Plângere contravenţională. Sentința nr. 2410/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2410/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 23-02-2015 în dosarul nr. 32121/215/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2410/2015
Ședința publică de la 23 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE Aurelian-Gabriel Bădulescu
Grefier V. M.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent P. C. L. și pe intimat I P J D. - S. RUTIER, având ca obiect plângere contravenționala la procesul verbal de contravenție . nr_/08.08.2014.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns av. C. N. pentru petent, lipsind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care,
În temeiul art. 131 Cod proc.civ., instanta pune în dezbatere competența instanței de judecată în soluționarea cauzei.
Av. C. pentru petent,arată că Judecătoria C. este competentă general, material si teritorial cu soluționarea cauzei.
Instanța, conform dispozițiilor art. 94 c.pc.c, art. 1 pct. 1 și art. 5 C.p.c, conform art. 126 alin. (1) din Constituția României și în temeiul disp. art. 32 alin. 2 din OG 2/2001, constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză.
Instanta pune în dezbatere durata estimată, optimă și previzibilă, necesară pentru cercetarea procesului.
Av. C. estimează că durata necesară pentru cercetarea procesului este de 2 luni de zile.
Instanța acordă cuvântul în ceea ce privește probele solicitate de către petent prin plângerea formulată.
Av. C. pentru petent solicită proba cu înscrisurile depuse și efectuarea unei adrese la intimată pentru a comunica dacă exista cameră video amplasată în zonă și dacă există înregistrări de la momentul în care petentul a fost sancționat contravențional.
Instanța, având în vedere că intimata, prin întâmpinare arată că nu deține material probator, respinge cererea formulată de petent prin apărător.
La interpelarea instanței, av. C. pentru petent, arată că nu mai are alte cereri.
După ascultarea părților prezente, instanța apreciaza ca aceasta cauza se poate soluționa la acest termen de judecata.
Instanța conform art. 244 alin. 1 Cod proc.civ., constată cercetarea procesului încheiată, în temeiul art. 392 Cod proc.civ ., instanta deschide dezbaterile asupra fondului cauzei si acorda în sens cuvântul
Av. C. pentru petent solicită admiterea excepțiilor invocate prin cererea de chemare în judecată, iar dacă se va trece peste aceste excepții ,solicită admiterea plângerii contravenționale și anularea procesului verbal de contravenție, fără cheltuieli de judecată .
Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei conform art.394 Cod proc.civ., instanța închide dezbaterile .
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria C. la data de 27.8.2014 sub nr._, petentul P. C. L. a formulat în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție al Județului D., plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . nr_ întocmit la data de 08.08.2014 și a solicitat admiterea plângerii contravenționale, anularea procesului-verbal de contravenție, exonerarea de la plata amenzii, cu consecința restituirii permisului de conducere.
Pe cale de excepție, petentul solicită sa se constate nulitatea absoluta a procesului-verbal de contravenție . nr_ întocmit la data de 08.08.2014, având in vedere ca i-au fost aplicate doua sancțiuni principale si doua complementare, deși, conform dispozițiilor legale in vigoare (respectiv art. 5 alin. 1, 2 si 7) poate fi aplicata o singura sancțiune principala (fie avertismentul ,fie amenda) și una sau mai multe sancțiuni complementare pentru contravenția săvârșită.
În motivarea plângerii, petentul arată că la data de 08.08.2014 se afla la volanul autoturismului proprietate personala marca Ford cu număr de înmatriculare_, circulând regulamentar pe raza municipiului C. și aflându-se pe . cu Bvd. N. T. a fost oprit de un agent de circulație, care după ce i-a solicitat actele la control, i-a comunicat ca este sancționat contravențional pentru ca ar fi trecut pe culoarea roșie a semaforului, nerespectând intersecția semaforizata, aplicându-i în acest sens avertisment, amenda în cuantum de 900 lei, respectiv 10 puncte amenda, precum și suspendarea permisului de conducere pe o perioada de 30 de zile.
Petentul arată că a parcurs intersecția pe culoarea verde intermitent, mențiune pe care a înțeles sa o facă și in procesul-verbal întocmit de agentul constatator, menținându-și aceeași poziție și în fața instanței de judecată.
Menționează petentul că are comportament responsabil în trafic, iar în ziua respectiva nu înțelege sa se fi făcut vinovat de săvârșirea unei contravenții, întrucât a circulat regulamentar și a respectat toate regulile de circulație.
Petentul precizează că in jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului fapta contravenționala este considerata de regula, o fapta de natura penala, indiferent de calificarea existenta în dreptul intern. Daca dreptul intern penal nu cuprinde în domeniul sau comportamentul examinat, se va utiliza criteriul naturii faptei sancționate, ce presupune o verificare a destinației normei care incriminează fapta in discuție.
In măsura în care norma în cauza are o sfera de aplicare limitata la anumite categorii de persoane si nu este de gravitate ridicata, fapta incriminata este considerata ca aparține materiei dreptului disciplinar. In ipoteza in care norma incriminatoare analizata are destinatari necalificați, aceasta trebuie considerata ca aparține dreptului penal (a se vedea cauza Cambell si Fell c. Marii Britanii, A. contra României).
De asemenea, petentul menționează că prin prisma criteriului scopului si al gravitații sancțiunii aplicate, trebuie analizata finalitatea sancțiunii aplicate, ceea ce înseamnă ca fapta este considerata aparținând domeniului dreptului penal, daca sancțiunea are caracter punitiv (aflictiv) sau preventiv. Iar în cazul în care sancțiunea aplicata are un caracter prevalent reparator fapta trebuie exclusa din materia dreptului penal.
Petentul mai arată că se retine ca fapta contravenționala incriminata prin art. 100 alin. 3 lit. "d" din O.U.G. nr. 195/2002, respectiv "nerespectarea semnificației culorii roșii a semaforului", nu este limitata la anumite categorii de persoane, prezentând caracter general, si este sancționată cu amenda, de unde rezulta scopul punitiv al sancțiunii,
Pe baza celor doua criterii aplicate în concret la cauza de fata, se distinge clar că fapta aparține domeniului penal in sensul art. 6 din Convenție, astfel încât petentul trebuie sa beneficieze de toate garanțiile conferite de aceasta norma, respectiv de prezumția de nevinovăție prevăzută de paragraful 2.
Prin urmare, sarcina probei aparține celui ce acuza, iar orice îndoiala trebuie sa profite celui acuzat.
Potrivit art. 11 din Constituția României "Statul român se obliga sa îndeplinească întocmai si cu buna-credința obligațiile ce-i revin din tratatele la k care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern" (Convenția europeana a drepturilor omului a fost ratificata de România în iunie 1994). De asemenea, art. 20 alin. 2 din Constituție prevede ca "Daca exista neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, si legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile".
In aceste condiții, instanta are obligația de a da eficienta cu prioritate dreptului internațional si de a analiza fapta contravenționala dedusa judecații conform criteriilor statuate în jurisprudența CEDO.
Având in vedere argumentele expuse anterior, petentul solicită admiterea excepției așa cum a fost invocata si constatarea nulității absolute a procesului - verbal de contravenție . nr._, iar pe fondul cauzei, în situația în care se va trece peste aceasta excepție, solicită sa se dispună admiterea plângerii contravenționale așa cum a fost formulată, anularea procesului-verbal de contravenție, exonerarea de la plata amenzii și restituirii permisului de conducere.
In drept, petentul întemeiază plângerea pe prevederile OG 2/2001.
În dovedirea plângerii, petentul înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri,planșe foto de la locul presupusei contravenții și solicită emiterea de către instanta a unei adrese prin care sa solicite de la IPJ D. - S. Rutier sa comunice daca exista camere video amplasate în zona, în speță daca exista înregistrări de la momentul în care a fost sancționat contravențional.
La data de 18.11.2014, intimata a depus întâmpinare la plângerea contravenționala formulata de petentul P. C.-L. împotriva procesului-verbal . nr._ din 08.08.2014,pe care o considera neîntemeiata.
Intimata solicită să se constate de către instanță că procesul verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de fond si forma prevăzute de OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt având in vedere ca este întocmit de un agent al statului aflat in exercițiul funcțiunii.
Intimatul considerăm că a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire in cuprinsul cererii de chemare în judecată.
Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate si temeinicie, fapta pentru care petentul a fost sancționat contravențional a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Intimatul mai arată că procesul - verbal atacat, îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16. alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările si completările ulterioare, cât si cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Fapta a fost constatată în mod direct de către agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent să constate și să sancționeze contravenții, sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Intimatul mai arată că simpla negare a petentului, în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal, atât timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.
Curtea Europeană pentru apărarea drepturilor omului a constatat deja că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. In special, art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile, luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare.
De asemenea, în doctrină s-a reținut, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal, legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincție între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.
Intimatul precizează că, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Menționează intimatul faptul ca nu deține material probator, abaterea săvârșită fiind constatată in mod direct de către agentul de politie.
Se solicită de către intimat respingerea plângerii contravenționale formulate de petent ca neîntemeiată și, pe cale de consecință, menținerea actului sancționator ca temeinic și legal.
La data de 29.12.2014, petentul a înaintat răspuns la întâmpinare prin care solicită înlăturarea ca neverosimile susținerile intimatului IPJ D., solicitând, ca și în cererea introductiva, sa se dispună admiterea plângerii contravenționale, anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ întocmit de IPJ D. - S. Rutier, exonerarea de la plata amenzii, cu consecința restituirii permisului de conducere. Pe cale de excepție, petentul solicită sa se constate nulitatea absoluta a
procesului-verbal mai sus indicat, având in vedere ca i-au fost aplicate doua sancțiuni principale si doua complementare, deși, conform dispozițiilor legale in vigoare (respectiv art. 5 alin. 1, 2 si 7 din O.G. 2/2001) poate fi aplicata o singura sancțiune principal (fie avertismentul fie amenda) și una sau mai multe sancțiuni complementare.
Petentul arată că deși nu exista material probator în cauză, așa cum intimatul susține prin întâmpinarea formulată și depusa la dosarul cauzei, agentul constatator care a întocmit procesul-verbal de contravenție nu doar ca s-a raportat la percepția sa personala, subiectiva, dar a si încălcat dispozițiile legale ori probabil ca urmare a necunoașterii a dispus doua sancțiuni principale și doua complementare și consideră ca acest proces-verbal de contravenție este nul de drept si nu poate produce efecte juridice.
Analizând actele și lucrările dosarului cauzei, instanța a reținut că:
Prin procesul verbal de contravenție . întocmit de intimata IPJ D. la data de 08.08.2014, în temeiul art. 100 alin.3 lit.d, art.101 alin.1 pct.18 și art.99 alin.2 din OUG nr.195/2002 a fost sancționat petentul cu amendă contravențională în cuantum total de 900 lei și avertisment și i s-a aplicat sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice.
S-a reținut în sarcina sa că în data de 08.08.2014, orele 15:04, a condus auto Ford cu nr._ pe . intersecția semaforizată cu ..T. și-a continuat deplasarea la culoarea roșie a semaforului aflat în funcțiune, nu purta centură de siguranță și nu a avut asupra sa documentele personale.
Petentul a semnat procesul verbal de contravenție, cu obiecțiunea că a trecut pe culoarea verde intermitentă.
Plângerea a fost formulată în termen având în vedere că procesul verbal de contravenție a fost comunicat petentului în data de 08.08.2014, iar plângerea a fost depusă la poștă de petent în data de 21.08.2014.
Conform art. 100 alin.3 lit.d din OUG nr.195/2002 constituie contravenție nerespectarea semnificației culorii roșii a semaforului.
Conform art. 101 alin.1 pct.18 din OUG nr.195/2002, constituie contravenție: nerespectarea obligației conducătorului de vehicul de a avea asupra sa documentele prevăzute la art. 35 alin. (2).
Conform art.99 alin.2 raportat la art.108 alin.1 lit.a pct.3, constituie contravenție: nerespectarea obligației de a purta, în timpul circulației pe drumurile publice, centura de siguranță ori căștile de protecție omologate, după caz.
Interpretând dispozițiile art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, reiese faptul ca persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia sa utilizeze orice mijloc de proba si sa invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării ca situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecata este de ca după ce verifică dacă plângerea a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, să hotărască asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării, după caz.
Pentru lămurirea tuturor aspectelor de fapt si de drept necesare aflării adevărului si justei soluționări a cauzei, respectând dreptul la un proces echitabil consacrat prin art. 6 paragraful 1 din CEDO, în baza art. 249 și urm. C.pr.civ., instanța a administrat toate probele admise de lege si a căror pertinență, concludentă si utilitate le-a verificat cu respectarea principiilor egalității părților, a oralității si a contradictorialității, instituite ca garanții implicite ale desfășurării procesului în condiții de echitate.
Având în vedere aceste principii, instanța reține ca procesul verbal de contravenție, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate si autenticitate, permisa de CEDO, cât timp petentului i se asigura condițiile specifice de exercitare efectiva a dreptului de acces la justiție si a dreptului la un proces echitabil.
Procesul verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale cu privire la formă și conținut
Din probatoriul administrat în cauză, respectiv din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, nu reiese o altă stare de fapt decât cea care a fost reținută în procesul verbal de contravenție, petentului aplicându-i-se pentru trei fapte contravenționale trei sancțiuni principale (două amenzi și un avertisment) și sancțiunea complementară a suspendării permisului de conducere a autovehiculelor pe drumurile publică, neexistând sub acest aspect nici un motiv de nulitate absolută.
Prin urmare, instanța, constatând că nu există nici un motiv de nelegalitate și/sau netemeinicie, prezumția relativă de veridicitate si autenticitate a procesului verbal de contravenție nefiind răsturnată de probele administrate în cauză, va respinge plângerea contravențională ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul P. C. L. cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat N. C. cu sediul în C., ., etaj 2,județul D. în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție al Județului D. cu sediul în C., ., județul D. .
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Februarie 2015.
Președinte Grefier
A.-G. B. V. M.
Red/Tehn.- 4 ex
AGB/VM- 14.04.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1355/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 2434/2015. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
