Plângere contravenţională. Sentința nr. 1497/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1497/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 05-02-2015 în dosarul nr. 30403/215/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr. 1497/2015
Ședința publică din data de 05 Februarie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE C. M.
Grefier M. O.
Pe rol judecarea cauzei civile privind petenta . în contradictoriu cu intimata A. - DIRECȚIA GENERALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALA, REGIONALA NR. 4 TÂRGU J., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că părțile au solicitat judecarea cauzei in lipsă, după care,
Instanța, din oficiu, în temeiul art. 131 NCPC, procedează la verificarea competentei materiale, generale si teritoriale a Judecătoriei C., constatând că potrivit art. 94 NCPC, art. 32 OG 2/2001, este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza.
Constatând că proba cu înscrisuri solicitată de părți pentru dovedirea motivelor invocate în plângere si întâmpinare, este admisibilă si poate să ducă la soluționarea procesului, în temeiul art. 254, 255, 258 NCPC, instanța o încuviințează.
În temeiul art. 238 alin. 1 NCPC, având în vedere obiectul cauzei si probatoriul ce se impune a fi administrat, instanța estimează la 3 luni durata necesara pentru cercetarea procesului .
Având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de părți și nemaifiind cereri de formulat sau alte incidente de soluționat, in temeiul art. 394 NCPC, instanța declară dezbaterile închise si retine cauza pentru deliberare si pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 01.08.2014, sub nr._, petenta . a chemat in judecată pe intimata A.-D. GENERALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALA, REGIONALA NR. 4 TÂRGU J., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea procesului verbal de contravenție . nr._/18.07.2014, iar pe cale de consecința, exonerarea de la plata amenzii si anularea măsurii confiscării următoarelor produse: 3 buc. Prescura, 1 buc. C. M., 25 buc. C. M., iar in subsidiar înlocuirea sancțiunilor aplicate cu sancțiunea avertisment.
In motivare, petenta a arătat că la data de 18.07.2014, doi inspectori din cadrul intimatei s-au prezentat la punctul de lucrul al societății din C., cart. Lăpuș, ., Parter, județul D., unde se comercializează cu amânuntul, pâine si produse de panificație, constatând că pentru 3 buc. de prescura, 2 buc. colac mare, 25 buc. colac mic, nu au fost prezentate documente de proveniența, aplicând in acest sens o amendă contravențională in cuantum de 4000 lei cf. art. 2 din Legea 12/1990, iar ca sancțiune complementara confiscarea bunurilor descrise, in conformitate cu art. 4 din Legea 12/1990 Rep.
A susținut ca masurile de sancționare dispuse de către inspectorii antifraudă sunt nejustificate si nu au dorit sa asculte explicațiile administratorului societății prezentând fapta in procesul verbal doar după propria lor percepție.
Cu privire la bunurile descrise despre care inspectorii susțin ca ar reprezenta bunuri fără documente de proveniență, a susținut ca acestea erau ale vânzătoarei. Ele nu au fost găsite in spațiul de vânzare, nu erau expuse ci se aflau .-o alta încăpere-vestiar.
Petenta a mai arătat că, in conformitate cu Regulamentul de Ordine Interioara, art. 18, la cerere, salariații pot primi produse de panificație in valoare de pana la 50 lei, cu ocazia unor anumite sărbători.
De asemenea, a învederat că verificarea a avut loc la ora 8 dimineața și nu la ora 11:20, așa cum in mod fals s-a menționat in procesul verbal, apreciind ca se impune anularea acestuia având in vedere ca cele menționate sunt nesusținute, iar petenta este in măsura sa facă dovada netemeiniciei procesului verbal de contravenție. A mai susținut că inspectorii antifrauda nu au realizat o descriere suficienta a faptelor si nu au făcut nicio mențiune referitoare la împrejurările in care fapta a fost săvârșită, invocând disp. art. 16 și 17 OG 2/2001.
., petenta a solicitat transformarea sancțiunii in avertisment având in vedere disp. art. 21 alin. 3 OG 2/2001, potrivit cărora sancțiunea trebuie sa fie proporționala cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările in care a fost săvârșita fapta, de modul si de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit de urmarea produsa, precum si de circumstanțele personale ale contravenientului.
In drept, plângerea a fost întemeiată pe prevederile art. 5,7 alin. 2, art. 34 si 38 alin. 2 OG 2/2001.
Plângerea a fost legal timbrată.
S-a solicitat judecarea cauzei si in lipsă cf. art. 411 NCPC.
In dovedirea plângerii, petenta a depus la dosar procesul verbal . nr._ in original, proces verbal de predare primire din data de 18.07.2014, copie CUI, copie CI administrator, dovada achitării taxei judiciare de timbru in cuantum de 20 lei si alte înscrisuri.
Intimata A. - DIRECȚIA GENERALA ANTIFRAUDĂ FISCALĂ REGIONALA NR. 4 TÂRGU J., legal citată, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiate.
In motivare, intimata a arătat ca la data de 18.07.2014, Direcția Regionala Antifrauda Fiscala 4 Târgu J. a efectuat un control operativ si inopinat la punctul de lucru al ., situat in C., cart. Lăpuș, ..
In urma verificărilor, s-a constatat ca societatea a încălcat prevederile art. 1 lit. e din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite, republicată, in sensul ca la inventarul efectuat prin sondaj nu a putut prezenta documentele legale de proveniența pentru o parte din produsele de panificație găsite la punctul de lucru controlat, fiind sancționata cu amenda de 4000 lei cf. art. 2 din același act normativ, precum si cu confiscarea produselor de panificație pentru care nu au fost prezentate documentele legale de proveniența, potrivit art. 3 din Legea nr. 12/1990, republicată.
De asemenea, intimata a precizat ca petenta a fost sancționată contravențional după constatările făcute de echipa de control si consemnate in declarația de început de inventar, după verificarea listei de inventar si după ce vânzătoarea F. C. M. a declarat ca nu deține documente de proveniența pentru produsele de panificație menționate in procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor, produse care au fost identificate si numărate chiar de vânzătoarea punctului de lucru.
S-a atătat că, la momentul efectuării controlului, vânzătoarei F. C. M. nu a avut nimic de obiectat si a explicat inspectorilor antifraudă modul de aprovizionare a produselor de panificație, declarând ca acestea ajung dimineața in jurul orei 05:00, recepția făcându-se la începerea programului, respectiv in jurul orei 08.00.
In acest sens, referitor la susținerile petentei potrivit cărora produsele de panificație găsite in plus ar fi fost solicitate de vânzătoarea F. C. in data de 17.07.2014, intimata a opinat ca sunt nereale deoarece chiar vânzătoarea, în nota explicativă dată în data de 18.07.2014 a menționat ca nu deține documente de proveniență, evident fiind ca explicația formulată în plângere este pro causa.
In ceea ce privește pretinsa nerespectare a disp. art. 16 si 17 OG 2/2001, referitor la insuficienta descriere a faptei, intimata a subliniat faptul ca echipa de control a descris corect si complet fapta săvârșita de către petenta, aspect ce rezulta din cuprinsul procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor contestat.
Cu privire la solicitarea petentei de înlocuire a sancțiunilor aplicate prin procesul verbal cu sancțiunea avertismentului, a învederat ca sancțiunea aplicată este . de cel minim prev. de lege, iar la stabilirea cuantumului acesteia au fost respectate disp. art. 21 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
In drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe prevederile art. 205 NCPC, Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări servicii ilicite, O.P.A.N.A.F nr. 3494/2013 privind aprobarea modelului si conținutului formularului tipizat proces verbal de constatare si sancționare a contravențiilor, cod A. 14.13.22.99/7, destinat utilizării în activitatea de control a inspectorilor antifraudă din cadrul Direcției Generale Antifrauda Fiscală.
Atașat întâmpinării, intimata a depus înscrisurile în temeiul cărora a fost întocmit actul sancționator contestat.
Petenta nu a formulat răspuns la întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 18.07.2014, petenta . a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 4000 lei, deoarece în urma controlului efectuat la punctul de lucru din mun. C., cartier Lăpuș, ., parter, s-a constatat că a oferit spre vânzare 3 buc. de prescura, 2 buc. colac mare, 25 buc. colac mic, fără a deține documente de proveniență a bunurilor.
Procesul-verbal a fost semnat fără obiecțiuni de gestionarul petentei, F. C. M..
Plângerea a fost formulată în termenul legal.
În ceea ce privește legalitatea actului sancționator, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozitiilor art. 17 din OG 2/2001R, cuprinzand mentiunile obligatorii prevazute de textul normativ sub sanctiunea nulitatii absolute.
Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele de identificare ale persoanei juridice sanctionate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac.
În acest sens, instanța constată că inspectorii antifraudă au efectuat controlul la punctul de lucru al petentei în prezența numitei F. C. M., angajată în funcția de gestionar, care a fost prezentă și la întocmirea procesului-verbal, semnand de primire, consemandu-se în cuprinsul procesului-verbal că nu sunt obiecțiuni, fiind nefondate criticile de nelegalitate ridicate în speță.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că, deși OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul-verbal face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, cele consemnate fiind constatate in mod direct de agentul constatator si fiind probate cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la emitent) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment de prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează in toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția europeană a drepturilor omului, in măsura in care statul respectă limite rezonabile, având in vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, Hotărârea din 7 octombrie 1988, parag. 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, Hotărârea din 23 iulie 2002, parag. 113).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, Hotarârea din 7 septembrie 1999).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile legii nr. 12/1990R vizează sancționarea nerespectării de către operatorii economici a măsurilor ce țin de reglementarea condițiilor în care este permisă desfășurarea actelor de comerț, astfel că interesul societății în respectarea acestor norme este de o importanță deosebită.
În același timp însă, persoana sancționată în baza acestui act normativ are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din OG nr. 2/2001R), în cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita de proporționalitate între scopul urmărit de autoritățile statului, de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, Hotărârea din 4 octombrie 2007 și N. G. împotriva României, Hotărârea din 3 aprilie 2012).
Deși petenta a uzat de toate garanțiile procesuale privind dreptul la apărare, în cauză nu a fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, nefiind probată o situație de fapt contrară celei reținute în cuprinsul acestuia.
Astfel, având în vedere înscrisurile depuse la dosarul cauzei – filele 41-45 și susținerile petentei din cuprinsul plângerii contravenționale, care se coroborează cu aspectele menționate în procesul-verbal de contravenție, instanța constată că petenta se face vinovată de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa.
De altfel, petenta prin cele aratate în cuprinsul plângerii formulate recunoaște implicit faptele menționate în procesul-verbal atacat, astfel încât procesul-verbal legal întocmit face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept.
În acest sens, analizând textul normativ ce incriminează contravenția, instanța constată că intenția legiuitorului a fost de a sancționa orice activitate de comerț nedovedită sau nesusținută de documentele prevăzute de lege care să justifice caracterul licit la data efectuării controlului, aspecte ce se regăsesc în cauză câtă vreme la data verificărilor, gestionarul contravenientei, F. C. M., prezentă la punctul de lucru, potrivit declarației și notei explicative, nu a putut justifica în niciun mod legal, cu înscrisuri pertinente, proveniența bunurilor oferite spre vânzare, raportat la lista de inventariere a mărfurilor din data de 18.07.2014.
Sub acest aspect, apărările petentei privind existența unui presupus Regulament intern, emanând chiar de la persoana juridică sancționată, nu pot fi primite de instanță.
Cu toate acestea, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001- care constituie dreptul comun în materie contravențională, coroborat cu art. 38 alin. 3 din același act normativ, ce permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea ce se impune a fi aplicată contravenientului, instanța consideră că amenda în cuantum minim de 2000 lei este totuși suficientă pentru a-i atrage atenția petentei asupra obligațiilor ce îi revin potrivit legii nr. 12/1990R.
Opinia instanței se întemeiază, pe de o parte pe dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, precum și pe prevederile art. 21 alin. 3 din același act normativ, conform căruia la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină cont și de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire ale acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, instanța urmează să admită în parte plângerea și să modifice procesul-verbal de constatare a contravenției contestat . nr._/18.07.2014 în sensul că va reduce amenda contravențională aplicată de la suma de 4000 lei la suma de 2000 lei.
Va menține celelalte dispoziții ale actului sancționator.
Va atrage atenția petentei asupra respectării dispozițiilor legii nr. 12/1990R .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta ., cu sediul în mun. C., ., nr. 27, județul D., în contradictoriu cu intimatul A. - DIRECȚIA GENERALA ANTIFRAUDĂ FISCALĂ REGIONALA NR. 4 TÂRGU J., cu sediul în București, ., sector 5.
Modifică procesul-verbal de constatare a contravenției contestat . nr._/18.07.2014 în sensul că dispune reducerea amenzii contravenționale aplicate de la suma de 4000 lei la suma de 2000 lei.
Menține celelalte dispoziții ale actului sancționator.
Atrage atenția petentei asupra respectării dispozițiilor legii nr. 12/1990R .
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria C. și se soluționează de Tribunalul D..
Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
PREȘEDINTE GREFIER
C. M. M. O.
Red./tehn.CM./MO.
4ex./29.05.2015
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 2101/2015. Judecătoria CRAIOVA | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1864/2015. Judecătoria... → |
|---|
