Plângere contravenţională. Sentința nr. 2706/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2706/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 02-03-2015 în dosarul nr. 41734/215/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 2706
Ședința publică de la 02 Martie 2015
Completul compus din:
Președinte-C.-F. D.-Judecător
Grefier-D. G.
Pe rol, soluționarea cauzei civile formulată petentul F. A. în contradictoriu cu intimatul IPJ D., având ca obiect "plângere contravențională".
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns petentul și C.j. O. A., pentru intimat și martora C. D. F..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
- procedura de citare este legal îndeplinită;
- cauza are ca obiect "plângere contravențională";
În raport de dispozițiile art. 219 alin. 1 C.p.civ., instanța procedează la legitimarea petentului F. A., acesta având CI . nr._, CNP:_.
C.j. O. A., pentru intimată, de pune delegație.
În temeiul dispozițiilor art. 319 și urm. C.p.civ., s-a audiat martora C. D. F., declarația acesteia fiind consemnată și atașată la dosar, conform dispozițiilor art. 323 C.p.civ.
Petentul învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat.
C.j. O. A., pentru intimat, de asemenea, învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat.
Nemaifiind alte excepții de invocat și cereri de formulat, instanța constată, în temeiul art. 244 Noul Cod de Procedură Civilă, terminată cercetarea procesului, iar în raport de dispozițiile art. 392 Cod de procedură civilă deschide dezbaterile asupra fondului.
Petentul, având cuvântul, a solicitat admiterea cererii.
C.j. O. A., pentru intimat, având cuvântul, a solicitat, în raport de dispozițiile art. 315 alin. 1 lit. c) Cpciv., înlăturarea declarației martorei audiată la acest termen, având în vedere că este colegă cu petentul, respingerea plângerii și menținerea procesului-verbal ca legal și temeinic întocmit.
În temeiul art. 394 și urm.Cod de Procedură Civilă, instanța consideră lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și închide dezbaterile, reținând cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra acțiunii civile deduse judecății:
Prin plângerea înregistrată sub nr._ /17.11.2014, la Judecătoria C., petentul F. A. a solicitat în contradictoriu cu intimatul IPJ D. – Biroul Rutier C., anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 10.04.2014.
În motivarea plângerii, petentul a susținut, în esență, că nu se face vinovat de săvârșirea faptei contravenționale reținută în sarcina sa prin procesul-verbal contestat deoarece circula regulamentar pe . la intersecția cu . nici un pieton angajat în traversare, pe trotuar, în dreptul trecerii de pietoni, dar la distanță de carosabil, a văzut că se aflau câteva persoane, dar care nu erau angajate în traversare și nici nu păreau că au de gând să traverseze, deoarece își continuau mersul pe trotuar.
A mai arătat petentul că după ce s-a asigurat că nici o persoană nu intenționa să traverseze, și-a continuat mersul, iar la scurt timp, a fost oprit de agentul constatator pentru așa-zisa neacordare de prioritate, moment în care și-a desprins centura de siguranță pentru a lua actele mașinii din torpedou și a le prezenta la control.
Totodată, petentul arată că a făcut obiecțiuni la procesul-verbal mai sus menționat, deoarece cele consemnate nu sunt adevărate, nici un pieton nefiind angajat în traversare.
La dosarul cauzei, petentul a depus, în scop probator, procesul verbal . nr._ încheiat la data de 10.04.2014.
Plângerea a fost legal timbrată.
La data de 28.11.2014, intimatul I.P.J. D. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale formulată de petent ca neîntemeiată și, pe cale de consecință, menținerea actului sancționator ca temeinic și legal și a arătat că, procesul – verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat a fost încheiat cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de O.G. numărul 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, iar starea de fapt menționată în cuprinsul său, nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului.
A mai arătat intimatul că, în cazul în care persoana propusă ca martor face parte dintre cele enumerate la art. 315 alin. 1 din codul de procedură civilă republicat, se opune ascultării acesteia.
Intimatul a precizat că, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul – verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționate în cuprinsul său.
Cu privire la temeinicia procesului – verbal, intimatul a învederat că, instanța de judecată trebuie să-i recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii și a arătat că, deși O.G. numărul 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul – verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept.
Intimatul a invocat dispozițiile art. 1 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. numărul 195/2002 Republicată privind circulația pe drumurile publice și cauza C. N. contra României și a precizat că, fapta reținută în sarcina petentului prezintă un pericol social destul de ridicat deoarece, circulând cu o viteză peste limita legală admisă, exista riscul producerii unor accidente de circulație în care să fie implicate persoane nevinovate.
A menționat intimatul că, avându-se în vedere numărul mare de accidente cu consecințe grave cu care se confruntă societatea noastră ca urmare a nerespectării regulilor de circulație de către conducătorii auto, a se permite acestora să se eschiveze de la suportarea răspunderii contravenționale ce le revine ca urmare a propriilor conduite culpabile prin ignorarea mențiunilor proceselor – verbale de constatare a contravențiilor întocmite corect, este atât contrar legii, cât și un act de iresponsabilitate socială care încurajează atitudinea de nerespectare a regulilor de circulație a acestora, lipsind-o de consecințele pe care legea le prevede.
În drept, au fost invocate dispozițiile: O.U.G. nr. 195/2002 Republicată privind circulația pe drumurile publice; Regulamentului de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 Republicată privind circulația pe drumurile publice și O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri și proba testimonială, considerând raportat la dispozițiile art. 255 alin 1 coroborat cu art. 258 din Cod de Procedură Civilă, că sunt admisibile, putând duce la soluționarea procesului, în cadrul probei testimoniale, fiind audiat martora C. D. F. propusă de către petent.
Analizând întregul material probator administrat in cauza, instanța reține următoarele:
La data de 30.10.2014, petentului F. A. i s-a încheiat procesul-verbal de contravenție . nr._ prin care i s-a aplicat amenda contravențională în cuantum de 360 lei și sancțiunea avertisment pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 135 alin. 1, lit. hdin Regulamentul de Aplicare al OUG 195/2002 și art. 36, alin. 1 din OUG 195/2002.
Din conținutul actului de constatare rezultă că la data de 30.10.2014, ora 10.25, petentul a condus autoturismul Dacia L., cu nr. de înmatriculare_ pe . intersecția cu . acordat prioritate de trecere unui grup de pietoni angajați în traversarea regulamentară a străzii și nu a purtat centura de siguranță în timpul mersului.
Procesul-verbal i-a fost comunicat petentului la data încheierii, iar plângerea contravențională a fost formulată la data de 17.11.2014 (fila 2), cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. 2/2001.
Fiind învestită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele:
Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că procesul-verbal este un act de autoritate întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, învestit de autoritatea statală pentru constatarea si sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială și care face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, fapta respectivă fiind probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).
Ca atare, procesul-verbal se bucură de forța probantă până la proba contrarie, pe care contravenientul este cel care trebuie să o facă, persoana sancționată având dreptul la un proces echitabil, în cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Astfel, deși prin plângerea formulată petentul a arătat că situația de fapt reținută de agentul constatator nu corespunde realității întrucât în momentul în care a traversat trecerea de pietoni, pe trecere nu se afla angajat în traversare niciun pieton și a purtat centura de siguranță, instanța nu poate reține că, aspectele expuse de acesta corespund adevărului deoarece se observă în mod vădit că ele reprezintă aprecieri de ordin subiectiv, făcute din dorința de a scăpa de consecințele răspunderii contravenționale, nefiind susținute de nici un mijloc de probă administrat în cauză.
În ceea ce privește declarația martorei C. D. F. audiată la propunerea petentului, instanța arată că aceasta nu este luată în considerare la stabilirea împrejurărilor săvârșirii contravențiilor având în vedere că martora este colegă de serviciu cu petentul, precum și faptul că martora nu a precizat numele străzii pe care circula petentul în momentul în care a fost oprit de agentul constatator, în declarația dată în fața instanței martora făcând referire doar la o trecere de pietoni situată pe . sporește îndoiala cu privire la faptul că aceasta ar fi observat situația de fapt relatată.
Mai mult, instanța arată că deși petentul a fost sancționat pentru faptul că nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea străzii pe trecerea de pietoni situată la intersecția str. Nicovalei cu . formulată petentul susține că a circulat regulamentar pe .>
Față de cele arătate, având în vedere că în fața instanței de judecată petentul a avut posibilitatea de a dovedi lipsa de temeinicie a actului sancționator, rezultă că faptele au fost descrise în mod corect de către agentul constatator, astfel că în mod temeinic s-a reținut în sarcina petentului F. A. încălcarea prevederilor art. 135 alin. 1, lit. h din H.G. 1391/2006 și art. 36 alin. 1 din OUG 195/2002.
Astfel, pe cale de consecință, este justificată aplicarea amenzii contravenționale în cuantum de 360 lei și avertisment, sancțiuni ce corespund gradului de pericol social al faptelor și care respectă criteriile de individualizare prevăzute de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, întrucât nerespectarea regulilor prevăzute de Codul rutier creează o stare de pericol atât pentru contravenient cat si pentru ceilalți participanți la trafic, obligațiile prevăzute de Codul Rutier fiind impuse pentru stabilirea unui comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice sau private.
Pentru aceste considerente având în vedere dispozițiile art. 31 și 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța consideră plângerea contravențională neîntemeiată, urmând să o respingă ca atare, cu consecința menținerii procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 10.04.2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată petentul F. A., domiciliat în Orșova, ., ., jud. M. în contradictoriu cu intimatul IPJ D., cu sediul în C., ., jud. D., ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare, cerere de apel ce se va depune la sediul Judecătoriei C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.03.2015.
Președinte,Grefier,
C.-F. DrăgoiDiana G.
Red. C.F.D./Tehnored. D.G.
4 ex./
| ← Validare poprire. Sentința nr. 2715/2015. Judecătoria CRAIOVA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3490/2015.... → |
|---|
