Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 6053/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6053/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 08-05-2015 în dosarul nr. 8540/215/2015
Dosar nr._ - ordonanță președințială -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 6053/2015
Ședința publică de la 08 Mai 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: L. Moțîrlichie
Grefier: C. C.
Pe rol judecarea cauzei de minori și familie având ca obiect ordonanță președințială, privind pe reclamantul P. C. T. și pe pârâta P. B. M..
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care invederează
- obiectul pricinii ordonanță președințială
- procedura de citare legal îndeplinită
- stadiul procesului fond.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică de la 07.05.2015, consemnate în încheierea de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când, instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C., la data de 09.04.2015 sub nr._, reclamantul P. C. T. a solicitat, pe calea ordonanței președințiale, încuviințarea legăturilor personale cu minorii P. M. C. și P. M. A., în ultimul domiciliu comun al părților, în intervalul orar cuprins între sâmbăta dimineața ora 8.00 până duminică seara oara 19.00, în primul și al treilea weekwnd din fiecare lună, până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ .
În motivare, a arătat reclamantul că părțile s-au căsătorit la data de 31.10.2009, iar din căsătorie au rezultat minorii P. M. C., născută la data de 27.12.2010 și P. M. A., născut la data de 29.1.2012, iar ultimul domiciliu comun a fost în C., ., nr.13, ..1, ., anterior aceștia locuind în localitatea Reșița.
Învederează reclamantul faptul că, încă de la începutul căsniciei a observat anumite deviații de comportament ale pârâtei în sensul că era foarte irascibilă, se enerva ușor și își pierdea cu ușurință controlul, devenind agresivă atât verbal cât și fizic, comportament care a continuat și după nașterea minorilor.
Mai arată reclamantul faptul că, după mutarea în localitatea C. și eliberarea noilor cărți de identitate pe noul domiciliu, la aproximativ două luni și jumătate, pârâta, cu ajutorul fratelui său și a părinților și-a schimbat domiciliu în localitate Reșița, iar în data de 18.12.2014, după pregătirile de C., în lipsa reclamantului, aceasta s-a mutat împreună cu copii în domiciliul din Reșița al părinților reclamantei.
În ciuda insistențelor telefonice ale reclamantului cât și în urma deplasărilor la Reșița, unde i s-a permis cu greu accesul la copii(doar la intervenția Poliției), pârâta a refuzat să se întoarcă în domiciliul comun pentru a relua viața de familie fără o motivație logică sau pertinentă.
Mai mult, pârâta i-a limita posibilitatea reclamantului de a vedea copiii sau de a vorbi cu ei la telefon, neavând voie să rămână nicio clipă singuri la telefon sau în aceeași încăpere cu acesta, deși se află în casa părinților pârâtei.
Apreciază reclmantul faptul că măsura urgenței, ca și condiție de admisibilitate a ordonanței de plată, este îndeplinită, decurgând din interesul superior al minorilor de a avea relații normale de familie cu tatăl, iminența ca actualul comportament al pârâtei și al familiei să conducă la înstrăinarea și răcirea relațiilor dintre tată și copii, vârsta fragedă a minorilor care sunt deosebit de influențabili la sugestiile pârâtei, abuzul psihic constant la care sunt supuși minorii prin comportamentul pârâtei.
În cea ce privește neprejudecarea fondului dreptului și caracterul provizoriu al măsurii solicitate, se arată că măsura a fost solicitată până la soluționarea definitivă a acțiunii de divorț și a cererii accesorii.
În cea ce privește aparența dreptului, se arată că reclamantul este tatăl copiilor, minori sunt foarte atașați de reclamant și familia sa extinsă, s-a solicitat stabilirea domiciliului copiilor la domiciliul său,, iar în subsidiar încuviințarea legăturilor personale cu minorii, pârâta și bunicii materni îi limitează lui și familiei în mod abuziv și nejusitificat legăturile cu minorii, iar domiciliul reclamantului a fost și domiciliul minorilor până când pârâta i-a luat și i-a mutat la Reșița.
În drept, au fost invocate disp.art.996 și urm Cod proc.civ., Legea nr.272/2004, Legea nr.87/2007, art.4-5 din convenția asupra relațiilor personale care privesc copiii, art.494, 496 alin.5 Cod civil.
În susținere au fost depuse la dosar înscrisuri, respectiv certificate de naștere, de căsătorie, contract de vânzare, declarații extrajudiciare.
La data de 30.04.2015, pârâta a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca lipsită de interes, întrucât nu îndeplinește condițiile prev.de art.996 Cod proc.civ, iar în subsidiar, admiterea în parte a cererii, după următorul program: în primul și al treilea weekend din fiecare lună, de sâmbăta între orele 09,00-12,00 și 17,00-20,00, respectiv duminica între orele 09,00-12,00 și 17,00-20,00, în domiciliul său din reșița sau în prezența sa, în locuri publice din municipiul Reșița.
În motivarea întâmpinării, a arătat pârâta faptul că, ulterior căsătoriei părților, au locuit în diferite locații din municipiul Reșița, iar ulterior transferului reclamantului în localitatea C., în luna septembrie 2014, întreaga familie s-a mutat la C., în apartamentul achiziționat în anul 2012.
A arătat pârâta faptul că întrucât reclamantul a exercitat violența asupra sa, i-a adresat injurii și amenințări,uneori chiar și în fața minorilor, iar implicarea acestuia în viața de familie a lipsit cu desăvârșire, în luna decembrie 2014 a decis să se întoarcă împreună cu cei doi copii la Reșița.
La Reșița sau la C., prezența paternă în viața copiilor se manifesta în primul rând prin violențe verbale și fizice la adresa mamei, motiv pentru care cei doi copii au devenit temători, reticenți în comunicare în prezența tatălui care înțelegea să stabilească reguli pentru ei.
Mai arată pârâta faptul că, deși imediat după despărțirea în fapt, reclamantul a venit la Reșița, într-o încercare disperată de a lua copiii, fiind necesară intervenția poliției, în urma apelării la Serviciul 112, aceasta îi permite reclamantului vizitele, nu a încercat să se opună îndeplinirii obligației de părinte, respectiv aceea de a veghea asupra creșterii și dezvoltării copiilor, cu condiția ca programul zilnic al copiilor să nu fie afectat.
În aceste condiții, apreciază pârâta cererea reclamantului ca lipsită de interese.
De asemenea, se apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a unei cereri pe cale de ordonanță președințială, câtă vreme reclamantul și-a exercitat drepturile care derivă din calitatea sa de părinte, iar modalitatea de realizare a legăturii personale cu copiii, propusă de reclamant, nu ține seama de interesul superior al acestora.
În drept, au fost invocate disp. art.205 Cod proc.civ.
În susținere, au fost depuse la dosar înscrisuri.
A fost încuviințată și administrată părților proba cu înscrisuri și interogatoriul.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 996 Cod Procedură Civilă care reglementează procedura ordonanței președințiale, instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența unui drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Cererea de ordonanță președințială este admisibilă când sunt îndeplinite cumulativ cerințele: a) aparenței dreptului, b) caracterului provizoriu al măsurilor, c) existenței unor cazuri grabnice și d) ne-prejudecării fondului.
Astfel, aparența de drept este în favoarea reclamantului dacă poziția acestuia, în cadrul raportului juridic pe care se grefează ordonanța președințială, este preferabilă din punct de vedere legal, în condițiile unei sumare caracterizări și analize a situației de fapt. În cauză, instanța apreciază că aparența dreptului este în favoarea reclamantului, întrucât minorii, se află în îngrijirea mamei lor, locuind împreună cu aceasta, astfel cum reiese din susținerile părților.
În ceea ce privește caracterul provizoriu al măsurii ce se dorește a se dispune de instanță pe calea ordonanței președințiale, instanța apreciază că această condiție este îndeplinită, încuviințarea legăturilor cu minorii potrivit programului de vizitare propus de către reclamanta fiind cerută până la soluționarea definitivă a dosarului nr. 1010/ 215/ 2015, aflat pe rolul Judecătoriei C..
În fine, condiția urgenței este considerată de instanță ca fiind întrunită, întrucât, ținând seama de poziția procesuală a părților, de vârsta copiilor 4 ani și 5 luni, respectiv 2 ani și jumătate, dar mai ales de interesul superior al acestora, instanța consideră că reclamantul trebuie să păstreze legăturile personale cu minorii, în raport și de disp. art. 401 din Codul civil potrivit cărora „(1) În cazurile prevăzute la art. 400, părintele sau, după caz, părinții separați de copilul lor au dreptul de a avea legături personale cu acesta. (2) În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă decide cu privire la modalitățile de exercitare a acestui drept.
Soluția instanței are în vedere interesul copiilor de a menține legătura cu ambii părinți, de a nu le fi afectat dreptul de a se bucura de atenția și afecțiunea acestora însă, cu respectarea cerințelor impuse de vârsta lor, de programul lor zilnic, de relația actuală cu fiecare dintre cei doi părinți.
Întrucât la o vârstă foarte fragedă, copiii părților s-au confruntat nu numai cu separarea părinților, ci și cu înlăturarea efectivă a prezenței tatălui, urmare a neînțelegerii dintre părți și în condițiile în care nu s-a dovedit că între părinți există o comunicare reală, centrată pe nevoile copiilor lor, instanța apreciază că se impune de urgență, restabilirea legăturii dintre tată și minori, într-o măsură în care să dea posibilitatea primului să reia și să consolideze legătura cu aceștia
Astfel, pentru valorificarea optimă a dreptului copilului de menține relațiile cu tatăl său, este necesară o perioadă de acomodare, fiind de recomandat ca, o perioadă, dreptul tatălui de a menține relații personale cu minorii să se exercite și în afara domiciliului pârâtei, sar și în domiciliul reclamantului, prin implicarea minorelor în activități educative și distractive de natură a crea o apropiere și redobândirea sentimentelor de afecțiune și încredere.
Pornind așadar de la aceste aspecte, instanța va stabili ca legăturile personale între reclamant și copiii să se desfășoare după următorul program: în prima săptămână din lună, sâmbăta între orele 09.00-12.00 și 17.30.-20.00 și duminica între orele 09.00-12.00 și 17.30.-20.00, în localitatea Reșița, cu posibilitatea luării minorilor din domiciliul mamei.
- în a treia săptămână din lună, de sâmbăta orele 09.00 până duminica orele 19.00, la domiciliul reclamantului, din localitatea C., cu obligația de a readuce minorii, la terminarea vizitei in domiciliul mamei, din localitatea Reșița.
Instanța nu consideră că un astfel de program ar fi de natură a conduce la o presiune asupra copiilor și nici nu i-ar expune la riscuri care să le poată afecta sănătatea, confortul psihic și chiar viața, astfel cum s-a invocat prin întâmpinare având în vedere că, potrivit răspunsului reclamantului la interogatoriul propus de către pârâtă, părțile efectuau, cel puțin odată le lună o deplasare din localitatea Reșița în localitatea Băilești, la bunica paternă, iar, pe de altă parte dreptul reclamantului de a avea legaturi personale cu minorii, valorificat doar in limitele propuse de pârâtă, ce s-ar concretiza in vizite de scurta durată la domiciliul paratei, nu este de natura sa asigure, pe durata procesului având ca obiect desfacerea casatoriei partilor, dezvoltarea unei relatii armonioase intre reclamanta si copii săi.
Important este ca părinții, trecând peste orice disensiune existentă între ei, să încerce, urmărind în mod special interesul minorilori, să îi inducă acestora, în mod constant, convingerea că trebuie să păstreze legături firești și cu părintele la care nu locuiesc, făcându-i astfel să priceapă, odată cu înaintarea în vârstă, adevăratul rol al părintelui în viața lor.
De asemenea, se mai reține că părinții sunt datori a găsi întotdeauna o cale de dialog spre luarea deciziilor corespunzătoare, în concordanță cu vârsta și nevoile copiilor lor.
În aceeași ordine de idei, instanța consideră că programul ce se va stabili prin hotărârea de față va putea suporta excepții, atunci când situația faptică o va impune, cum ar fi de pildă o stare de boală, necesitatea ca la vremea vizitei copilul să fie în al loc, etc. În orice situație de acest fel, părinții vor trebui să comunice între ei și să hotărască ceea ce este mai bine pentru copil.
Concluzionând, instanța apreciază a fi întemeiate în parte cererea de chemare în judecată, urmând să o admită și să încuviințeze ca, până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ al Judecătoriei C., reclamantul să aibă legături personale cu minorii P. M. C., născută la data de 27.12.2010 și P. M. A., născut la data de 29.11.2012, după următorul program:
- în prima săptămână din lună, sâmbăta între orele 09.00-12.00 și 17.30.-20.00 și duminica între orele 09.00-12.00 și 17.30.-20.00, în localitatea Reșița, cu posibilitatea luării minorilor din domiciliul mamei.
- în a treia săptămână din lună, de sâmbăta orele 09.00 până duminica orele 19.00, la domiciliul reclamantului, din localitatea C., cu obligația de a readuce minorii, la terminarea vizitei in domiciliul mamei, din localitatea Reșița.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea formulată de reclamantul P. C. T., cu domiciliul în C., bld. Dacia, ., ., în contradictoriu cu pârâta P. B. M., cu domiciliul în Reșița, ., ., județul C.-S..
Încuviințează ca, până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ al Judecătoriei C., reclamantul să aibă legături personale cu minorii P. M. C., născută la data de 27.12.2010 și P. M. A., născut la data de 29.11.2012, după următorul program:
- în prima săptămână din lună, sâmbăta între orele 09.00-12.00 și 17.30.-20.00 și duminica între orele 09.00-12.00 și 17.30.-20.00, în localitatea Reșița, cu posibilitatea luării minorilor din domiciliul mamei.
- în a treia săptămână din lună, de sâmbăta orele 09.00 până duminica orele 19.00, la domiciliul reclamantului, din localitatea C., cu obligația de a readuce minorii, la terminarea vizitei in domiciliul mamei, din localitatea Reșița.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare. Cererea de apel se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședința publică, azi, 08.05.2015.
Președinte, Grefier,
L. Moțîrlichie C. C.
L.M. 12 Mai 2015
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 6159/2015.... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... → |
|---|
