Pretenţii. Sentința nr. 3871/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3871/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 23-03-2015 în dosarul nr. 40219/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr.3871/2015
Ședința publică de la 23 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. T.
Grefier D. N.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta Asociația de P. nr.15 Craiovița Nouă și pe pârât E. A., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 09.03.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru 23.03.2015, când în aceiași compunere a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 29.11.2013, sub nr._, reclamanta Asociația de P. nr.15 Craiovița Nouă a solicitat în contradictoriu cu pârâta E. A., obligarea pârâtei la plata sumei de 6188,16 lei din care suma de 3993,47 lei reprezentând cote de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari( cheltuieli de întreținere) datorate si neachitate pentru perioada martie 2010- decembrie 2012 si 2194,69 lei, penalități de întârziere a plății.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că pârâta este membru al Asociației de P. nr.15 Craiovita Noua, fiind proprietara imobilului cu destinație de locuința situat la adresa sus menționata.
În aceasta calitate, în conformitate cu dispozițiile art.46 din Legea nr.230/2007, pârâta are obligația sa achite, lunar, cota contribuției la cheltuielile asociatiei (cheltuieli de intretinere) care ii revine dar nu si-a executat aceasta obligație pentru intervalul de timp menționat.
În conformitate cu art.49, alin.2 din Legea nr.230/2007 sumele datorate de proprietari cu titlu de cote contribuție la cheltuielile de intretinere sunt afișate lunar pe liste de plata la panoul de afisaj al blocului, termenul de plata fiind de maxim 20 de zile de la afișare.
Penalitățile au fost percepute in sistem propriu-conform hotaririlor AGP-incepind cu a 31 zi de la scadenta, in funcție de penalitățile aplicate de furnizorii de utilități.
Modalitatea de calcul este cea hotarâta de AGP, respectiv coeficient valoric rezultat din raportul penalităților aplicate de furnizorii de utilități si suma totala a valorii restantelor din luna respectiva.
Acest coeficient(care nu poate fi mai mare de 0,2%/zi)se aplica debitului principal neachitat rezultind valoarea restantei din luna respectiva.
Conform art.51 alin.2 dovada datoriei neachitate se face cu extrasul de cont de pe listele lunare de plata.
În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.46(cheltuieli de indretinere) si art.49, alin.1(penalități de intirziere) din Legea nr.230/2007.
În dovedirea acțiunii s-au depus următoarele înscrisuri: delegație, extras de cont, notă calcul penalități și extras de cont în copie liste de plată pentru perioada martie 2010- decembrie 2012.
În temeiul art.50 din legea nr.230/2007, cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
Pârâta nu a depus la dosar întâmpinare în termenul prevăzut de art.201, alin.1 N.c.p.civ.
La solicitarea instanței, la data de 18.04.2014, reclamanta a depus note scrise prin care a învederat că în conformitate cu Hotărârile Adunării Generale a Proprietarilor repartizează penalitățile percepute de furnizorii de utilități, note de calcul la care a atașat în copie notă de calcul penalități, liste de plată cu data afișării și data scadenței, facturi emise de furnizorii de utilități pentru penalități, procese-verbale ale AGP.
Prin încheierea de ședință din data de 28.04.2014, instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisuri și a încuviințat pentru pârâtă proba cu înscrisuri si proba cu expertiză specialitatea contabilitate.
Raportul de expertiză specialitatea contabilitate a fost efectuat de către expert D. L. si depus la dosar la data de 10.11.2014, asupra căruia pârâta a formulat obiecțiuni ce au fost respinse la data de 26.01.2015.
Prin încheierea de ședință din data de 17.11.2014, instanța a dispus disjungerea dosarului nr._/215/2014, dosar conexat anterior la prezenta cauză
La termenul de judecată din data de 09.03.2015, instanța a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune a capetelor de cerere privind obligarea pârâtei la plata sumelor reprezentand cote de întreținere și penalități de întârziere aferente perioadei martie 2010- august 2010.
Analizând cu prioritate conform art.248, alin.1 N.c.pr.civ. excepția prescripției dreptului material la acțiune a capetelor de cerere privind obligarea pârâtei la plata sumelor reprezentand cote de întreținere și penalități de întârziere aferente perioadei martie 2010- august 2010, invocată din oficiu, instanța reține următoarele:
Potrivit art.1 din Decretul nr.167/1958, „dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege”, termen care în acțiunile personal patrimoniale este de 3 ani conform art. 3 din același decret.
Conform prevederilor art.7 alin. 3 din Decretul nr. 167/1958 dacă dreptul este cu termen suspensiv, prescripția începe să curgă de la data când a expirat termenul, iar potrivit art. 12 din același decret, „în cazul în care un debitor este obligat la prestațiuni succesive, dreptul la acțiune cu privire la fiecare din aceste prestațiuni se stinge printr-o prescripție deosebită”.
De asemenea, în art.1, alin.2 din același act normativ se prevede că odată cu stingerea dreptului la acțiune privind un drept principal se stinge și dreptul la acțiune privind drepturile accesorii.
Prin urmare, dreptul material la acțiunea având ca obiect plata contravalorii cheltuielilor de întreținere și a penalităților de întârziere datorate de pârâtă, se stinge pentru fiecare din aceste prestații printr-o prescripție diferită al cărei termen se calculează de la data scadenței.
Astfel, instanța reține având în vedere listele de plată depuse la dosar că, cheltuielile de întreținere aferente lunii martie 2010, trebuiau achitate până la data de 31.05.2010, cheltuielile de întreținere aferente lunii aprilie 2010, trebuiau achitate până la data de 30.06.2010, cheltuielile de întreținere aferente lunii mai 2010, trebuiau achitate până la data de 31.07.2010, cheltuielile de întreținere aferente lunii iunie 2010, trebuiau achitate până la data de 30.08.2010, cheltuielile de întreținere aferente lunii iulie 2010, trebuiau achitate până la data de 31.09.2010, iar cheltuielile de întreținere aferente lunii august 2010, trebuiau achitate până la data de 30.10.2010.
În măsura în care cheltuielile de întreținere aferente lunii martie 2010 au fost scadente la data de 31.05.2010, cheltuielile de întreținere aferente lunii aprilie 2010 au fost scadente la data de 30.06.2010, cheltuielile de întreținere aferente lunii mai 2010 au fost scadente la data de 31.07.2010, cheltuielile de întreținere aferente lunii iunie 2010 au fost scadente la data de 30.08.2010, cheltuielile de întreținere aferente lunii iulie 2010 au fost scadente la data de 31.09.2010, iar cheltuielile de întreținere aferente lunii august 2010 au fost scadente la data de 30.10.2010, instanța reține că de la aceste date se calculează, conform art.7 alin. 3 din Decretul nr. 167/1958, termenul de prescripție de 3 ani.
Rezultă că, termenul de prescripție pentru cheltuielile de întreținere aferente lunii martie 2010 s-a împlinit la data de 31.05.2013, termenul de prescripție pentru cheltuielile de întreținere aferente lunii aprilie 2010 s-a împlinit la data de 01.07.2013, termenul de prescripție pentru cheltuielile de întreținere aferente lunii mai 2010 s-a împlinit la data de 31.07.2013, termenul de prescripție pentru cheltuielile de întreținere aferente lunii iunie 2010 s-a împlinit la data de 30.08.2013, termenul de prescripție pentru cheltuielile de întreținere aferente lunii iulie 2010 s-a împlinit la data de 30.09.2013, iar termenul de prescripție pentru cheltuielile de întreținere aferente lunii august 2010 s-a împlinit la data de 30.10.2013
Având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 29.11.2013, instanța constată că s-a împlinit termenul de prescripție pentru plata sumei de 329,84 lei reprezentand cote de întreținere aferente lunii martie 2010, a sumei de 92,54 lei reprezentand cote de întreținere aferente lunii aprilie 2010, a sumei de 30,16 lei reprezentand cote de întreținere aferente lunii mai 2010, a sumei de 546,42 lei reprezentand cote de întreținere și a sumei de 6,17 lei reprezentând penalități de întârziere aferente lunii iunie 2010, a sumei de 32,24 lei reprezentand cote de întreținere și a sumei de 10,52 lei reprezentând penalități de întârziere aferente lunii iulie 2010, a sumei de 25,64 lei reprezentand cote de întreținere și a sumei de 9,56 lei reprezentând penalități de întârziere aferente lunii august 2010, sume stabilite de către expert prin raportul de expertiză specialitatea contabilitate depus la dosar ca fiind datorate de pârâtă.
Față de considerentele menționate anterior, instanța va admite excepția prescripției dreptului material la acțiune a capetelor de cerere privind obligarea pârâtei la plata sumelor reprezentand cote de întreținere și penalități de întârziere aferente perioadei martie 2010- august 2010, invocată din oficiu și va respinge capetele de cerere privind obligarea pârâtei la plata sumei de 329,84 lei reprezentand cote de întreținere aferente lunii martie 2010, a sumei de 92,54 lei reprezentand cote de întreținere aferente lunii aprilie 2010, a sumei de 30,16 lei reprezentand cote de întreținere aferente lunii mai 2010, a sumei de 546,42 lei reprezentand cote de întreținere și a sumei de 6,17 lei reprezentând penalități de întârziere aferente lunii iunie 2010, a sumei de 32,24 lei reprezentand cote de întreținere și a sumei de 10,52 lei reprezentând penalități de întârziere aferente lunii iulie 2010, a sumei de 25,64 lei reprezentand cote de întreținere și a sumei de 9,56 lei reprezentând penalități de întârziere aferente lunii august 2010 ca prescrise.
Analizând actele și lucrările dosarului,pe fondul cauzei, instanța reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei totale de 6188,16 lei, din care suma de 3993,47 lei reprezentând cote întreținere restante pentru perioada martie 2010-decembrie 2012 și suma de 2194,69 lei reprezentând penalități de întârziere aferente aceleiași perioade.
În cauză, instanța a dispus efectuarea unei expertize specialitatea contabilitate, având ca obiective: să se stabilească cheltuielile de întreținere datorate de pârâtă pentru perioada martie 2010-decembrie 2012, să se stabilească dacă reclamanta a calculat penalități de întârziere în perioada martie 2010 - decembrie 2012 și să se verifice modul de calcul al acestor penalități de întârziere, în raport de înscrisurile depuse la dosar, evidentele contabile ale asociației și dispozițiile Legii nr. 230/2007 și H.G. nr.1588/2007.
În raportul de expertiză, specialitatea contabilitate efectuat în cauză, de către expert D. L., expertul a concluzionat că pentru perioada martie 2010-decembrie 2012, pârâta înregistrează un debit restant reprezentând cheltuieli de întreținere în cuantum de 3994,36 lei.
S-a arătat de asemenea că, în aceeași perioadă, valoarea penalităților de întârziere este în cuantum de 577,70 lei, penalități de întârziere care au fost calculate în conformitate cu art.25, alin.3 din HG nr.1588/2007, respectiv în funcție de penalitățile de întârziere percepute de furnizorii de utilități și repartizate restanțierilor la cotele de întreținere, proporțional cu cuantumul restanțelor.
Având în vedere că instanța a constatat că debitele și penalitățile de întârziere stabilite de către expert în raportul de expertiză pentru perioada martie 2010- august 2010, sunt prescrise, instanța urmează să analizeze cuantumul cotelor de întreținere restante și a penalităților de întârziere datorate de către pârâtă doar pentru perioada septembrie 2010-decembrie 2012.
Prin urmare din totalul debitului în sumă de 3994,36 lei stabilit de către expert pentru perioada martie 2010-decembrie 2012 se va scădea suma totală de 1056,84 lei, aferentă perioadei martie 2010-august 2010, rezultând astfel un debit în cuantum de 2937,52 lei, iar din totalul penalităților de întârziere în cuantum de 577,70 lei, stabilit de către expert pentru perioada martie 2010-decembrie 2012 se va scădea suma totală de 26,25 lei, aferentă perioadei martie 2010-august 2010, rezultând astfel un cuntum al penalităților de întârziere de 551,45 lei.
Analiza cuantumului obligațiilor pârâtei către reclamantă, făcută de către expert, în cadrul raportului de expertiză contabilă, urmează a fi însușită de instanță numai în parte respectiv numai pentru suma de 2123,82 lei reprezentând cote de întreținere restante pentru perioada septembrie 2010-decembrie 2012 și a sumei de 398,69 lei reprezentând penalități de întârziere aferente aceleiași perioade având în vedere următoarele considerente.
Astfel, în ceea ce privește cotele de contribuție, instanța constată că, la calculul cotelor de contribuție datorate de pârâtă reclamantei au fost luat în calcul și următoarele sume: în luna noiembrie 2010–suma de 105 lei reprezentând taxă instituire privilegiu, în luna ianuarie 2011 suma de 20 lei reprezentând taxe de timbru, în luna iunie 2011-suma de 14 lei reprezentând taxă de timbru, în luna iulie 2011 suma de 173 lei reprezentând onorariu executor și în luna martie 2012 suma de 501,70 lei reprezentând onorariu evaluare, rezultând astfel o sumă totală de 813,70 lei.
Potrivit art.46 din Legea nr. 230/2007, privind înființarea, organizarea si funcționarea asociațiilor de proprietari „toți proprietarii au obligația sa plătească lunar, conform listei de plata a cheltuielilor asociației de proprietari, in avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari”, obligație stabilită si prin art. 32 din H.G nr. 1588/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007.
Astfel, cheltuielile asociației de proprietari au fost prevăzute în art.47 din Legea nr.230/2007 ca fiind reprezentate de cheltuieli pe număr de persoane care locuiesc sau desfășoară activități în proprietăți individuale, prevederi din capitolul III, sectiunea 1 (Norme Metodologice din 2007) la data 21-ian-2008 pentru Art. 47, litera A. din capitolul VI
SECȚIUNEA 1: Repartizarea cheltuielilor rezultate din întreținerea, repararea și exploatarea condominiilor
Art. 32
(1) Toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari.
(2) Repartizarea cheltuielilor sau a obligațiilor financiare pe fiecare proprietate individuală revine administratorului, în cadrul contractului încheiat cu reprezentantul asociației de proprietari a condominiului. Lista de plată se semnează de administrator și de un membru al comisiei de cenzori și se aprobă de președinte prin semnătură și aplicarea ștampilei asociației, persoanele semnatare certificând și răspunzând de corectitudinea listei de plată.
(3) Niciun proprietar de apartament sau de spațiu cu altă destinație decât aceea de locuință nu va fi exceptat de la obligația de a contribui la plata cheltuielilor comune, ca urmare a renunțării la folosirea unei părți din proprietatea comună, a abandonării apartamentului sau a spațiului cu altă destinație decât aceea de locuință ori în alte situații.
Art. 33
(1) Asociațiile de proprietari constituite în condominii cu mai multe scări pot să își monteze contoare de apă pe fiecare scară în parte, pentru defalcarea consumului. Consumurile înregistrate de aceste contoare pot fi utilizate la repartizarea facturii pe fiecare scară. Diferențele față de consumul înregistrat de contorul de branșament se repartizează fiecărei scări în cote-părți egale, în baza convenției scrise dintre asociațiile de proprietari înființate pe scări sau tronsoane de clădire. Consumurile înregistrate de contoarele montate în aval de contorul de branșament nu fac obiectul contractului de furnizare a serviciului și nu determină obligații ale asociației de proprietari către furnizorul serviciului respectiv.
(2) Asociațiile de proprietari cărora li se facturează consumul în sistem paușal au obligația să declare la furnizorii de servicii, în scris, cu numele reprezentantului în clar și cu aplicarea ștampilei asociației de proprietari, pe propria răspundere, numărul mediu de persoane, ori de câte ori se produce o modificare a acestuia.
(3) Asociațiile de proprietari care au în componență cel puțin două scări sau tronsoane de clădire dotate cu contor de branșament propriu vor repartiza cheltuielile cu apa rece, apa caldă și/sau energia termică pentru încălzirea apartamentelor și a spațiilor cu altă destinație decât aceea de locuință pe scări sau tronsoane de clădire, în funcție de indicațiile contoarelor de branșament. După această repartizare, pentru lista de plată aferentă fiecărei scări sau fiecărui tronson de clădire calculul contravalorii consumului pentru fiecare apartament și spațiu cu altă destinație decât aceea de locuință se face conform prevederilor art. 47 lit. a)-c) din Legea nr. 230/2007.
prevederi din capitolul III, sectiunea 2 (Norme Metodologice din 2007) la data 21-ian-2008 pentru Art. 47, litera A. din capitolul VI
SECȚIUNEA 2: Repartizarea cheltuielilor pe număr de persoane
Art. 34
Cheltuielile care sunt determinate de numărul persoanelor care locuiesc în condominiu și nu pot fi individualizate pe fiecare proprietar pe baza unor dispozitive de măsură se repartizează proporțional cu numărul de persoane care locuiesc sau desfășoară activități în clădire în luna pentru care se calculează lista de plată și reprezintă cheltuielile asociației pentru: apă rece, caldă și canalizare; combustibil pentru prepararea apei calde de consum; energia electrică utilizată pentru funcționarea instalațiilor comune; colectarea deșeurilor menajere, vidanjare.
Art. 35
Prin hotărâre a adunării generale, pot fi exceptate de la plata cheltuielilor aferente consumului de energie electrică pentru funcționarea ascensorului/ascensoarelor persoanele care locuiesc în apartamente situate la subsol, demisol, parter, mezanin, precum și la etajul 1 din clădirile fără mezanin. De asemenea, în cazul clădirilor care au amplasate la etajele superioare băi, spălătorii, uscătorii, prin hotărâre a adunării generale, persoanele care locuiesc în apartamente situate la subsol, demisol, parter, mezanin, precum și la etajul 1 din clădirile fără mezanin pot să fie exceptate de la plata cheltuielilor aferente consumului de energie electrică pentru funcționarea ascensorului/ascensoarelor, în baza unor angajamente personale, date în scris către asociația de proprietari de către persoanele care nu folosesc spațiile de la etajele superioare.
Art. 36
(1) În clădirile în care consumul de gaze naturale pentru bucătării și spălătorii se înregistrează prin același aparat care măsoară și consumul aferent încălzirii, se stabilește consumul aferent bucătăriilor și spălătoriilor pe baza unor bareme stabilite potrivit legislației în vigoare.
(2) Pentru repartizarea valorii consumului de apă caldă menajeră pe apartamente și spații cu altă destinație decât aceea de locuință la clădirile cu centrală termică proprie, asociația de proprietari poate monta un contor pe instalația de apă caldă, astfel încât acesta să înregistreze consumul de apă caldă menajeră din condominiu. Valoarea consumului de gaze naturale, în lipsa unui contor care să înregistreze acest consum, pentru prepararea apei calde se determină pe baza unor bareme stabilite potrivit legislației în vigoare.
(3) Cheltuielile privind consumul de gaze naturale pentru încălzire la clădirile cu centrală termică proprie, în situațiile în care nu există aparate de măsură a consumului respectiv, se determină scăzând din factura de gaze naturale contravaloarea gazelor naturale rezultate pentru apa caldă și bucătării conform prevederilor de la alin. (1) și (2).
Art. 37
(1) Cheltuielile care sunt determinate de numărul persoanelor care locuiesc în condominiu și nu pot fi individualizate pe fiecare proprietar pe baza unor dispozitive de măsură se repartizează proporțional cu numărul de persoane care locuiesc sau desfășoară activități în clădire în luna pentru care se calculează lista de plată și reprezintă cheltuielile asociației pentru: apă și canalizare; combustibil pentru prepararea apei calde menajere și a hranei; energia electrică utilizată pentru funcționarea instalațiilor comune; colectarea deșeurilor menajere; vidanjare. Modul de repartizare a acestor cheltuieli se stabilește printr-o convenție aprobată de comitetul executiv al asociației de proprietari.
(2) Convenția prevăzută are durată nedeterminată, fiind valabilă pe toată perioada activității desfășurate de deținătorii prevăzuți la alin. (1), și se actualizează periodic, în funcție de elementele noi care intervin, în funcție de numărul persoanelor care desfășoară zilnic activități în spațiul sau apartamentul respectiv, de numărul mediu zilnic de clienți și de obiectul de activitate. Numărul acestora se stabilește de deținătorul spațiului și se certifică de comitetul executiv al asociației de proprietari. Acest număr se utilizează pentru calculul cheltuielilor pe persoană aferente spațiului respectiv.
(3) Convenția precizează contribuția proprietarului la cheltuielile asociației de proprietari, cu privire la consumurile care nu pot fi înregistrate distinct pe fiecare proprietate în cauză și care sunt determinate de activitatea desfășurată.
(4) Convenția completează obligațiile proprietarului față de cheltuielile din cadrul asociației de proprietari menționate la art. 47 din Legea nr. 230/2007 lit. b)-f).
(5) În situația în care, la notificarea scrisă din partea asociației de proprietari, proprietarii spațiilor cu altă destinație decât aceea de locuință din condominiu refuză încheierea convenției, sunt aplicabile criteriile stabilite și adoptate în acest sens de către comitetul executiv al asociației de proprietari prin decizie scrisă și în baza constatărilor vizuale cu privire la activitatea desfășurată din punct de vedere al numărului de persoane angajate și al numărului de clienți.
(6) În situația în care, la notificarea scrisă a proprietarului, conducerea asociației de proprietari refuză încheierea convenției, este aplicabil criteriul prevăzut la art. 47 lit. a) sau b) din Legea nr. 230/2007, după caz,cu obligația proprietarului de a declara, în scris, numărul persoanelor angajate sau care desfășoară activități în spațiul său.
Art. 38
(1) În lipsa contoarelor de înregistrare a consumului de apă la branșament, repartizarea consumului se face potrivit normelor legale, pe bază de bareme pe fiecare tip de consumator în parte.
(2) În cazurile în care condominiul dispune numai de dușuri și băi comune care deservesc apartamentele/spațiile, cheltuielile se repartizează pe fiecare proprietar în raport cu numărul persoanelor care locuiesc curent în clădire, aferent fiecărui apartament/spațiu.
(3) În cazul în care nu se pot separa, prin măsurare, consumurile de energie electrică la părțile comune ale clădirii de cele din apartamente, repartizarea acestor consumuri se realizează conform cu baremele stabilite potrivit normelor legale, pentru consumul comun și pentru deținătorii de apartamente, ținându-se seama de consumatorii electrici existenți, iar cheltuielile aferente părților de folosință comună se repartizează pe fiecare proprietar proporțional cu numărul de persoane care locuiesc în condominiu, conform cu legislația în vigoare.
cheltuieli pe consumuri individuale, cheltuieli pe cota-parte indiviză, în funcție de suprafața utilă a proprietății individuale, cheltuieli pe beneficiari, aferente serviciilor individuale ale proprietarilor, dar gestionate financiar prin intermediul asociației de proprietari, cheltuieli pe consumatori tehnici, cheltuieli de altă natură.
Ori, cheltuielile efectuate de reclamantă cu titlu de cheltuieli de executare, onorariu evaluare și taxe de timbru nu se circumscriu cheltuielilor asociației de proprietari, astfel cum acestea au fost prevăzute de textul de lege menționat anterior, recuperarea acestora neputând fi realizată prin repartizarea acestor sume pe listele lunare de plată ci exclusiv în cadrul procedurii de executare silită declanșată împotriva pârâtei și prin modalitățile specifice acesteia.
Astfel, având în vedere concluziile raportului de expertiză specialitatea contabilitate în ceea ce privește debitul datorat de pârâtă pe perioada septembrie 2010-decembrie 2012, în sensul că acesta este în cuantum de 2937,52 lei și reținând că în mod greșit suma de 813,70 lei a fost calculată ca și cotă de contribuție, instanța constată că, pentru perioada septembrie 2010-decembrie 2012 pârâta E. A. nu a achitat contravaloarea cotelor de întreținere datorate pentru apartamentul nr.28 situat în C., ., nr.2B, ., ., rezultând un debit restant la cheltuielile comune aferente acestei perioade în sumă de 2123,82 lei (2937,52 lei -813,70 lei).
Cum penalitățile de întârziere stabilite de expert la suma de 551,45 lei au fost calculate la debitul în sumă de 2937,52 lei, instanța va proceda la recalcularea acestora proporțional cu debitul în sumă de 2123,82 lei, rezultând un cuantum de 398,69 lei.
Mai reține instanța că, alin.2 al art.49 din Legea nr.230/2007 stabilește că termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, afișate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 de zile calendaristice.
Potrivit art.50 alin.1 din Legea nr.239/2007 asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit
În speță, instanța constată că, deși a fost depășit termenul scadenței cheltuielilor de întreținere ce revin pârâtei, corespunzător fiecărei luni din perioada septembrie 2010-decembrie 2012, astfel cum acestea au fost reținute anterior de către instanță, pârâta nu a făcut dovada achitării lor.
Ca atare, având în vedere că reclamanta a făcut dovada dreptului său de creanță, doar în limita sumei de 2123,82 lei reprezentând cote de întreținere restante pentru perioada septembrie 2010-decembrie 2012 și a sumei de 398,69 lei reprezentând penalități de întârziere aferente aceleiași perioade, iar pârâta nu a probat liberarea de obligație, prin plată sau într-un alt mod admis de lege, instanța va admite în parte acțiunea și va obliga pârâta la plata către reclamantă a acestor sume.
Având în vedere că cererea reclamantei este întemeiată doar în parte, iar pârâta a solicitat obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată, în temeiul art.453, alin.2 N.c.pr.civ. instanța o va obliga pe reclamanta la plata către pârâtă a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariu expert.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune a capetelor de cerere privind obligarea pârâtei la plata sumelor reprezentand cote de întreținere și penalități de întârziere aferente perioadei martie 2010- august 2010, invocată din oficiu.
Respinge capetele de cerere privind obligarea pârâtei la plata sumei de 329,84 lei reprezentand cote de întreținere aferente lunii martie 2010, a sumei de 92,54 lei reprezentand cote de întreținere aferente lunii aprilie 2010, a sumei de 30,16 lei reprezentand cote de întreținere aferente lunii mai 2010, a sumei de 546,42 lei reprezentand cote de întreținere și a sumei de 6,17 lei reprezentând penalități de întârziere aferente lunii iunie 2010, a sumei de 32,24 lei reprezentand cote de întreținere și a sumei de 10,52 lei reprezentând penalități de întârziere aferente lunii iulie 2010, a sumei de 25,64 lei reprezentand cote de întreținere și a sumei de 9,56 lei reprezentând penalități de întârziere aferente lunii august 2010 ca prescrise.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta Asociația de P. nr.15 Craiovița Nouă, cu sediul în C., ., ., .-Uscătorie, jud.D., în contradictoriu cu pârâta E. A., cu domiciliul în C., ., nr.2B, ., ..
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 2123,82 lei reprezentând cote de întreținere restante pentru perioada septembrie 2010-decembrie 2012 și a sumei de 398,69 lei reprezentând penalități de întârziere aferente aceleiași perioade.
Obligă reclamanta la plata către pârâtă a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.03.2015.
Președinte, Grefier,
L. T. D. N.
Red.Jud.L.T.
Tehnored.S.M.
4ex/10.07.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 4032/2015. Judecătoria CRAIOVA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2779/2015.... → |
|---|
