Plângere contravenţională. Sentința nr. 3130/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3130/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 09-03-2015 în dosarul nr. 35030/215/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentinta civila Nr. 3130/2015
Ședința publică de la 09.03.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE TATIANA GEORGETA CIUCĂ
Grefier L. T. N.
Pe rol solutionarea plangerii contraventionale formulata de petentul Z. D. M., in contradictoriu cu intimat M. A. de Interne – Politia Municipiului C. Biroul Rutier.
La apelul nominal făcut în ședința publică au raspuns petentul personal si asistat de av. R., lipsind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier dupa care:
Aparatorul petentului invedereaza ca petentul intelege sa renunte la judecarea prezentei cauze, instanta procedând la luarea unei declaratii in acest sens.
În temeiul art. 244 Noul Cod de Procedură Civilă instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acorda cuvântul pe fond.
Aparatorul petentului solicita sa se ia act de renuntarea la judecata.
INSTANȚA
Asupra plângerii contravenționale dedusă judecății:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 24.09.2014, sub nr._, petentul Z. D. M. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul M. A. de Interne – Politia Municipiului C. Biroul Rutier, anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/18.04.2014, inlaturarea sanctiunilor dispuse, respective amenda contraventionala in cuantum de 360 lei si sanctiunea complementara a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce pe o perioada de 30 de zile, precum si restituirea permisului de conducere.
In subsidiar, petentul a solicitat inlocuirea sanctiunii amenzii contraventionale cu sanctiunea avertisment.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că, la data de 18.09.2014, a fost sancționat cu amendă contravențională in cuantum de 360 lei si retinerea permisului de conducere, reținându-se în sarcina sa că la data menționată în actul sancționator, ar fi condus autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare_ pe . C., iar la efectuarea virajului la stânga pe . a acordat prioritate de trecere unui pieton ce traversa pe trecerea pentru pietoni semnalizata prin indicator si marcaj rutier.
Arata petentul ca cele mentionate in procesul verbal de contraventie nu corespund realitatii, intrucât in momentul in care si-a inceput virajul in partea stânga pentru a patrunde de pe . tr. N. I., trecând in acelsi timp peste trecerea de pietoni, pe aceasta trecere nu se afla niciun pieton in deplasare
În drept plângerea se întemeiază pe dispozițiile OG nr. 2/2001.
În susținerea plângerii petentul a depus la dosar procesul verbal de contravenție contestat.
La data de 21.10.2014 intimatul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, procesul-verbal de contravenție fiind încheiat cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, intimatul a solicitat instanței să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, instanța neputând da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate, altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil. În opinia sa, instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul verbal de contravenție, ceea ce este un act de autoritate. Astfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționată în cuprinsul său.
Referitor la procesul-verbal intimatul a considerat că instanța trebuie să-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent la statului aflat în exercițiul funcțiunii.
Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrinele de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
A învederat ca fapta pentru care petentul a fost sancționat a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Din analiza procesului verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute a art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Fapta a fost constatată în mod direct de agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent și să sancționeze contravenții la regimul circulației rutiere, conform prevederilor art. 109 alin. 1 din OG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare.
Procesul verbal în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsura să prezinte o probă contrară.
Potrivit art. 15 din ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, contravenția se constată printr-un proces verbal încheiat de persoane anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori. Pot fi a genți constatatori: primarii, ofițerii și subofițerii de poliție din cadrul MAI, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și lați conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al Municipiului București, precum și alte persoane prevăzute în actele normative cu caracter special.
Faptele constatate în mod direct de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund realității.
Simpla negare a petentului în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care s e bucură procesul verbal, atâta timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.
Motivul pentru care procesele-verbale prin care se constată și sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent ( agentul, în această situație ) consemnează exact faptele pe care le constată fără alte adăugiri sau deturnări ale realității. Aceasta cu atât mai mult cu cât în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni de natură disciplinară sau chiar penală.
De asemenea în doctrină s-a reținut în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincția între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, a solicitat să se constate faptul că procesul verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent și nicidecum de agentul constatator.
Astfel, procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forța probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsura să prezinte o probă contrară.
A menționat faptul că nu deține material probator, abaterea săvârșită fiind constatată în mod direct de către agentul constatator.
În temeiul art. 411 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ, a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
La termenul de azi, petentul a invederat ca inetelege sa renunte la judecarea cauzei, fiindu-i luata o declaratie in acest sens.
Cum procesul civil este guvernat de principiul disponibilitatii, care printre altele, presupune ca reclamantul are dreptul sa renunte la judecarea cererii sale, in temeiul dispozitiilor art. 406 C., instanta va lua act de renuntarea petentului la judecarea prezentei cauze.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Ia act de renuntarea petentului Z. D. M., domiciliat in C., ., ., jud. D. in contradictoriu cu intimat M. A. de Interne – Politia Municipiului C. Biroul Rutier, cu sediul in C., .. 50, jud. D., la judecarea prezentei cauze.
Cu recurs in termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi 09.03.2015.
PresedinteGrefier
T. G. C. L. T. N.
Red.T.G.C.
Tehnored.L.T.N.
4ex/01.04.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2708/2015.... | Validare poprire. Sentința nr. 2715/2015. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
