Fond funciar. Sentința nr. 4477/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4477/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 06-04-2015 în dosarul nr. 4416/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr.4477/2015
Ședința publică de la 06 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. T.
Grefier D. N.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant Ț. T.- decedat în timpul procesului prin moștenitor Ț. F. și pe pârât C. L. C. de Fond Funciar, C. Județeană D., Comisiei L. Podari de aplicare a legilor fondului funciar având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordinea de pe listă (poziția 4), s-a constatat lipsa părților, situație în care, potrivit prevederilor art. 104 alin. 13 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, aprobat prin HCSM nr. 387/2005, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 958/2005, instanța a dispus lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței când, după o noua strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispozițiilor procedurale.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare a cauzei, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că s-a depus prin Serviciul Registratură certificat de grefă din care rezultă părțile și obiectul detaliat al dosarului nr._ al Judecătoriei C. și faptul că reclamantul a solicitat judecata cauzei în lipsa sa.
Instanța dispune detașarea filei nr.97 cusută eronat, reprezentând procedura de citare cu pârâta M. E. și atașarea sa la dosarul nr._/215/2011*.
Instanța încuviințează pentru reclamant și pentru pârâta C. L. Podari de aplicare a legilor fondului funciar proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Instanța respinge excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâta C. L. Podari de aplicare a legilor fondului funciar reținând că reclamantul nu a învestit instanța cu o cerere întemeiată pe dispozițiile art.40, alin.3 din Legea nr.7/1996 și nici cu o acțiune în constatare conform art.35 N.C.pr.civ., înțelegând să învestească instanța, conform motivului de drept invocat și a dezvoltării motivelor de fapt, cu o cerere principală întemeiată în drept pe dispozițiile art.23 din Legea nr.18/1991, și cu o cerere accesorie având ca obiect modificarea titlului de proprietate în sensul includerii în titlul de proprietate a suprafeței de teren cu privire la care solicită să i se constate dreptul de proprietate în temeiul textului de lege menționat anterior.
Instanța reține cauza spre soluționare cu privire la excepția tardivității formulării acțiunii, invocată de pârâta C. L. Podari de aplicare a legilor fondului funciar, cu privire la excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei C. L. Podari de aplicare a legilor fondului funciar și pe fondul cauzei.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de fata constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 07.02.2013 sub nr._, reclamantul Ț. T., în contradictoriu cu pârâții C. L. C. de Fond Funciar și C. Județeană D. a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună modificarea titlului de proprietate nr.2783-9597/ 06.07.1998 in sensul includerii in titlul de proprietate a suprafeței de 968 mp, situat in tarlaua 2 parcela 26 (C., .) suprafața de teren cu regim juridic intravilan, care este teren aferent casei de locuit, cu următoarele vecinătăți: N- limita intravilan, E- Cc 24T, S-Selevarta I, V- C. M, până la întregirea suprafeței de 1724 mp rezultați la măsurătorile cadastrale suprafața pe care a avut-o in posesie si care este aferent casei de locuit.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, în baza Legii nr.18/1991 i s-a constituit dreptul de proprietate pe terenul aferent casei de locuit situație ce rezultă din titlul de proprietate nr.2783-9597/06.07.1998, titlu de proprietate ce viza doar terenul aferent casei de locuit.
Potrivit dispozițiilor Legii nr.36, alin.3 din Legea nr.18/1991 terenurile atribuite în folosință pe durata construcției ...trec in proprietatea actualilor proprietari ai construcțiilor aceste dispoziții completându-se cu art.23 din aceeași lege.
A susținut reclamantul că această suprafață a fost solicitată expres și chiar în caietul de măsurători al Primăriei cu ocazia punerii în posesie rezultă că această suprafață i se cuvenea reclamantului dar, dat fiind diferența de instrumente de măsurare din titlul de proprietate lipsesc lipsesc 968 mp.
Reclamantul a învederat că, deși a fost pus în posesie cu întreaga suprafața, in mod nelegal în titlul de proprietate s-a înscris doar suprafața de 756 mp fata de suprafața de 1724 mp, cu toate că terenul a fost împrejmuit de mai mult de 40 de ani, neexistand niciodata nicio contestare din partea vecinilor limitrofi sau a tertilor in ceea ce privește suprafața totala, delimitata si împrejmuita.
În continuare au fost învederate dispozițiile art.23 din Legea nr.18/1991, cu completările și modificările ulterioare.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art.11, art.23, art.58 din Legea nr. 18/1991.
În dovedirea cererii, reclamantul a depus, în copie, următoarele înscrisuri: certificat de atestare fiscală privind impozitele și taxele locale, titlul de proprietate nr.2783-9597 din 06.07.1998, act de identitate.
La solicitarea instanței, OCPI D. a înaintat la data de 16.04.2013, în copie certificată procesul-verbal de punere în posesie premergător emiterii titlului de proprietate, iar la data de 22.03.2013, C. L. C. a comunicat instanței că actele premergătoare emiterii titlului de proprietate contestat au fost emise de către C. L. Podari.
La data de 09.05.2013, respectiv 30.05.2013, C. L. Podari a înaintat în copie certificată înscrisurile care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. 2783-9597/06.07.1998.
La data de 03.06.2013, cauza a fost suspendată la data de 03.06.2013 în baza art.242, alin.1, pct.2 N.cpr.civ. pentru lipsa părților și repusă pe rol la data de 23.06.2014.
Conform certificatului de deces depus la dosar(fila 46) reclamantul Ț. T. a decedat la data de 15.10.2013, respectiv în timpul procesului, acțiunea promovată de către reclamant fiind continuată de moștenitorul acestuia Ț. F., calitatea acestuia fiind dovedită prin certificatul de moștenitor nr.114/22.08.2014.
La data de 27.10.2014, moștenitorul reclamantului Ț. T., Ț. F. a depus la dosar o cerere completatoare prin care a arătat că solicită introducerea în cauză în calitate de pârâtă și a Comisiei Locale Podari de aplicare a legilor fondului funciar, precizare de care instanța a luat act prin încheierea de ședință din data de 27.10.2014.
La data de 12.11.2014, pârâta C. L. Podari de aplicare a legilor fondului funciar a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, excepția lipsei calității procesual pasive a Comisiei Locale de Fond Funciar Podari și excepția tardivității acțiunii, iar pe fond respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii pârâta a invocat prevederile art.40, alin.3, lit.b) și c) din Legea nr.7/1996, rep. a cadastrului și publicității imobiliare.
Întrucât reclamantul solicită modificarea TDP nr.2738-9597/1998, ca urmare a constatării unei suprafețe de teren excedentare prin realizarea documentației de cadastru, acțiunea de față se constituie într-o veritabilă acțiune în constatarea dreptului. Coroborând prevederile art. 35 din NCcpr.civ, cu prevederile legale menționate mai sus din Legea nr.7/1996, a solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii de față, având în vedere că este evident că diferența de teren față de actul de proprietate e mai mare decât procentul legal, caz în care înscrierea dreptului de proprietate asupra diferențelor de suprafață dintre act și realitatea din teren se face prin îndeplinirea procedurii certificării de fapte la notarul public.
In situația în care excepția invocată va fi respinsă de către instanță solicită să fie calificată cererea drept acțiune în constatare și să se pună în vedere reclamantului să timbreze la valoare.
Tot în ipoteza în care excepția invocată va fi înlăturată iar instanța califică acțiunea reclamantului drept acțiune în constatarea dreptului, în atare situație solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Comisiei Locale de Fond Funciar Podari, terenul fiind situat în raza administrativ - teritorială a municipiului C., fiind înscris în Cartea Funciară nr._ C., având număr factorial și adresă-., conform nomenclatorului stradal aprobat pentru municipiul C..
Solicită respingerea acțiunii ca tardiv introdusă având în vedere că nu a fost respectat termenul de 30 de zile prevăzut de Legea nr.18/1991 a fondului funciar, termen în care persoanele nemulțumite de soluțiile adoptate de către comisiile locale și cele județene se pot adresa cu plângere la instanța de judecată.
Astfel arătă că autorul reclamantului, Ț. T., a fost pus în posesie ca urmare a cererii formulate către comisia locală de fond funciar Podari, prin validare în Anexa nr. 2b (omisiuni) poz. 85 conform HCJ nr.1368/1993, iar, în termenul legal nu a fost înregistrată contestație împotriva validării sau a actelor premergătoare emiterii TDP nr.2738-9597/1998, titlul având starea de “original” conform evidenței OCPI - D..
Pe fondul cauzei solicită respingerea cererii ca nefondată având în vedere că emiterea TDP nr. 2738-9597/1998 s-a făcut cu respectarea prevederilor legale în materie. Emiterea titlului de proprietate pentru suprafața de 756 mp a avut la bază evidența din Registrul Cadastral al posesorilor faptici la 01.01.1990, data de referință a Legii nr.18/1991 unde numitul Ț. T. figurează înscris cu 756 mp (în două parcele 410 mp+ 346 mp)
Reclamantul solicită modificarea TDP nr.2738-9597/1998 în temeiul art.11 din Legea nr. 18/1991, modificată și completată, care definește de fapt suprafața de teren adusă în CAP de către un membru cooperator și care trebuie însă coroborate cu prevederile art.8, alin.2 din lege care definește persoanele care beneficiază de prevederile legii fondului funciar: de prevederile legii beneficiaza membrii cooperatori care au adus pamant in cooperativa agricola de producție sau carora li s-a preluat in orice mod teren de către aceasta, precum si, in condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pamant in cooperativa si alte persoane anume stabilite.
Ori nici reclamantul și nici autorul acestuia nu au avut calitatea de membru CAP și nici nu au adus teren în CAP. Validarea suprafeței de 756 mp de către comisia locală de fond funciar s-a făcut prin înscrierea în Anexa 2b(omisiuni) la Legea nr.18/1991, anexă care reprezintă suprafețele de teren intravilan aferente casei și anexelor gospodărești așa cum rezultă din Registrul Cadastral al posesorilor faptici la 01.01.1990 pentru zona Făcăi - intravilan.
În condițiile art.23 din Legea nr.18/1991, terenul aferent casei de locuit și a anexelor gospodărești este cel care rezultă din evidențele de cadastru scrise.
Nu sunt incidente în cauza de față nici prevederile art.36, alin.3 din Legea nr. 18/1991 invocate de reclamant, TDP nr. 2738-9597 / 1998 nefiind emis pentru constituirea unui drept în temeiul acestor prevederi legale.
În condițiile art.36, alin.3 din lege, coroborate cu prevederile alin.5 și 6, constituirea dreptului de proprietate se face prin ordinul prefectului și nu prin emiterea unui titlu de proprietate.
Analizând cu prioritate, conform art.137, alin.1 C.pr.civ., excepția tardivității formulării acțiunii, invocată de pârâta C. L. Podari de aplicare a legilor fondului funciar, instanța reține următoarele:
Prin acțiunea precizată, formulată de reclamantul T. T.- decedat în timpul procesului și continuată de moștenitorul acestuia, Ț. F. s-a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună modificarea titlului de proprietate nr.2783-9597/06.07.1998, emis de către C. Județeană D. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, în sensul includerii în acest titlu și a suprafeței de 968 mp, situată în T 2, P 26(C., .), reprezentând teren aferent casei de locuit, fiind invocate în drept prevederile art.23 și art.36, alin.3 din Legea nr.18/1991.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta C. L. Podari de aplicare a legilor fondului funciar a invocat excepția tardivității formulării acțiunii, motivat de faptul că reclamantul nu a respectat termenul de 30 de zile prevăzut de Legea nr.18/1991 a fondului funciar, termen în care persoanele nemulțumite de soluțiile adoptate de către comisiile locale și cele județene se pot adresa cu plângere la instanța de judecată.
Potrivit art.53, alin.2 din Legea nr.18/1991, cu completările și modificările ulterioare împotriva hotărârii comisiei județene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Ori, în condițiile în care prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat instanței să i se constate un drept de proprietate asupra suprafeței de 968 mp, situată în T 2, P 26(C., .), reprezentând teren aferent casei de locuit, fiind invocate în drept prevederile art.23 și art.36, alin.3 din Legea nr.18/1991 și urmare a constatării acestui drept de proprietate de către instanță să se dispună modificarea titlului de proprietate emis prin includerea acestei suprafețe de teren, neînțelegând așadar să învestească instanța cu o plângere împotriva hotărârii comisiei județene, în cauză, nu sunt incidente dispozițiile art.53 și următoarele din Legea 18/1991 în ceea ce privește existența unui termen imperativ pentru formularea acțiunii.
Față de considerentele menționate anterior, instanța va respinge ca neîntemeiată excepția tardivității formulării acțiunii, invocată de pârâta C. L. Podari de aplicare a legilor fondului funciar.
Analizând actele și lucrările dosarului sub aspectul excepției lipsei calității procesual pasive a pârâtei C. L. Podari de aplicare a legilor fondului funciar, instanța reține următoarele:
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății, aceasta aparținând celui față de care se poate realiza interesul reclamantului.
De asemenea, reclamantul, fiind cel care pornește acțiunea, trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă a persoanei pe care a chemat-o în judecată.
Ori, având în vedere că printr-un petit al cererii de chemare în judecată, reclamantul a solicitat și modificarea titlului de proprietate nr.2783-9597/06.07.1998 urmare a constatării de către instanță a dreptului său de proprietate cu privire la suprafața de 968 mp, iar documentația prealabilă emiterii titlului de proprietate a fost întocmită de către C. L. Podari de aplicare a legilor fondului funciar, instanța reține că, în cauză, există identitate între persoana acestui pârât și cea față de care se poate realiza interesul reclamantului, existența sau inexistența drepturilor afirmate constituind o chestiune de fond.
Față de considerentele menționate anterior, instanța va respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei C. L. Podari de aplicare a legilor fondului funciar
Analizând actele și lucrările dosarului, pe fondul cauzei, instanța reține următoarele:
În fapt, prin titlul de proprietate nr.2783-9597/06.07.1998, emis de către C. Județeană D. pentru Stabilirea Dreptului de proprietate privată asupra Terenurilor reclamantului Ț. E. T., decedat în timpul procesului, i s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la suprafața totală de 756 mp teren intravilan, din care suprafața de 346 mp, categoria de folosință arabil în T 2, P25, iar suprafața de 410 mp, categoria de folosință curți-construcții în T2, P24.
Conform înscrisurilor și relațiilor comunicate de către pârâta C. L. Podari de aplicare a legilor fondului funciar la baza emiterii titlului de proprietate au stat anexa 2b(omisiuni) la Legea nr.18/1991 și procesul-verbal de punere în posesie.
În drept, în conformitate cu prevederile art.23, alin.1 din Legea nr. 18/1991, republicată, sunt și rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moștenitorilor acestora, indiferent de ocupația sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit și anexelor gospodărești precum și curtea și grădina din jurul acestora, determinate potrivit art.8 din Decretul-Lege nr. 42/1990.
Potrivit art.36, alin.6 din Legea nr.18/1991, republicată, atribuirea în proprietate a terenurilor prevazute la alin. 2-5 ale aceluiași articol, se face prin ordinul prefectului.
În alin.2-5 ale art.36 din legea nr.18/1991, republicată s-a prevăzut: ,, (2)Terenurile proprietate de stat, situate în intravilanul localităților, atribuite, potrivit legii, în folosință veșnică sau în folosință pe durata existenței construcției, în vederea - construirii de locuințe proprietate personală sau cu ocazia cumpărării de la stat a unor asemenea locuințe, trec, la cererea proprietarilor actuali ai locuințelor, în proprietatea acestora, integral sau, după caz, proporțional cu cota deținută din construcție.
(3)Terenurile atribuite în folosință pe durata existenței construcțiilor dobânditorilor acestora, ca efect al preluării terenurilor aferente construcțiilor, în condițiile dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale, trec în proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosință a terenului, proprietari ai locuințelor.
(4)Dispozițiile art. 23 rămân aplicabile.
(5)Terenurile fără construcții, neafectate de lucrări de investiții aprobate, potrivit legii, din intravilanul localităților, aflate în administrarea consiliilor locale, considerate proprietate de stat prin aplicarea dispozițiilor Decretului nr. 712/1966 și a altor acte normative speciale, se restituie foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, după caz, la cerere,,.
A.. 4 care precizează că dispozițiile art.23 rămân aplicabile, poate fi aplicat singur, deosebit de celelalte alineate precedente, atunci când situația practică se încadrează în textul său.
Aceasta întrucât, conform normelor de tehnică legislativă – art. 46 din Legea nr. 24/2000, republicată, privind normele de tehnică legislativă, pentru elaborarea actelor normative, în alineate distincte se precizează diferite ipoteze juridice, în cazul în care din dispoziția normativă primară a unui articol decurg, în mod organic, mai multe asemenea ipoteze juridice. Alineatul, ca subdiviziune a articolului, este constituit, de regulă, dintr-o singură propoziție sau frază, prin care se reglementează o ipoteză juridică specifică ansamblului articolului.
Potrivit dispozițiilor art.23 din Legea nr.18/1991, republicată, invocat de către reclamant, nu operează o reconstituire a dreptului de proprietate, fiind vorba de o dobândire a proprietății ope legis, prin efectul Decretului-Lege nr. 42/1990, urmând ca în temeiul Legii nr. 18/1991, republicată, să se elibereze numai actul de proprietate cu caracter recognitiv și constatator. Nu se poate pune, astfel problema existenței sau inexistenței vreunui termen limită pentru depunerea cererii în acest sens.
Așadar, asupra terenurilor intravilane aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, inclusiv curtea și grădina din jurul acestora, stabilirea dreptului de proprietate se face pe numele cooperatorilor sau moștenitorilor acestora, indiferent de ocupația sau domiciliul lor, prin ordinul prefectului, în urma verificării situației juridice a terenurilor de către primării, după cum prevede art. 36, alin. 6 din Legea 18/1991, republicată.
Astfel, în ambele situații, în prealabil, se impune a se verifica de către organele îndrituite susținerile acestor persoane, pentru a se constata daca sunt, . prevăzute de lege, fiind imperios necesar a se stabili daca suprafața avuta in vedere este corect si legal delimitata, in caz contrar, putându-se ajunge ca aceste înscrieri sa fie nelegale, incorecte si, mai grav, sa aducă atingere drepturilor altor persoane, legal constituite.
Întrucât prin lege s-a prevăzut o procedură specială privind emiterea actelor de proprietate pentru terenurile intravilane prevazute în art.23 din Legea 18/1991, republicată, așadar posibilitatea pentru persoanele îndreptățite de a solicita realizarea drepturilor, instanța de judecată poate fi investită doar cu plângerea formulată în condițiile art.54 din Legea nr.18/1991, republicată, în cazul în care s-a refuzat atribuirea terenului sau propunerea de atribuire a terenului și nu în mod direct prin adresarea unei cereri de chemare în judecată având ca obiect constatarea dreptul lor de proprietate asupra terenului în litigiu.
Ori, atâta timp cât autoritățile publice nu au fost investite de către reclamant cu o cerere vizând recunoașterea dreptului pretins în condițiile precizate anterior, nu poate fi admisă o acțiune in contradictoriu cu acestea din moment ce nu poate fi pusă în discuție vreo neîndeplinire a obligațiilor legale ce le revin.
Față de considerentele menționate anterior, instanța va respinge acțiunea precizată, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată excepția tardivității formulării acțiunii, invocată de pârâta C. L. Podari de aplicare a legilor fondului funciar.
Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei C. L. Podari de aplicare a legilor fondului funciar.
Respinge acțiunea precizată formulată de reclamantul Ț. T.-decedat în timpul procesului și continuată prin moștenitor Ț. F., cu domiciliul în C., ., județ D., în contradictoriu cu pârâții C. L. C. de Fond Funciar, cu sediul în C., ., nr.7, jud.D., C. Județeană D., cu sediul în C., ., jud.D., C. L. Podari de aplicare a legilor fondului funciar, cu sediul în ., ca neîntemeiată.
Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.04.2015.
Președinte, Grefier,
L. T. D. N.
Red.Jud.L.T.
Tehnored.D.N.
6ex/04.08.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 5345/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 4741/2015. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
