Contestaţie la executare. Sentința nr. 4110/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4110/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 30-03-2015 în dosarul nr. 39526/215/2014
Dosar nr._ - contestație la executare -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4110/2015
Ședința publică de la 30 Martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE L. C. - judecător
Grefier A. G.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe contestator T. I. și pe intimat M. FINANȚELOR PUBLICE-AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE D., având ca obiect contestație la executare .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat N. A. Leonardo pentru contestator, lipsind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care:
Avocat N. A. Leonardo pentru contestator depune la dosar împuternicire avocațială. Arată că nu mai insistă în administrarea probei cu expertiza tehnică și renunță la proba încuviințată. Arată că a plătit sumele indicate în titlul executoriu. Depune la dosar ordine de plată, în copie, și concluzii scrise.
Instanța ia act de renunțarea contestatorului, prin apărător, la administrarea probei cu expertiza tehnică, în specialitatea contabilitate.
Avocat N. A. Leonardo pentru contestator arată că nu mai are cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Avocat N. A. Leonardo pentru contestator solicită admiterea contestației la executare și anularea titlului executoriu, cu cheltuieli de judecată, taxă de timbru. Învederează că titlul executoriu și somația sunt emise ca urmare a decizie de impunere, debitul restant fiind achitat în ultima zi a perioadei acordate în acest scop, prin ordine de plată, în care se specifică cu ce titlu au fost consemnate sumele de bani.
În temeiul art. 389 și urm. Noul Cod de Procedură Civilă, considerând lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față:
Prin acțiunea înregistrată la data de 22.10.2014 contestatorul T. I. a formulat, în contradictoriu cu intimata M. Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Administrația Județeană a Finanțelor Publice D., în temeiul art. 172-173 din OG nr. 92/2003 republicata, cu modificările si completările ulterioare, contestație împotriva titlului executoriu nr._/29.09.2014 si a somației nr. 16/_ /_/29.09.2014 emise in cadrul dosarului de executare nr._/16/_ /_ prin care a solicit anularea acestora.
În motivarea contestației, contestatorul a învederat că, prin titlul executoriu si somația atacate, parata a stabilit de plata in sarcina reclamantului suma de 1260 lei reprezentând impozit pe venituri din activități independente si 409 lei, reprezentând contribuții de asigurări sociale datorate de persoanele care realizează venituri din activități independente.
Sumele de bani conținute in titlul executoriu și somație sunt rezultatul unor calcule necunoscute.
Nu s-a primit însă vreo decizie de impunere referitoare la plate vreunei sume drept diferența de impozit. Acest lucru este o stare continuă, dat fiind faptul că nici la somația anterioară nu s-a primit vreo decizie de impunere.
Mai mult, această somație și acest titlu nu sunt singurele pe care le-a primit drept decizie de impunere pentru anul 2014, fapt ce atrage întrebarea cum au fost emise aceste titluri, în ce temei juridic și de ce nu este o singură decizie de impunere pentru o persoană fizică, dat fiind faptul că din anul 2012 nu s-au mai făcut modificări fiscale în ceea ce ne privește.
În același timp în anul 2013 ANAF a emis un certificat de atestare fiscala pentru reclamant și pentru societate, certificat care atesta faptul că nu are datorii către statul român.
Contestatorul a susținut că somația și titlul executoriu nu sunt semnate si nici stampilate.
Nu se face vorbire despre dreptul reclamantului de a fi ascultat art. 9 C.pr.fiscală.
Nu se face vorbire despre previzibilitatea și predictibilitatea obligației fiscale, precum și dreptul de a fi informat anual, obligații ce rezultă din principiul rolului activ al organului fiscal reglementat de art. 7 C.pr.fiscală.
Nu sunt respectate dispozițiile art. 41 "dreptul la bună administrare" din Carta drepturilor fundamentale ale U.E. potrivit cărora autoritățile administrației sunt obligate să-și motiveze deciziile, iar în cazul în care actul administrativ nu este motivat sancțiunea este aceea a anulării actului întrucât norma legală indicată are caracter imperativ reglementarea comunitară prevăzând obligația, ci nu posibilitatea sau dreptul autorităților administrative a a-și motiva deciziile. în speță, decizia de impunere nu este motivată în fapt.
Pe de altă parte, contestatorul solicită suspendarea actelor administrative atacate, suspendare care să opereze până la clarificarea dosarului de fond.
In drept, reclamantul și-a întemeiat prezenta cerere pe disp. art. 172-173 din OG nr.92/2003.
A anexat, în copie, certificat de atestare fiscală, ordine de plată, somație, titlu executoriu
La data de 07.11.2014 intimata AJFP D. a depus întâmpinareprin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a contestației, cu consecința menținerii actelor de executare ca fiind legale și temeinice.
A invocat excepția inadmisibilității contestării titlului executoriu, respectiv a deciziei de impunere, aceasta putând fi contestată prin contestație formulată la organul emitent, iar împotriva soluției date de aceasta, putând formula contestație la Tribunal – Secția C. Administrativ, conform Legii nr. 554/2004.
A precizat că este inadmisibil discutarea capătului de cerere privind suspendarea deciziei de impunere privind plățile anticipate cu titlu de impozit pe venit, precum și obligațiile de plată cu titlu de contribuții de asigurări sociale pentru anul 2014, în procedura contestației la executare.
Pe fondul cauzei, intimata a arătat că, prin decizia de impunere privind plățile anticipate cu titlu de impozit pe venit/contribuții de asigurări sociale de sănătate, precum și obligațiile de plată cu titlu de contribuții de asigurări sociale pentru anul 2014 a fost stabilită suma de 1260 lei, reprezentând impozit pe venituri din activități independente, și 409 lei, reprezentând CASS.
Având în vedere că reclamantul contestator nu a achitat debitul, organele de executare silită din cadrul intimatei, au declanșat procedura de executare silită împotriva acestuia, fiind emise somația și titlul executoriu.
Intimata a precizat că decizia de impune a fost comunicată contestatorului și primită de acesta, potrivit confirmării de primire, la data de 17.06.2014, contrar celor menționate de contestator, în acțiune.
În ceea ce privește susținerea contestatorului că au fost încălcate prevederile art. 9 din OG 92/2003 privind Codul de Procedură fiscală, a învederat că în cuprinsul actelor contestate s-a menționat că nu este obligatorie audierea contribuabilului.
A solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În drept a invocat art. 205 și urm. C.pr.civ.
A anexat, în copie, somație, titlul executoriu, decizie de impunere, confirmare primire.
La data de 07.11.2014 intimata a formulat cerere de chemare în garanție a Casei de A. de Sănătate D.
În motivarea cererii, intimata a precizat că, în conformitate cu prevederile art. V alin. 4 din OUG 125/2011, începând cu data de 01.07.2012, Casele de A. Sociale predau organelor fiscale din subordinea ANAF, în vederea colectării creanțelor, reprezentând contribuții sociale datorate de persoanele fizice prevăzute la cap. II și III din titlul IX² al codului fiscal, stabilite până la 30.06.2012.
Astfel, Administrația Județeană a Finanțelor Publice D. nu se face vinovată de emiterea actelor de executare emise în baza documentelor transmise de către CAS D..
În consecință, a precizat că în speță sunt întrunite cerințele dispozițiilor art. 72-74 C.pr.civ., în scopul asigurării opozabilității sentinței pronunțate față de CAS D., deoarece autoritatea fiscală a respectat întocmai dispozițiile legale, solicitând, în cazul în care se va admite contestația la executare și se vor solicita cheltuieli de judecată, acesta să fie stabilite în sarcina chematului în garanție.
În drept a invocat art. 72 și urm. C.pr.civ.
La termenul de judecată din data de 17.11.2014 instanța a luat act că apărătorul contestatorului renunță la capătul de cerere privind suspendarea executării silite.
La data de 02.02.2015 instanța, potrivit art. 74 raportat la art. 64 alin. 2 C.pr.civ., a admis în principiu cererea de chemare în garanție a Casei de A. de Sănătate D., formulată de către intimată, având în vedere că debitul urmărit reprezintă o creanță a C.A.S. D. împotriva debitorului – contestator T. I., iar punerea în executare silită a acestei creanțe s-a făcut de către intimată în calitate de organ de executare fiscal, la solicitarea CAS D., și a dispus introducerea în cauză și conceptarea Casei de A. de Sănătate D., în calitate de chemat în garanție.
A încuviințat, în baza art. 258 N.C.pr.civ., pentru contestator, proba cu înscrisuri și proba cu expertiză tehnică în specialitatea contabilitate, iar pentru intimată, proba cu înscrisuri, ca fiind admisibile, putând duce la soluționarea procesului.
A pus în vedere contestatorului să formuleze, în scris, obiective pentru expertiza tehnică în specialitatea contabilitate.
La data de 02.02.2015, chemata în garanție a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție.
A arătat că potrivit art. V alin. 4 din OUG 125/2011 " Începând cu data de 1 iulie 2012, casele de asigurări sociale predau organelor fiscale din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în vederea colectării, creanțele reprezentând contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice (…)stabilite și neachitate până la data de 30 iunie 2012. Predarea-preluarea se face până la data de 30 septembrie 2012, pe titluri de creanță și pe scadențe, pe baza protocolului de predare-primire și a următoarelor documente:
a)înscrisuri în care sunt individualizate creanțele datorate și neachitate până la data predării-preluării și care reprezintă titluri executorii."
De asemenea, potrivit alin. 10, " Pentru litigiile având ca obiect contestațiile la executarea silită sau contestațiile împotriva actelor prin care se dispun și se duc la îndeplinire măsurile asigurătorii, precum și în cazul litigiilor ce privesc procedurile de insolvență, aferente creanțelor prevăzute la alin. (4), Agenția Națională de Administrare Fiscală se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale caselor de asigurări sociale și dobândește calitatea procesuală a acestora, începând cu data de 1 iulie 2012, în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată".
Astfel, atât timp cât există o prevedere legislativă expresă cu privire la aceste litigii în care ANAF se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale Caselor de asigurări de sănătate, nu se poate vorbi despre îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 72-74 din Legea 134/2010 privind C.pr.civ. și despre o eventuală chemare în garanție a CAS D..
În drept a invocat art. 205 și urm. din Legea 134/2010 privind C.pr.civ.
A solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La termenul de judecată din data de 30.03.2015 instanța a luat act de renunțarea contestatorului, prin apărător, la administrarea probei cu expertiza tehnică, în specialitatea contabilitate.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța a constata cauza în stare de judecată și, în temeiul art. 389 și urm. Noul Cod de Procedură Civilă, considerând lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, a declarat închise dezbaterile și a reținut cauza spre soluționare.
Analizând in mod coroborat ansamblul probelor administrate in cauza, instanța retine următoarele :
La data de 29.09.2014, s-a emis și s-a comunicat către contestator, de către Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice D., titlul executoriu nr._/29.09.2014 și somația nr. 16/_ /_/29.09.2014, potrivit cărora contestatorul datorează cu titlu de impozit pe venituri din activități independente, suma de 1260 lei și suma de 409 lei reprezentând contribuții de asigurări sociale datorate de persoanele care realizează venituri din activități independente, sume stabilite prin Decizia de impunere fiscală nr._/11.06.2014.
Conform prevederilor art. 205 alin. (1) Cod proc.fisc., împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale, se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune a celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii.
Art. 209 Cod proc.fisc. stabilește care sunt organele fiscale competente să soluționeze contestațiile formulate împotriva deciziilor de impunere, a actelor administrativ-fiscale asimilate acestora etc.
Potrivit prevederilor art. 210 alin. (1) C.proc.fisc., în soluționarea contestației, organul competent se pronunță prin decizie sau dispoziție, după caz, iar alin. (2) al aceluiași articol statuează că decizia sau dispoziția emisă în soluționarea contestației este definitivă în sistemul căilor administrative de atac.
Conform dispozițiilor art. 218 alin. (2) C.proc.fisc., deciziile emise în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestator sau de către persoanele introduse în procedura de soluționare a contestației potrivit art. 212, la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă în condițiile legii.
Prin urmare contestatorul era ținut să urmeze procedura imperativă prevăzută de Codul de procedură fiscală, ca lege specială în această materie,aspect nedovedit în cauză.
Referitor la susținerea potrivit cãreia nu s-a comunicat decizia de impunere, instanța constatã cã aceasta a fost emisă la data de 11.06.2011 și comunicată contestatorului la data de 17.06.2014 sub semnătură de primire, potrivit confirmării de primire de la fila 28.
Deși contestatorul nu a urmat procedura administrativă prealabilă și contestarea în instanța de contencios administrativ, acesta a efectuat plata la data de 24.09.2014, conform ordinelor de plată depuse la dosar, fila 10-11.
Față de aceste considerente, instanța în temeiul disp. art. 711 Cod pr. civ. va admite contestația la executare și va anula titlul executoriu nr._/29.09.2014,precum și somația nr. 16/_ /_/29.09.2014 emise în dosarul de executare nr._/16/_ /_/29.09.2014 al intimatei, debitul fiind stins prin plată.
Cât privește cererea de chemare în garanție a Casei de A. de Sănătate D.
aceasta va fi respinsă, întrucât vizează cheltuielile de judecată, iar această cerere va fi respinsă de către instanță.
În temeiul dispoz. art. 45 lit. f din OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, se va dispune restituirea taxei de timbru în sumă de 125 lei achitată cu chitanțele nr._/22._ și nr._-315-0074/11._, la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite contestația la executare formulată de către contestatorul T. I., CNP_, cu domiciliul în raiova, ., nr. 15, jud. D., în contradictoriu cu intimata M. Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Administrația Județeană a Finanțelor Publice D., cu sediul în C., .. 2, jud. D., și chematul în garanție Casa de Asigurări de Sănătate D., cu sediul în C., ., nr. 8, jud. D..
Anulează titlul executoriu nr._/29.09.2014, precum și somația nr. 16/_ /_/29.09.2014 emise în dosarul de executare nr._/16/_ /_/29.09.2014 al intimatei.
Respinge cererea de chemare în garanție a Casei de A. de Sănătate D.
Respinge cererea privind solicitarea cheltuielilor de judecată.
Dispune restituirea taxei de timbru în sumă de 125 lei achitată cu chitanțele nr._/22._ și nr._-315-0074/11._, la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
Cu apel, în 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședința publică de la 30 Martie 2015.
Președinte, Grefier,
L. C. A. G.
Red L.C.
Tehnored. A.G.
5 ex./08.04.2015.
| ← Evacuare. Sentința nr. 3718/2015. Judecătoria CRAIOVA | Pretenţii. Sentința nr. 3348/2015. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
