Plângere contravenţională. Sentința nr. 3121/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3121/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 09-03-2015 în dosarul nr. 26072/215/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr. 3121/2015
Ședința publică de la 09 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. T.
Grefier D. N.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent I. I. C. F. și pe intimat I. TERITORIAL DE M. D., având ca obiect plângere contraventionala A NR_.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul legal al petentei personal și asistat de av. R. E. pentru intimat c.j. T. A. și martorii V. A. M. și G. C. I. C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
În temeiul art.321 NCPC instanța procedează la audierea martorilor V. A. M. și G. C. I. C., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate dosar.
Reprezentantul petentului solicită amânarea cauzei pentru a depune la dosar extras de la Registrul Comerțului.
Reprezentanta intimatei se opune amânării cauzei pentru a depune la dosar extras de la Registrul Comerțului întrucât această proba trebuia solicitată la primul termen de judecată.
În temeiul art.254, alin.1 N.c.p.civ., instanța va constata că petenta este decăzută din dreptul de a solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, constând în extras eliberat de Oficiul Registrului Comertului întrucât aceasta nu a fost solicitată prin cererea de chemare in judecata iar petentul nu se află în niciuna din situațiile de excepție prevăzute de art. 254 alin. 2 N c pr civilă.
Nemaifiind alte cereri de formulat probe de administrat sau excepții de invocat, instanța fiind lămurită, în conformitate cu prevederile art. 394 alin 1. C proc civilă acorda cuvântul în dezbateri asupra fondului.
Reprezentantul petentei solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată, anularea procesului verbal de contraventie și exonerare de la plata amenzii. Din depozițiile martorilor audiati rezultă că situația de fapt reținută de agentul constatator nu corespunde realității . Nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimatei solicită respingerea plângerii, menținerea minimului amenzii stabilită prin actul sancționator, având în vedere declaratia pe propria răspundere completată și semnată pe propria răspundere a persoanei depistată ca desfășurând activitate pentru petentă.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 01.07.2014, sub nr._, petenta Întreprindere Individuală C. F. a formulat în contradictoriu cu intimatul I.T.M. D. plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din 20.0.2014 emis de I.T.M. D., solicitând anularea acestuia și exonerarea de măsurile dispuse; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a plângerii, petenta a arătat că la data de 19.06.2014 în jurul orei 12,45 inspectori din cadrul ITM D. au efectuat un control inopinat la punctul de lucru al societății petente.
Procesul-verbal contestat și anexa la acest proces au fost încheiate la sediul ITM D. în ziua următoare, respectiv la 20.06.2014.
În anexa I la procesul-verbal, s-a menționat că la momentul controlului numita V. A. M., ar fi declarat în scris că lucrează în societatea petentă încă din data de 18.06.2014 și nu ar fi semnat contract de muncă la începerea activității.
În aceeași anexă de constatare se stabilește și măsura întocmirii contractului de muncă individual pentru V. A. M. cu termen de realizare 25.06.2014 invocând în următorul paragraf că, de fapt, controlul s-ar fi efectuat în data de 17.06.2014 și nu în data de 19.06.2014, așa cum s-a reținut anterior.
Petenta a menționat că cele reținute în procesul-verbal nu corespund realității, deoarece aceasta nu a săvârșit fapta ilicită pentru care a fost sancționată și că numita V. A. M. nu a lucrat niciodată în societatea petentă, așa cum reiese chiar din declarația acesteia care, deși consemnată greșit, duc la concluzia că aceasta dorea să se angajeze și venise la punctul de lucru al societății cu acest scop la data controlului pentru a doua oară.
Petenta a invederat instanței că la data de 16.06.2014 sau 17.06.2014 în jurul orei 18,00 postase pe două site-uri anunțuri pentru cedarea magazinului, aspect relatat și numitei V. A. M., iar aceasta i-a solicitat să o ajute să fie angajată de viitorii noi proprietari.
Având nevoie urgentă să părăsească incinta magazinului, i-a solicitat numitei V. A. M. să aștepte în incinta magazinului timp de 15 minute, pentru a merge la farmacie să procure niște medicamente deoarece este diagnosticat cu pancreatită și avea o stare de rău la momentul respectiv.
Acest fapt s-a întâmplat și motivat de faptul că o cunoaște pe numita V. A. M. și pe părinții acesteia.
În ceea ce privește presupusa faptă reținută în sarcina sa, a menționat că la momentul efectuării controlului avea de multă vreme două angajate cu forme legale, iar V. A. M. venise pentru a doua oară să se roage să fie ajutată cu angajarea de cei care urmau să preia magazinul și nu a prestat nici un fel de serviciu pentru societatea petentă.
În drept a invocat dispozițiile OG 2/2001.
A depus la dosar procesul-verbal contestat și anexele la acest proces-verbal.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
La data de 25.09.2014, intimatul a depus întâmpinare, prin care a arătat că plângerea formulată de petentă este netemeinică și nelegală.
Astfel a arătat că procesul verbal contestat s-a întocmit în mod corect în baza Legii 53/2003 actualizată și cu respectarea O.G. 2/2001 actualizată, privind regimul juridic al contravențiilor.
Fapta pentru care petenta a fost sancționată contravențional constă în primirea la muncă a numitei V. A. M. fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 și sancționată de art. 260 alin. 1 lit. e din aceeași lege.
Intimatul a mai arătat că dovada cea mai elocventă a săvârșirii faptei reținută în sarcina petentei, o constituie declarația numitei V. A. M., declarație dată și semnată cu ocazia controlului.
Existența faptei reținute în sarcina petentei este dovedită prin declarația numitei V. A. M., care fiind intervievată pe baza fișei de identificare . nr._, declarând pe propria răspundere și însușită prin semnătură, în cuprinsul căreia menționează clar la rubrica "forma în baza căruia prestezi activitatea" nu am semnat contract de muncă.
Precizează că persoana depistată prestând activitate fără formă legală nu apare evidențiată în Registrul general de evidență a salariaților, societatea nerespectând astfel nici dispozițiile art. 4 alin. 4 lit. a HG 500/2011.
Astfel, angajatorul nu a respectat disp. art. 16 alin. 2 Legea 53/2003, potrivit cărora era obligat ca anterior începerii activității, contractul individual de muncă să fie înregistrat în REVISAL, care se transmite ITM D..
Existența faptei este dovedită și cu procesul-verbal de control ., nr._ însoțit de două file anexate, acte întocmite în prezența reprezentantului petentei și pe care acesta le-a semnat fără obiecțiuni, recunoscând astfel în mod direct aspectele constatate de către agentul constatator. Petenta avea posibilitatea dacă nu era de acord cu cele relatate în cuprinsul actului de control să-l conteste în condițiile art.1 și art.7 din Legea nr.554/2004.
Astfel, pentru motivele arătate, solicită respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată și menținerea în totalitate a procesului verbal ., nr._/20.06.2014 din care reiese în mod indubitabil veridicitatea situației de fapt găsite cu ocazia controlului efectuat la societatea petentă.
În drept, intimatul a invocat dispozițiile Legii 53/2003 actualizată.
Intimatul a depus la dosar în copie certificată înscrisurile care au stat la baza încheierii procesului-verbal de contravenție contestat.
Instanța a încuviințat pentru petentă proba cu înscrisuri și proba testimonială cu doi martori, iar pentru intimat proba cu înscrisuri.
În cadrul probei testimoniale au fost audiați martorii A. M. și G. C. I. C., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar
Analizând întregul material probator administrat in cauza, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție ., nr._/20.06.2014, încheiat de ITM D., petenta Întreprinderea Individuală C. F. a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 10.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută și sancționată de art.260, alin.1, lit. e din Legea nr.53/2003, republicată și cu avertisment pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.16, alin.3 din Legea nr.53/2003, republicată și sancționată de art.260, alin.1, lit.p din același act normativ.
S-a reținut în sarcina petentei că, în urma controlului efectuat în data de 19.06.2014, ora 12:45, la punctul de lucru al petentei situat în C., ., jud.D. de către inspectorii de muncă din cadrul ITM D. a fost depistată pe baza fișei de identificare persoana V. A. M. care presta activitate pentru petentă fără a avea încheiat contract individual de muncă.
De asemenea s-a menționat că, în urma verificării dosarelor de personal ale angajaților nu s-a făcut dovada înmânării către salariații întreprinderii(O. C., D. A. C. și Budara I. A.) a unui exemplar din contractul individual de muncă conform art.16, alin.3 din Legea nr.53/2003, republicată.
Constatând ca plângerea a fost formulata în termenul legal prevăzut de art.31, alin.1 din O.G. nr.2/2001, cu completările și modificările ulterioare, instanța urmează să verifice legalitatea si temeinicia procesului verbal contestat, conform prevederilor art.34 alin.1 din același act normativ.
Verificând actul constatator sub aspectul legalitatii, instanta apreciaza ca în cauza nu exista motive de nulitate absoluta, acesta fiind încheiat cu respectarea dispozitiilor legale incidente, referitoare la conditiile de fond si de forma a acestuia(art.17 din OG nr.2/2001).
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că procesul-verbal este un act de autoritate întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, învestit de autoritatea statală pentru constatarea si sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială și care face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, fapta respectivă fiind probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).
Ca atare, procesul-verbal se bucură de forța probantă până la proba contrarie, pe care contravenientul este cel care trebuie să o facă, persoana sancționată având dreptul la un proces echitabil, în cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Prima faptă reținută în sarcina petentei este prevăzută și sancționată de art.260, alin.1, lit.e din Legea nr.53/2003 republicată potrivit căruia constituie contravenție primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art.16, alin.(1), și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată.
Potrivit art.16, alin.1 din Legea nr.53/2003, republicată: ,, Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.,,
În cauză, instanța reține că în urma controlului efectuat în data de 19.06.2014, orele 12:45, la punctul de lucru al petentei Întreprinderea Individuală C. F. din C., ., jud.D., a fost depistată numita V. A. M. care desfășura activitate din data de 18.06.2014 pentru societatea sus-menționată fără a avea încheiat contract individual de muncă.
Situația de fapt existentă în momentul controlului este confirmată de numita V. A. M. care prin declarația pe care a dat-o în fața organului de control (fila 28) a arătat că desfășura activitate în funcția de vânzător începând cu data de 18.06.2014, se afla în perioada de probă și nu a semnat contract de muncă cu angajatorul, că a negociat cu societatea petentă un salariu de 700 lei net, urmând să-și desfășoare activitatea în intervalul orar 10-18, declarație care este rezultatul unei manifestări libere de voință.
De asemenea, instanța mai arată că declarația dată de numita V. A. M. în fața organului de control reprezintă o mărturisire extrajudiciară, fiind deci irevocabilă, putând fi revocată doar pentru eroare de fapt, împrejurare ce nu a fost dovedită în cauza de față.
Instanța urmează să înlăture atât susținerea petentei cât și depoziția numitei V. A. M., audiată în calitate de martor, în sensul că aceasta i-a ținut locul administratorului pentru o scurtă perioadă de timp, având în vedere că aceste aspecte nu au fost menționate de către martoră în fișa de identificare la momentul întocmirii și semnării acesteia și nici de societatea petentă în momentul întocmirii și semnării procesului-verbal de control și a actului sancționator.
Mai mult, susținerea petentei în sensul că numita V. A. M. nu era angajat al societății, înlocuindu-l doar pentru o perioadă scurtă de timp pe administratorul petentei, nu prezintă relevanță în cauză, întrucât desfășurarea de activități conform specificului locului de muncă, chiar și pentru o perioadă scurtă de timp, nu poate avea loc fără încheierea, în prealabil și în formă scrisă a unui contract individual de muncă, conform prevederilor art.16, alin.(1) din Legea nr. 53/2003, cu completările și modificările ulterioare.
Depoziția martorului G. C. I. C. nu va fi avută în vedere la stabilirea împrejurărilor în care s-a produs contravenția, aceasta nefiind concludentă având în vedere că aspectele relatate de martor în sensul că numita V. A. M. nu era angajata petentei, ținându-i doar locul administratorului cât timp a plecat din magazin în vederea achiziționării unor medicamente sunt cunoscute de către martor din relatările administratorului petentei.
În ceea ce privește cea de-a doua contravenție reținută în sarcina petentei prevăzută de art.16, alin.3 din Legea nr.543/2003, republicată și sancționată de art.260, alin.1, lit. p din același act normativ, instanța arată că aceasta nu a fost contestată de către petentă prin plângerea contravențională formulată.
Față de cele arătate, având în vedere că în fața instanței de judecată petenta a avut posibilitatea de a dovedi lipsa de temeinicie a actului sancționator, în raport de probele administrate în cauză, rezultă că faptele au fost descrise în mod corect de către organul de control, instanța apreciind că în mod temeinic s-a reținut în sarcina petentei Întreprinderea Individuală C. F. încălcarea obligațiilor sus-arătate și sancționarea sa în temeiul art.260, alin 1, lit. e din Codul Muncii, care se referă la primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. 1 din Codul Muncii și în temeiul art.260, alin.1, lit.p din Codul Muncii care se referă la neînmânarea către salariat a unui exemplar din contractul individual de muncă, conform art.16, alin.3.
În ceea ce privește pericolul social al faptei angajatorului, instanța constată că acesta este deosebit de grav având în vedere consecințele ce decurg din primirea la muncă a unei persoane fără forme legale de angajare atât pentru persoana în cauză care nu poate beneficia de anumite drepturi deoarece abia după momentul încheierii contractului individual de muncă salariații dobândesc drepturile prevăzute de lege, drepturi ce izvorăsc din calitatea lor de salariat( vechime în muncă, drepturi de pensie, dreptul la șomaj, dreptul la asigurări de sănătate, dreptul la concediu), cât și pentru angajator care prin neîncheierea contractului de muncă se sustrage de la plata impozitului pe salarii, nu efectuează contribuția pentru fondul de sănătate, fondul de pensii, fondul de șomaj.
Procedând în aceste fel există pericolul ca angajatorul să realizeze beneficii din exploatarea „muncii la negru”, în defavoarea salariaților cărora le sunt lezate astfel drepturile ce rezultă ca urmare a dobândirii calității de salariat. Ori, dobândirea calității de salariat are loc doar în urma încheierii unui contract individual de muncă între persoana care prestează munca și angajator.
De asemenea, instanța mai reține că gradul ridicat de pericol social a unei asemenea fapte rezultă și din limitele relativ mari ale amenzilor reglementate de actul normativ–art.260, alin 1 din Codul Muncii, legiuitorul stabilind astfel de sancțiuni având în vedere consecințele sociale și fiscale ale unor asemenea fapte, constând în lipsa măsurilor de protecție și asistență socială a persoanelor respective și al nevirării contribuțiilor la diverse bugete publice.
Pe cale de consecință, este justificată aplicarea amenzii contravenționale în cuantum de 10.000 lei, sancțiune ce corespunde gradului de pericol social al faptei și care respectă criteriile prevăzute de art.21 alin.3 din OG nr.2/2001 fiind corect individualizată în raport cu realizarea scopului sancțiunii care nu poate fii atins decât prin executarea amenzii contravenționale aplicate, în măsura în care petenta s-a manifestat în sensul nerecunoașterii faptei săvârșite.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art.34 din OG nr. 2/2001, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta Întreprinderea Individuală C. F., cu sediul în C., ., județ D., în contradictoriu cu intimatul I. Teritorial de Muncă D., cu sediul în C., ..51, județ D. împotriva procesului-verbal de contravenție ., nr._/20.06.2014, încheiat de ITM D., ca neîntemeiată.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.03.2015.
Președinte, Grefier,
L. T. D. N.
Red.Jud.L.T.
Tehnored.V.N.
4ex/07.07.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 3241/2015. Judecătoria CRAIOVA | Contestaţie la executare. Sentința nr. 3571/2015. Judecătoria... → |
|---|
