de pe fondul de vânătoare 5 Rast administrat de Direcția Silvică D., drept pentru care nu se face vinovată de producerea pagubelor. Mai mult decât atât prin cererea înregistrată de către reclamant la Primăria Comunei Rast sub nr. 1062/23.04.2012 acesta enumeră și alți factori care duc la distrugerea culturilor respectiv: ".....există ciopoare de oi particulare, cu porci la . cum sunt: B. M., B. O., recunoscând astfel și prezența altor factori ce duc la distrugerea recoltei.

Tot reclamanta prin cererea înregistrată la Primăria .. 1083/24.04.2013 solicită întrunirea comisiei pentru " ...evaluarea pagubelor produse de turmele de animalele și porci mistreți." culturilor înființate de către acesta. Și din interpretarea logică a acestui înscris se poate trage concluzia că nu numai fauna cinegetică ce provine de pe fondul de vânătoare administrat de RNP-Romsilva Direcția Silvică D. a fost cauza principală ce a dus la distrugerea parțială a culturilor reclamantei.

Legea 407/2006 este actul normativ care stabilește cui îi revine sarcina acordări despăgubirilor cauzate de fauna de interes cinegetic, ori aceasta prevede la art.13: (1) Pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice și la animalelor domestice de câtre exemplarele din speciile de faună interes cinegetic, cuprinse în anexele nr.1 și 2, se acordă despăgubiri.

(2)Despăgubirile pentru pagubele produse de către exemplarele din

speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 1 se

suportă, dupăcumurmează:

a) pentru pagubele produse în fondurile cinegetice și în intravilan de gestionarul faunei cinegetice de pe cuprinsul fondurilor cinegetice în cauză, dacă acesta nu și-a îndeplinit obligațiile pentru prevenirea pagubelor;

b)pentru pagubele produse în ariile naturale protejate, neincluse în fonduri cinegetice sau în care vânătoarea nu este admisă - de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, din bugetul aprobat cu această destinație.

(3)Pentru situațiile în care atât gestionarul, cât și proprietarii de

culturi agricole, silvice și de animale domestice și-au îndeplinit

toate obligațiile pentru prevenirea pagubelor, despăgubirile se

suportă de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, din bugetul aprobat cu această destinație(în speță M. M. și Pădurilor la momentul producerii pagubelor, în prezent M. Pădurilor și Apelor).

(4)Despăgubirile pentru pagubele produse de câtre exemplarele din

speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 2 se

suportă de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, din

bugetulaprobatcuaceastădestinație).

Având în vedere că RNP - Romsilva prin Direcția Silvică D. în calitate de gestionar al fondului de vânătoare pe care se află parte din terenul reclamantei și-a îndeplinit atribuțiile prevăzute în anexa 4 din H.G. 1679/2008, faptul că nu s-a stabilit cu exactitate cărui fond de vânătoare aparține fauna de interes cinegetic care a provocat pagubele, precum și aspectul evidențiat de reclamant că în zonă există ciopoare de oi cu porci la . cale de excepție a înțeles să invoce excepția lipsei calității procesual pasive a RNP- Romsilva prin Direcția Silvică D. în calitate de gestionar al fondului de vânătoare pe care se află parte din terenul reclamantei, pe care a fost înființată cultura de grâu.

Față de cele mai sus - argumentate, solicită admiterea excepțiilor ridicate și respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind inadmisibilă.

Pe fondul cauzei, arată că potrivit art. 2 din Legea 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului Cinegetic "Fauna de interes cinegetic este resursa naturala regenerabila, bun public de interes național si internațional."

Din acest considerent și pentru gestionarea durabilă a faunei art.15, alin. (8) din același act normativ dispune "Proprietarii si deținătorii de terenuri cu orice titlu, precum si executanții de lucrări de orice natura pe terenurile din fondurile cinegetice sunt obligați sa ia masurile prevăzute de lege pentru protecția faunei cinegetice si a mediului sau de viata si răspund pentru pagubele pe care le produc acestora prin acțiuni ilicite săvârșite cu intenție sau din culpa."

Din economia acestor prevederi legale rezultă clar responsabilitatea pe care o au atât cetățenii cât si deținătorii de terenuri - cu orice titlu fată de fauna de interes cinegetic a României, fără nici un fel de nuanțare sau trimitere la administratorii fondurilor.

Reclamanta își întemeiază cererea de despăgubire pe prevederile Codului civil respectiv art. 1357, art.1358, art. 1381 și art. 1385, ori în speța dedusă judecăți constatarea pagubelor produse de fauna cinegetică se face potrivit H.G. nr. 1679/2008 privind modalitate de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea 407/2006 precum și obligațiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice și proprietarilor de culturi agricole, culturi silvice și de animalele domestice, acte normative cu caracter special și care se aplică cu prioritate. Din cererea de chemare în judecată reiese că reclamanta s-a adresat Primăriei Rast în data de 24.04.2012 prin care solicita întrunirea comisiei pentru evaluare pagubelor produse în data de 05 - 20.04.2012.

Conform art. 3, alin. (1) H.G 1679/2008:

(1) Constatarea pagubelor, evaluarea acestora și stabilirea răspunderii civile se realizează de către o comisie special constituită în acest scop, denumită în continuare comisie, din care fac parte un reprezentant al aparatului de specialitate al primarului unității administrativ-teritoriale pe raza căreia s-a sesizat paguba, un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a Ministerului M. și Dezvoltării Durabile, un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În urma acestei cererii s-a constituită o comisie fără a fi respectată componența așa cum este prevăzută în lege fiind alcătuită din: 3 reprezentanți ai Ocolului Silvic Poiana M., viceprimarul comunei Rast, un angajat al Consiliului Local Rast, un agent al Secției de Poliție Rast și reclamanta în calitate de păgubit. Față de deplasarea în teren s-a încheiat o notă de constatare înregistrată sub nr. 1212/27.04.2012 la Primăria Rast prin care sunt evidențiate aspecte generale cu privire la constatările din teren. Aici se menționează "... am observat râmături de porci, printre care și mistreți unde se văd urme produse în perioada 05.04._12. ", or prin H.G. 1679/2008 se prevede deplasarea comisiei în termen de 72 de ore de la primirea sesizării. Aceste consemnări nu pot fi constituite ca probe ținându-se cont de perioada care s-au produs pagubele și constatarea în teren după o perioadă de 7 zile, în nota de constatare viceprimarul corn. Rast menționează: " urmele produse în perioada 05.04._12 au fost deteriorate de ploile care au avut loc pe 08.04.2012 și codul galben de pe data de 24 - 25.04.2012 ". Din această mențiune reiese în mod clar că în perioada 24 - 25.04.2012 au căzut precipitații abundente ducând la distrugerea probelor ce joacă un rol deosebit de important pentru a se putea stabili natura factorilor ce au contribuit la distrugerea culturilor. Din cuprinsul notei se poate observa că ceea ce s-a constatat cu privire la cultura de grâu este foarte pe scurt consemnat "... în tarlaua 74 . de 150 ha de grâu există râmături și crovuri de porci produse în perioada noiembrie 2011 - februarie 2012. ", nefiind specificat dacă acestea au fost produse de porci domestici sau porci sălbatici proveniți de pe fondul de vânătoare 5 Rast administrat de Direcția Silvică D., mai mult decât atât aceste consemnări nu pot fi luate în considerare avându-se în vedere perioada foarte mare de timp implicit factorii climatici care fac practic imposibil de stabilit natura urmelor.

Lăsând la o parte aspectele sus-menționate persoanele care au luat parte la deplasarea în teren și consemnarea acestora în nota de constatare înregistrată la Primăria Rast sub nr. 1212/27.04.2012 nu aveau această calitate conform H.G. 1679/2008, acest lucru ducând la nulitatea notei încheiate. Din această comisie trebuia să facă parte un reprezentat al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare (ITRSV) V., respectiv un reprezentant al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Lăsând la o parte faptul că, constatarea pagubelor a fost făcută de o comisie întocmită într-un mod contrar prevederilor legale, rezultatul acestor constatări nu s-a finalizat printr-un proces-verbal care să fie întocmit conform legislației în vigoare respectiv H.G. 1679/2008, respectiv procesul-verbal nu a fost supus aprobării către conducătorul structurii teritoriale așa cum prevede art. 6, alin.(5) din același act normativ, în speță, conducătorul ITRSV V., legiuitorul oferind posibilitate persoanelor nemulțumite de decizie să o supună controlului judiciar conform Legii 554/2004 a Contenciosului Administrativ.

Față de cel de al doilea capăt al cererii de chemare în judecată învederează

instanței, că această pretenție de a fi obligați la plata despăgubirilor reprezentând cheltuielile efectuate cu înființarea și întreținerea culturii de porumb mai este promovată odată cu depunerea cererii de chemare în judecată ce face obiectul dosarului nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Băilești având aceleași părți, dosar în care reclamanta solicită despăgubiri pentru cultura de porumb în cuantum de 32.323 lei cheltuieli efectuate cu înființarea și întreținerea culturi de porumb, despăgubiri nejustificate de către reclamant.

Și în cazul culturii de porumb datorită factorului calamităților, în speță seceta la nivelul anului 2012 cultura de porumb a fost compromisă în culturile pe care nu s-au efectuat irigații.

Având în vedere aceste argumente solicită respingerea acestui cap de cerere.

Cu privire la pretențiile ridicate de petent în privința acordării sumei de 12.200 lei reprezentând beneficiu nerealizat datorită distrugerilor cauzate de porci mistreți, a arătat că reclamanta aduce la cunoștință Primăriei Rast că pe lângă porci mistreți mai sunt și alți factori care au dus la distrugerea culturii de grâu. Ori, reclamanta prin încheierea procesului-verbal nr. 15/31.08.2012 odată cu recoltarea grâului menționează că producția este de 800 kg/ha, această cantitate deosebit de mică datorându-se porcilor mistreți.

A învederat instanței că la nivelul anului 2012 în zona sudică a județului D. a acționat un factor cu efecte devastatoare asupra culturilor agricole, respectiv seceta. Față de acest considerent și datorită faptului că reclamanta nu a procedat la irigarea culturii, acesta este principalul motiv ce a dus la obținerea unei recolte deosebit de slabe la cultura de grâu și nu distrugerile cauzate de porci mistreți care aparțin sau nu fondului de vânătoare 5 Rast administrat de Direcția Silvică D..

În privința probatoriului administrat reprezentând fotografiile depuse la dosar, acestea nu sunt concludente și nu pot fi identificate urme aparținând mistreților ce au dus la distrugerea culturii. Fotografiile sunt realizate fără a se avea un punct de referință, astfel spus unele urme de distrugeri ar putea fi prezentate ca mijloc de probă în mai multe fotografii prin simpla fotografiere a zonei respective din alt unghi. Din punctul lor de vedere fotografiile nu au suficientă forță probantă astfel încât să plaseze la fața locului porci mistreți ca fiind singurul factor ce a dus la distrugerea culturii de grâu.

Față de aceste considerente solicită respingerea acțiunii în principal ca inadmisibilă, iar în subsidiar ca fiind netemeinică și nefondată.

În drept, invocă prevederile art. 115-118 și 320, alin. (2) Cod Procedură Civilă, H.G. 1679/2008, Legea 407/2006.

În probațiune, anexează prezentei următoarele înscrisuri în copie:

-graficul înregistrat sub nr. 1171/27.04.2012 la Ocolul Silvic Poiana M. cu personalul silvic care va participa la acțiuni de îndepărtare a vânatului în zonele unde s-au înregistrat sesizări în perioada 27.04._12, procesele-verbale încheiate în urma acestor acțiunii în care sunt menționate aspectele sesizate în teren, adresa nr._/03.04.2013 emisă de Ocolul Silvic Poiana M., situația cotelor de recoltă aprobate pentru sezonul de vânătoare 2011/2012 la speciile de mistreț, iepure, fazan și potârnichie la nivelul fondurilor de vânătoare administrate de RNP - Romsilva prin Direcția Silvică D., autorizația de vânătoare colectivă . nr._ emisă în data de 27.12.2011și procesul-verbal care dovedește cantitatea recoltată pe specii, autorizația de vânătoare colectivă . nr._ emisă în data de 03.01.2012 și procesul-verbal care dovedește cantitatea recoltată pe specii în speță mistreț 1 bucată, autorizația de vânătoare colectivă . A nr._ emisă în data de 28.01.2012 și procesul-verbal care dovedește cantitatea recoltată pe specii, schița fondurilor de vânătoare Rast 5 administrat de RNP-Romsilva Direcția Silvică D. și fondul de vânătoare Catane 22 cu indicarea aproximativă a zonei în care au fost înregistrate pagube, operativa privind realizarea cotei de extras în sezonul de vânătoare 2011/2012 cumulat până la data de 28.02.2012 pentru fondurile de vânătoare 4 Tunari și 5 Rast.

Prin încheierea de ședință din data de 20.05.2013, instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de pârât a Ministerului M. și Schimbărilor Climaterice.

La data de 23.05.2013, reclamanta Întreprinderea Individuală S. R. T. a depus note scrise față de întâmpinarea depusă de RNP Romsilva - Direcția Silvică D..

La data de 09.10.2013, M. M. și Schimbărilor Climatice a depus note scrise prin care a invocat excepția lipsei calității procesual pasive.

A susținut că, în conformitate cu prevederile art.3, alin.(2) din O.U.G. nr. 96/2012 modificat prin pct. 3) din Legea nr. 71/2013, "În cadrul Ministerului M. și Schimbărilor Climatice se înființează Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultura, ca organ de specialitate, cu personalitate juridică, finanțat prin bugetul ministerului, cu atribuții în coordonarea la nivel național a domeniilor ape, păduri și piscicultura."

De asemenea, în conformitate cu alin. (4) al aceluiași articol, "Ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultura reprezintă Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultura în raporturile cu celelalte autorități publice, cu persoanele juridice și fizice din tară și din străinătate, precum și in justiție"

Mai mult, acest aspect este întărit și de prevederile art.6, alin.(4) din Hotărârea nr. 428/2013 privind organizarea și funcționarea Departamentului pentru ape, păduri și piscicultura, precum și pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.428/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului M. și Schimbărilor Climatice și pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului și schimbărilor climatice conform cărora "Ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultura reprezintă departamentul in raporturile cu celelalte autorități publice, cu persoanele juridice și fizice din tară și din străinătate, precum și în justiție și angajează departamentul în raporturile cu terții in domeniile pentru care a fost investit".

Având în vedere că prin cererea de chemare în judecată formulată se solicită aspecte ce intră în sfera de activitate a Departamentului pentru Ape, Păduri și Piscicultura, apreciază că formularea acțiunii în contradictoriu cu acesta și nu cu departamentul indicat, este lipsită de suport juridic, motiv pentru care solicită respingerea acțiunii în ceea ce îi privește fiind introdusă împotriva unei entități lipsită de calitate procesuală pasivă.

La interpelarea instanței, în ședința publică din data de 28.10.2013, reprezentantul reclamantei a învederat că data producerii pagubei este 5-20.04.2012.

La data de 20.11.2013, reclamanta a depus note scrise cu privire la excepția lipsei calității procesual pasive, invocată de pârâtul M. M. și Schimbărilor Climatice.

Prin încheierea de ședință din data de 25.11.2013, instanța a unit cu fondul excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei R. Națională a Pădurilor Romsilva Direcția Silvică C. prin Ocolul Silvic Poiana M. și excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului M. M. și Schimbărilor Climatice.

La data de 25.11.2013, Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură a formulat cerere prin care a solicitat instanței să constate faptul, că la data înregistrării cererii de chemare în judecată, 15.02.2013, a operat transmiterea legală a calității de parte prev. de art.38 C.p.civ., respectiv că începând cu data de 24.07.2013, data publicării în Monitorul Oficial nr.458 a HG nr.428/2013, Departamentul pentru Ape, păduri și piscicultură îndeplinește funcția de autoritate publică centrală în domeniile ape, păduri și piscicultură.

În ședința publică din data de 20.01.2014, reprezentantul reclamantaui a învederat că nu înțelege să se judece în contradictoriu cu Departamentul pentru Ape, Paduri si Piscicultura apreciind că acest departament nu are competentă în ceea ce priveste plata despăgubirilor solicitate prin cererea de chemare în judecată, competența revenind M. M. si Schimbărilor Climatice, conform anexei 4 la H.G. nr.428/2013 care menționează ca și unități în subordinea Ministerului M. și Schimbărilor Climatice a Comisariatelor de regim silvic și cinegetic.

În temeiul principiului disponibilității instanța a luat act că reclamanta nu înțelege să se judece în contradictoriu cu Departamentul pentru Ape, Paduri si Piscicultura și să modifice astfel cadrul procesual pasiv indicat prin cererea formulată, astfel cum aceasta a fost precizată.

Instanța a încuviințat pentru reclamant proba cu înscrisuri și proba cu expertiza specialitatea agricultură, iar pentru pârâta R. Națională a Pădurilor Romsilva, Direcția Silvică C. prin ocolul Silvic Poiana M. proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul reclamantei, iar din oficiu a pus în discuție suplimentarea probelor solicitate de către reclamant cu proba testimonială.

În acest sens, instanța a încuviințat pentru reclamant proba testimonială cu un martor, iar pârâtei în contraprobă proba testimonială cu un martor.

La data de 14.01.2014, reclamanta a depus la dosar răspuns la interogatoriul formulat de pârâta Direcția Silvică D..

În cadrul probei testimoniale au fost audiați martorii U. M. și C. M., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.

Raportul de expertiză, specialitatea agricultură a fost întocmit de către expert L. V. și depus la dosar la data de 21.03.2014.

Prin încheierea de ședință din data de 31.03.2014, instanța a anulat raportul de expertiză pentru neconvocarea tuturor părților la efectuarea expertizei, dispunând totodată refacerea acestuia.

Raportul de expertiză a fost depus la data de 16.06.2014, cu privire la care pârâta Direcția Silvică D. a formulat obiecțiuni, obiecțiuni respinse de către instanță prin încheierea de ședință din data de 23.06.2014.

La termenul de judecată din data de 23.06.2014, reclamanta și-a precizat valoarea obiectului cererii la suma de_,31 lei raportat la concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată formulată, astfel cum aceasta a fost precizată, reclamanta Întreprinderea Individuală S. R. T. a solicitat obligarea în solidar a pârâților R. Națională a Pădurilor Romsilva, Direcția Silvică C. prin Ocolul Silvic Poiana M. și a M. M. și Schimbărilor Climaterice la plata sumei de_,31 lei, reprezentând contravaloarea pagubelor pricinuite ca urmare a distrugerii culturii agricole de grâu de pe suprafața de 140 ha, situată în extravilanul comunei Rast, jud.D. și amplasată în tarlaua 74, în punctul numit berendee și a culturii agricole de porumb de pe o suprafață de 120 ha, situată în extravilanul comunei Rast, jud.D. și amplasată în tarlaua 74, în punctul numit B. Pădurii, de către animale sălbatice, respectiv porci mistreți în perioada 05-20.04.2012, invocându-se ca și temei de drept dispozițiile art.1357, art.1358, art.1381, art.1385-1386 din Noul cod civil, art.1, pct.1, art.8, art.9, art.12, art.112 și urm., respectiv art.274 C,pr,civ., art. 2, alin.1, lit.a, alin.2, lit.a și art.8, alin.1 din HG 1679/2008, art. 1, art.13 și art.18 din Legea 407/2006.

Analizând cu prioritate, conform art.137, alin.1 C.p.civ., excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei R. Națională a Pădurilor Romsilva-Direcția Silvică D., invocată prin întâmpinare, instanța reține următoarele:

Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății, aceasta aparținând celui față de care se poate realiza interesul reclamantului.

De asemenea, reclamanta, fiind cea care pornește acțiunea, trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă a persoanei pe care a chemat-o în judecată.

Potrivit art.13, alin.1 din Legea nr.407/2006:„pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice și animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, cuprinse în anexele nr. 1 și 2, se acordă despăgubiri.

Conform alin. 2 despăgubirile pentru pagubele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr.1 se suportă după cum urmează:

a)pentru pagubele produse în fondurile cinegetice și în intravilan - de gestionarul faunei cinegetice de pe cuprinsul fondurilor cinegetice în cauză, dacă acesta nu și-a îndeplinit obligațiile pentru prevenirea pagubelor;

(3)Pentru situațiile în care atât gestionarul, cât și proprietarii de culturi agricole, silvice și de animale domestice și-au îndeplinit toate obligațiile pentru prevenirea pagubelor, despăgubirile se suportă de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, din bugetul aprobat cu această destinație.

(4)Despăgubirile pentru pagubele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 2 se suportă de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, din bugetul aprobat cu această destinație.

Astfel, conform dispozițiilor legale precitate, pârâta R. Națională a Pădurilor Romsilva-Direcția Silvică D., în calitate de gestionar al faunei cinegetice are calitate procesual pasivă în cauză, instanta urmând sa analizeze pe fondul cauzei in ce masura parata RNP Romsilva-Direcția Silvică D. și-a îndeplinit în cauză obligațiile stabilite de lege in sarcina sa.

Pe cale de consecință, în condițiile în care stabilirea persoanei care trebuie să plătească despăgubiri pentru pagubele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, fie în persoana gestionarului faunei cinegetice de pe cuprinsul fondurilor cinegetice în cauză, fie în persoana autorității publice centrale pentru protecția mediului este strict legată de analiza îndeplinirii obligațiilor ce revin atât gestionarului faunei cinegetice, cât și proprietarului de culturi agricole, motivele invocate de către această pârâtă în susținerea excepției, în sensul că, în calitate de gestionar al fondului de vânătoare pe care se află parte din terenul reclamantei și-a îndeplinit atribuțiile prevăzute în anexa 4 din HG nr.1679/2008, reprezintă un aspect ce tine de fondul cauzei si nu de calitatea acesteia.

Față de considerentele menționate anterior, instanța va respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei R. Națională a Pădurilor Romsilva-Direcția Silvică D..

Analizând excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului M. M. și Schimbărilor Climatice, instanța reține următoarele:

Conform art.3(1) din O.G. nr.96/2012 aprobata prin Legea nr. 71/2013 se înființează M. M. și Schimbărilor Climatice prin reorganizarea Ministerului M. și Pădurilor și prin preluarea activităților și a structurilor specializate din domeniul pisciculturii de la M. Agriculturii și Dezvoltării Rurale și din domeniul schimbărilor climatice de la M. Economiei, Comerțului și M. de Afaceri.

(2)În cadrul Ministerului M. și Schimbărilor Climatice se înființează Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură, ca organ de specialitate, cu personalitate juridică, finanțat prin bugetul ministerului, cu atribuții în coordonarea la nivel național a domeniilor ape, păduri și piscicultură.

(3)Conducerea Departamentului pentru Ape, Păduri și Piscicultura se exercită de către ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultură.

Prin H.G. nr.428/2013 sunt stabilite atribuțiile Departamentului pentru Ape, Păduri și Piscicultură, fără însă a fi menționat ceva în legătură cu acordarea despăgubirilor prevăzute de Legea nr.407/2006 pentru pagubele cauzate de exemplarele din speciile de fauna sălbatică de interes cinegetic.

În aceste condiții, instanța apreciază ca această obligație revine în continuare Ministerului M. si Schimbarilor Climatice ca si autoritate publica centrala pentru protectia mediului astfel cum prevăd dispozițiile Legii nr.407/2006.

Față de considerentele menționate anterior, instanța va respinge excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului M. M. și Schimbărilor Climatice

Analizând actele și lucrările dosarului, pe fondul cauzei, instanța reține următoarele:

În fapt, în cursul anului 2012 ca urmare a deciziei nr.5/16.09.2011 reclamanta a decis înființarea a unei culturi de grâu în T74(blocul fizic 844), situată pe teritoriul comunei Rast, jud.D., în suprafață de 145 ha, începând cu data de 20.09.2011 și a unei culturi de porumb în blocul fizic 848 în suprafață de 84,93 ha și în blocul fizic 1093, în suprafață de 25,03 ha, situate pe teritoriul comunei Rast, jud.D., începând cu data de 15.04.2012.

În data de 23.04.2012 prin adresa înregistrată sub nr.1062/23.04.2012 reclamanta a sesizat Primaria Comunei Rast cu privire la faptul că în punctele I., Berendeele M., Berendeele M., Botul Pădurii Rascrucea, stația B., Magura M., Sirele Criveanului pe terenurile cultivate cu grâu și cu porumb există ciopoare de oi particulare, cu porci la . cum sunt B. M., B. O., precum și câteva turme de porci mistreți care au distrus și distrug culturile semănate, solicitând totodată îndepărtarea ciopoarelor de oi și luarea de măsuri privind îndepărtarea animalelor.

Ulterior, prin adresa înregistrată la Primăria Comunei Rast sub nr.1083/24.04.2012, reclamanta a solicitat constituirea unei comisii care să se deplaseze în punctele I., Berendeele M., Berendeele M., Botul Pădurii Rascrucea, stația B., Magura M., Sirele Criveanului în vederea evaluării pagubelor produse de turmele de animale și porci mistreți.

La data de 27.04.2012 s-a întocmit nota de constatare înregistrată la Primaria Comunei Rast sub nr.1212/27.04.2012 prin care, în urma deplasării în tarlaua 74, . de 150 ha, pe care se află înființată o cultură de grâu la sfârșitul lunii septembrie 2011, s-a constatat existența unor râmături și crovuri de porci produse în perioada noiembrie 2011-februarie 2012. S-a constatat de asemenea că tot în aceeași . și suprafața de 120 ha însămânțată la începutul lunii aprilie 2012 cu porumb care se găsește la înălțimea de 10-12 cm, iar în această suprafață se observă râmături de porci printre care și mistreți produse în perioada 05.04._12.

S-a menționat totodată că, începând cu data de 27.04.2012, Ocolul Silvic Poiana M. va pune la dispoziție o echipă de persoane silvice care împreună cu proprietarul terenurilor susmenționate vor executa acțiuni de îndepărtare a vânatului.

Cea care a constatat aspectele menționate a fost o comisie constituita din viceprimarul comunei Rast, un angajat al Consiliului Local Rast, un reprezentant al Politiei Rast, trei angajați ai Ocolului Silvic Poiana M. si reprezentantul reclamantei, respectiv S. T. R..

Ulterior, prin adresa înregistrată sub nr.1933/23.07.2012 la Primăria Comunei Rast și sub nr.1878/23.07.2012 la Direcția Silvică D., reclamanta a solicitat acestora din urmă în baza art.6 din H.G. nr.1679/2008 ca în termen de 5 zile să comunice în scris evaluarea făcută asupra daunelor suferite, respectiv cuantumul despăgubirii stabilite și persoana vinovată de producerea prejudiciului, urmare a faptului că în perioada aprilie-iulie 2012 pe suprafața de 120 ha, situată în T74, din extravilanul comunei Rast, jud.D. pe care era înființată cultura de porumb s-au înregistrat distrugeri ale culturii provocate de către animale sălbatice(porci mistreți) distrugeri pentru care la data de 27.04.2012 a fost constituită și a lucrat comisia în baza art.3 din H.G. nr.1679/2008.

Conform alin. 2 despăgubirile pentru pagubele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr.1 se suportă după cum urmează:

În conformitate cu art.1 din H.G. nr.1679/2008 prezenta hotărâre reglementează modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr.407/2006, cu modificările și completările ulterioare, pentru pagubele produse de exemplarele din speciile de faună sălbatică de interes cinegetic, prevăzute în anexele nr.1 și 2 ale aceleiași legi, culturilor agricole, silvice și animalelor domestice, precum și obligațiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice și proprietarilor de culturi agricole, silvice și de animale domestice pentru prevenirea pagubelor.

Conform art. 2 paguba produsă de exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic culturilor agricole, silvice și animalelor domestice, denumită în continuare pagubă, în înțelesul prezentei hotărâri, constă în modificarea integrității fizice și/sau a caracteristicilor fiziologice ale exemplarelor din speciile de floră din culturile agricole și a vegetației forestiere din fondul forestier și din afara acestuia, după caz, precum și a animalelor domestice, rezultată din acțiunea asupra acestora a exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic, care:

a)afectează producția, în cazul culturilor agricole;

b)produc vătămarea cu grad de manifestare puternic sau foarte puternic, stabilit potrivit normelor tehnice în vigoare, a culturilor silvice;

c)determină îmbolnăvirea sau moartea animalelor domestice.

Potrivit art.3, alin.(1) din același act normativ constatarea pagubelor, evaluarea acestora și stabilirea răspunderii civile se realizează de către o comisie special constituită în acest scop, denumită în continuare comisie, din care fac parte:

a)un reprezentant al aparatului de specialitate al primarului unității administrativ-teritoriale pe raza căreia s-a sesizat paguba;

b)un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a Ministerului M. și Dezvoltării Durabile;

c)un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

(2)Conducătorii instituțiilor prevăzute la alin. (1) au obligația de a-și desemna reprezentanți care să participe în comisii.

(3)La constatarea pagubelor pot participa reprezentanți ai gestionarului faunei de interes cinegetic din cuprinsul fondului cinegetic și ai structurii de administrare a ariei protejate neincluse în fonduri cinegetice sau în care vânătoarea nu este admisă, după cum paguba a fost produsă în fondul cinegetic sau în aria protejată.

Potrivit art.4 din HG 1679/10.12.2008 constatarea pagubei se face la cererea scrisă a persoanei păgubite, depusă la primăria localității pe teritoriul căreia s-a produs paguba.

(2)Cererea prevăzută la alin. (1) se depune în termen de 24 de ore de la data la care persoana păgubită a descoperit paguba.

(3)Convocarea comisiei prevăzute la art. 3 se realizează prin grija primarului, în termen de 24 ore de la data înregistrării cererii persoanei păgubite.

(4)Comisia se întrunește pentru constatarea pagubelor în termen de 48 de ore de la data convocării.

Art. 1 din anexa 3 la aceeasi hotarare de guvern stabileste obligatiile pe care proprietarii culturilor agricole trebuie sa le indeplineasca. Astfel, se prevede ca pentru prevenirea pagubelor ce pot fi cauzate de exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, proprietarii culturilor agricole și silvice au următoarele obligații:

a)să declare și să înregistreze suprafețele pe care sunt înființate culturile agricole, potrivit legii;

b)să aibă elaborate amenajamente silvice în vigoare, potrivit legii;

c)să solicite în scris persoanei juridice care gestionează fauna de interes cinegetic întreprinderea de acțiuni pentru prevenirea pagubelor la culturile agricole și/sau vegetației forestiere, în perioadele în care acestea sunt frecventate pentru hrană de exemplare din speciile de faună de interes cinegetic;

d)să amplaseze în culturile agricole sau silvice expuse mijloace de îndepărtat exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic (fixe sau mișcătoare), fizice ori chimice, permise de lege, cu ajutorul cărora vor alunga sau vor împiedica pătrunderea exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic în interiorul culturilor.

Totodata, art. 1 din anexa 4 stabileste ca gestionarii fondurilor cinegetice sunt obligați să întreprindă următoarele acțiuni pentru prevenirea pagubelor ce pot fi cauzate de exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic:

a)să fi recoltat integral numărul de exemplare aprobat pentru specia / speciile care au produs pagube pe sezonul de vânătoare anterior producerii acestora;

b)să asigure și să administreze hrana complementară pentru exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, cel puțin jumătate din cantitățile de hrană complementară prevăzute în contractele de gestionare a fondurilor cinegetice pe raza cărora s-a produs paguba, în scopul menținerii acestora în zonele de hrănire și pentru abaterea de la culturile agricole sau din vegetația forestieră în care s-ar putea produce pagube;

c)să execute acțiuni de îndepărtare a exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic din zonele expuse, pe care le aduce la cunoștința structurii teritoriale de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură cu cel puțin 24 de ore anterioare desfășurării acestora;

d)să solicite, în condițiile legii, aprobările necesare pentru reașezarea, suplimentarea cotelor de recoltă și pentru vânarea în afara perioadelor legale a acelor exemplare din speciile de faună de interes cinegetic care produc pagube culturilor agricole, vegetației forestiere și animalelor domestice;

e)să vâneze cu prioritate, în condițiile legii, în locurile unde se produc pagube, acele exemplare din speciile de faună de interes cinegetic care produc pagube sau care reprezintă un potențial pericol de producere a pagubelor.

Conform art. 2 din anexa 4 se mentioneaza in mod expres ca se consideră că gestionarii fondurilor cinegetice și-au îndeplinit obligațiile ce le revin pentru prevenirea pagubelor doar dacă fac dovada că au realizat toate acțiunile prevăzute la art.1.

Din analiza dispozițiilor art.3 și art.4 din H.G. nr.1679/2008 rezultă că singura obligație a persoanei care reclamă producerea unei pagube de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic este aceea de a sesiza această pagubă primăriei localității pe teritoriul căreia s-a produs, obligație pe care, reclamanta și-a îndeplinit-o prin înregistrarea la Primăria Rast a cererilor cu nr. 1062/23.04.2012, respectiv 1083/24.04.2012, iar convocarea comisiei prevăzute de art.3 din HG 1679/10.12.2008 trebuia efectuată de Primarul Comunei Rast.

Susținerile pârâtei Direcția Silvică D. referitoare la nerespectarea conditiilor legale in ceea ce priveste componenta comisiei ce a constatat prejudiciul si intocmirea procesului verbal de constatare, nu vor fi retinute de instanta, intrucat aceste atributii îi reveneau Primarului Comunei Rast, astfel încât nu poate fi culpabilizată reclamanta, care a respectat întocmai obligația ce îi revenea potrivit legii, respectiv aceea de a sesiza primăria cu privire la producerea pagubei.

Mai mult, fiind audiat, martorul U. M., viceprimar al comunei Rast a arătat că demersul inițiat de reclamant nu a mai fost continuat la nivelul Primăriei și comisiei constituite întrucât secretarul primăriei nu a mai finalizat demersurile judiciare.

Ori, lipsa de diligență în soluționarea cererii de acordare a despăgubirilor formulată de către reclamantă, conform procedurii prevăzută de legea specială, respectiv H.G. nr.1679/2008, nu îi poate restrânge acesteia dreptul de a formula o acțiune în instanță în vederea valorificării pretențiilor sale.

Analizand, pe baza probelor administrate în cauză, îndeplinirea obligațiilor prevăzute de lege atât în ceea ce îl privește pe reclamant cat si pe pârâta R. Națională a Pădurilor Romsilva-Direcția S. D., instanța constată că atât reclamanta cât și pârâta nu si-au îndeplinit în totalitate obligațiile stabilite de lege in sarcina acestora.

În ceea ce o privește pe reclamantă, aceasta nu a făcut dovada îndeplinirii obligațiilor menționate în art.1 din anexa 3 la pct.c și d, respectiv că a solicitat în scris persoanei juridice care gestionează fauna de interes cinegetic întreprinderea de acțiuni pentru prevenirea pagubelor la culturile agricole, în perioadele în care acestea sunt frecventate pentru hrană de exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic și că a amplasat în culturile agricole sau silvice expuse mijloace de îndepărtat exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic (fixe sau mișcătoare), fizice ori chimice, permise de lege, cu ajutorul cărora vor alunga sau vor împiedica pătrunderea exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic în interiorul culturilor.

În acest sens, se va reține că decizia nr.4/19.06.2012, prin care reclamanta a decis amplasarea de mijloace de îndepărtare din speciile de faună cinegetică și procesul-verbal încheiat la data de 25.06.2012, întocmit cu ocazia amplasării acestor mijloace sunt încheiate ulterior perioadei producerii pagubei învederate de către reclamant în cererea introductivă, respectiv 05.04._12, iar din depoziția martorului U. M. rezultă că, deplasându-se în teren la data de 27.04.2012 în calitate de membru al comisiei constituite la solicitarea reclamantei nu a observat pe niciuna dintre suprafețele cultivate cu grâu și porumb mijloace fixe de îndepărtare a animalelor.

De asemenea, nu există la dosar nicio dovadă că reclamanta a transmis anterior perioadei 05.04._12 o solicitare în scris persoanei juridice care gestionează fauna de interes cinegetic pentru întreprinderea de acțiuni pentru prevenirea pagubelor la culturile agricole, cu toate că așa cum rezultă chiar din cererea nr.1062/23.04.2012 aspectele privind existența în zonă a turmelor de porci mistreți erau cunoscute de către aceasta.

În ceea ce o privește pe pârâta R. Națională a Pădurilor Romsilva-Direcția S. D. instanta constata că aceasta nu a făcut dovada îndeplinirii obligațiilor menționate în art.1 din anexa 4 la pct.c, d și e, respectiv că a executat acțiuni de îndepărtare a exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic din zonele expuse, pe care le aduce la cunoștința structurii teritoriale de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură cu cel puțin 24 de ore anterioare desfășurării acestora, că a solicitat, în condițiile legii, aprobările necesare pentru reașezarea, suplimentarea cotelor de recoltă și pentru vânarea în afara perioadelor legale a acelor exemplare din speciile de faună de interes cinegetic care produc pagube culturilor agricole, vegetației forestiere și animalelor domestice și că a vânat cu prioritate, în condițiile legii, în locurile unde se produc pagube, acele exemplare din speciile de faună de interes cinegetic care produc pagube sau care reprezintă un potențial pericol de producere a pagubelor.

În acest sens, rapoartele privind prevenirea și combaterea pagubelor produse depuse la dosar la filele 73-74, 76-77 și graficul cu personalul care va executa acțiuni de îndepărtare a vânatului, în care se menționează că au fost efectuate patrule pentru prevenirea și combaterea pagubelor în data de 28.04.2014, 29.04.2014, 02.05.2012 și în perioada 06.05-07.05.2012, au fost încheiate ulterior perioadei producerii pagubei învederate de către reclamant în cererea introductivă, respectiv 05.04._12.

Mai mult, din depoziția martorului C. M., pădurar în cadrul Ocolului Silvic Poiana M., rezultă că anterior datei de 27.04.2012 nu s-au efectuat patrule în zonă și nu au fost întreprinse demersuri în vederea îndepărtării animalelor sălbatice, aspect care a fost motivat de către martor prin faptul că nu s-a reclamat un astfel de prejudiciu.

Ori, această din urmă susținere privind lipsa unei sesizări, nu poate fi reținută atat timp cât, în conformitate cu art.1 din anexa 4 la H.G. nr.1679/2008, gestionarii fondurilor cinegetice sunt obligați să întreprindă acțiunile menționate la literele a-e în scopul prevenirii pagubelor ce pot fi cauzate de exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic și nu ca urmare a producerii acesteia.

Pe cale de consecință, cu toate că nici reclamanta nu a dovedit îndeplinirea tuturor obligațiilor care îi reveneau potrivit legii, angajarea răspunderii RNP Romsilva- Direcția Silvică D., în calitate de gestionar al fondului de vânătoare urmează să fie analizată prin raportare la temeiul juridic de drept material invocat de către reclamant, respectiv art.1357, art.1358, art.1381 și art.1385-1386 N C Civ.

În ceea ce îl privește pe pârâtul M. M. și Schimbărilor Climatice, instanța arată că, în condițiile în care, în cauză, s-a reținut că atât gestionarul, cât și proprietarul de culturi agricole nu și-au îndeplinit toate obligațiile pentru prevenirea pagubelor, conform art.13, alin.2 din Legea nr.407/2006, acesta nu poate fi obligat la plata despăgubirilor solicitate de către reclamantă.

Astfel, în ce privește dreptul material aplicabil, față de data săvârșirii faptei ilicite invocate de reclamant, respectiv 05-20.04.2012, data producerii pagubelor, raportat la dispozițiile art.6, alin.5 N.C.civ., instanța apreciază că în cauză sunt aplicabile dispozițiile Noului cod civil intrat în vigoare la 01.10.2011.

Potrivit art.1349, alin.1 N.C.civ., orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane". A.. 3 prevede că, "în cazurile anume prevăzute de lege, o persoană este obligată să repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum și de ruina edificiului".

Se reține că reclamanta a susținut că i s-a produs un prejudiciu material prin neindeplinirea de catre parati a obligatiilor legale ce le incumba in baza HG 1679/2008 si Legii 407/2006.

Potrivit art.1357 N.C.civ cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.

Pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condiții: a) existența unui prejudiciu, în considerarea faptului că nu poate exista răspundere civilă delictuală dacă nu s-a produs un prejudiciu; b) existența unei fapte ilicite, considerându-se că numai o faptă ilicită poate să atragă după sine răspunderea civilă delictuală; c) existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, arătându-se că pentru a fi angajată răspunderea unei persoane nu este suficient să existe, pur și simplu, fără legătură între ele, o faptă ilicită și un prejudiciu suferit de o altă persoană, ci este necesar ca între faptă și prejudiciu să fie un raport de cauzalitate, în sensul că acea faptă a provocat acel prejudiciu; d) existența vinovăției, subliniindu-se că nu este îndeajuns să fi existat o faptă ilicită aflată în raport de cauzalitate cu prejudiciul produs, ci este necesar ca această faptă să fie imputabilă autorului ei.

Sub aspectul existenței unei fapte ilicite se impune precizarea că poate constitui faptă ilicită nu numai o acțiune, dar și o omisiune, iar orice abținere de la îndeplinirea acelei activități sau de la săvârșirea acțiunii prevăzută de normele imperative ale legii constituie faptă ilicită, concluzionându-se că inacțiunea este faptă ilicită în toate cazurile când legea prevede imperativ obligația unei persoane de a acționa într-un anumit fel, adică de a avea o conduită pozitivă, obligație care însă nu a fost respectată.

În ceea ce privește proba elementelor răspunderii civile, sarcina probei referitoare la existența elementelor răspunderii civile delictuale revine victimei prejudiciului (deoarece ea este cea care reclamă ceva în fața justiției), fiind admisibil orice mijloc de probă, inclusiv proba cu martori, întrucât este vorba de dovedirea unor fapte juridice – stricto sensu.

În speță, instanța constată că,deși în sarcina pârâtei RNP Romsilva-Direcția Silvică D. se poate reține existența unei fapte ilicite certe, constând în neîndeplinirea cumulativă a obligațiilor legale stabilite în sarcina sa prin art.1 din anexa 4 la H.G. nr.1679/2008, aceasta nu a fost singura de natură să conducă la producerea prejudiciului solicitat de către reclamant.

Se va avea în vedere, în primul rând, faptul că, la rândul său și în sarcina reclamantei s-a reținut de către instanță neîndeplinirea unor obligații legale care îi reveneau, în calitate de proprietar al culturilor agricole, în vederea prevenirii pagubelor, iar în al doilea rând, faptul că așa cum rezultă din probele administrate în cauză, pagubele produse culturilor de grâu și de porumb nu au fost cauzate exclusiv de către porcii mistreți ce provin de pe fondul de vânătoare administrat de RNP Romsilva-Direcția Silvică D. ci și de către porci domestici.

Vor fi avute astfel în vedere atât cererile înregistrate de către reclamantă la Primăria comunei Rast sub nr.1062/23.04.2012, respectiv 1083/24.04.2012 prin care aceasta a sesizat Primaria Comunei Rast cu privire la faptul că, în punctele I., Berendeele M., Berendeele M., Botul Pădurii Rascrucea, stația B., Magura M., Sirele Criveanului pe terenurile cultivate cu grâu și cu porumb există ciopoare de oi particulare, cu porci la ., precum și câteva turme de porci mistreți care au distrus și distrug culturile semănate, solicitând totodată îndepărtarea ciopoarelor de oi și luarea de măsuri privind îndepărtarea animalelor precum și constituirea unei comisii care să se deplaseze în aceleași puncte în vederea evaluării pagubelor produse de turmele de animale și porci mistreți.

De asemenea și în nota de constatare încheiată la data de 27.04.2012, se menționează că au fost observate râmături de porci printre care și mistreți produse în perioada 05.04._12, mențiune cu privire la care reclamanta deși prezentă prin reprezentant la încheierea notei de constatare nu a înțeles să formuleze vreo obiecțiune.

Fiind audiat, martorul C. M., persoană care a și făcut parte din comisia constituită care s-a deplasat în teren în T 74, în vederea constatării pagubelor, a declarat că în zonă sunt și stâne de oi care au și porci domestici.

Nu va fi reținută susținerea reclamantei în sensul că, deși, prin cererea nr.1062/2012 a indicat mai multe puncte de identificare locală(populară), respectiv I., Berendeele M., Berendeele M., Stația B., Măgura M., Sirele C. și Botul Pădurii, punct în care se află terenurile cultivate în T74, ciopoarele de oi particulare, cu porci la . punctul Sirele C., susținere consemnată în răspunsul la întrebarea nr.9 din interogatoriul formulat de către pârâtă, având în vedere, pe de o parte, că în cererile adresate Primăriei Rast nu s-a făcut o individualizare, în sensul celor afirmate de reclamantă, iar, pe de altă parte, că deși prezentă prin reprezentant la încheierea notei de constatare din data de 27.04.2012 pe care a și semnat-o, nu a înțeles să formuleze vreo obiecție cu privire la mențiunea că în T74 au fost observate râmături de porci printre care și mistreți.

Instanța arată că, deși martorul U. M. a declarat că în zonă nu se găsesc porci domestici și nici în stâna aflată la câțiva km depărtare nu sunt ținute astfel de animale, depoziția acestuia nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză astfel cum acestea au fost interpretate anterior.

De asemenea, pentru ca prejudiciul reclamat sa fie susceptibil de reparare, acesta trebuie sa intruneasca doua conditii: sa fie cert si sa nu fi fost reparat inca.

Caracterul cert al prejudiciului presupune ca acesta este sigur atat in privinta existentei, cat si in privinta posibilitatii de evaluare.

Cum fapta ilicită a pârâtei RNP Romsilva-Direcția Silvică D. nu constituie o cauză unică a apariției prejudiciului produs reclamantei, instanța arată că prejudiciul nu poate fi determinat cu certitudine în privința întinderii și a posibilității de evaluare.

Astfel, reclamanta nu a făcut dovada că prejudiciul produs ca urmare a faptei ilicite a pârâtei RNP Romsilva-Direcția Silvică D. este unul cert, în condițiile în care există mai multe cauze care au condus la apariția acestuia.

Față de considerentele menționate anterior, instanța va respinge acțiunea precizată, ca neîntemeiată.

În temeiul art.274, alin.1 C.pr.civ. va lua act că pârâții nu au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei R. Națională a Pădurilor Romsilva-Direcția Silvică D., invocată prin întâmpinare.

Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului M. M. și Schimbărilor Climatice, invocată prin întâmpinare.

Respinge acțiunea precizată formulată de reclamanta Întreprinderea Individuală S. R. T., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în comuna Rast, ., județ D., în contradictoriu cu pârâții R. Națională a Pădurilor Romsilva-Direcția Silvică D., cu sediul în C., ..19, jud.D. prin Ocolul Silvic Poiana M., cu sediul în comuna Poiana M., ..30, jud.D. și M. M. si Schimbărilor Climatice, cu sediul în sector 5, București, ., ca neîntemeiată.

Ia cat că pârâții nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 30.06.2014.

Președinte, Grefier,

L. T. D. N.

Red.Jud.L.T.

Tehnored.S.M.

5ex/09.10.2014

← Pretenţii. Sentința nr. 1183/2014. Judecătoria CRAIOVA		Plângere contravenţională. Sentința nr. 8611/2014.... →

Pretenţii. Sentința nr. 9458/2014. Judecătoria CRAIOVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 9458/2014. Judecătoria CRAIOVA