Plângere contravenţională. Sentința nr. 3418/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3418/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 13-03-2015 în dosarul nr. 35271/215/2014
Dosar nr._ plângere contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 3418
Ședința publică de la 13 Martie 2015
Completul constituit din:
Președinte: D. R. C.
Grefier: C. Ș.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul R. I. C., în contradictoriu cu intimatul I. D., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat G. C., pentru petent, consilier juridic D. E., pentru intimat și martorul P. E. B..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța procedează la audierea martorului P. E. B., propus de petent, declarația acestuia, sub prestare de jurământ, fiind consemnată și atașată la dosar.
Avocat G. C., pentru petent, depune la dosar contract/convenție de reparație din data de 10.09.2014.
Părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocat G. C., pentru petent, solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată și anularea procesului verbal de contravenție. Arată că textul de lege menționat de agentul constatator în procesul verbal, respectiv art. 102 alin. 1 pct. 2 din OUG 195/2002, este abrogat. Pe de altă parte, solicită a se observa că s-au făcut toate demersurile pentru ca numărul de înmatriculare să poată fi vizibil. Mai arată că, având în vedere că a fost sancționat cu avertisment ca sancțiune contravențională principală, consideră că aplicarea unei sancțiuni complementare constând într-un număr de puncte de penalizare nu este legală deoarece această sancțiune complementară poate fi aplicată doar în cazul în care sancțiunea principală aplicată este amenda; fără cheltuieli de judecată.
Consilier juridic D. E., pentru intimat, solicită respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea actului sancționator ca temeinic și legal, avându-se în vedere că petentul recunoaște prin plângere starea de fapt, stare de fapt care este confirmată și de martorul propus de acesta.
În replică, avocat G. C., pentru petent, arată că a recunoscut tot timpul, însă sunt incidente disp. art. 11 din OG 2/2001.
In temeiul art. 394 NCPCiv instanța declară închise dezbaterile și reține cauza in pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria C. în data de 25.09.2014 sub nr._ petentul R. I. C. a formulat plângere împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/10.09.2014 solicitând anularea acestuia.
A motivat că la data de 10.09.2014 se deplasa pe DN 65F cu autoturismul Opel cu nr. de înmatriculare DJ_, ce a fost de curând achiziționat din comunitatea europeană, având drept de circulație provizorie începând cu data de 08.09.2014, așa cum rezultă din certificatul de înmatriculare provizorie nr._.
La momentul la care au fost înmânate către proprietarul autoturismului plăcuțele de înmatriculare de către Serviciul de înmatriculări, acesta le-a montat în locul special amenajat, însă circulând cu autoturismul în data de 10.09.2014 a căzut numărul din față datorită faptului că suporturile de numere cu care era dotat autoturismul erau mai mari decât numerele de înmatriculare, astfel că acestea cădeau, motiv pentru care a fost nevoit să le pună pe bord, pentru a se vedea prin parbriz și în spate prinse în chederul de la lunetă.
Susține că presupusa faptă nu a fost săvârșită cu vinovăție astfel încât să se reține vreo culpă a sa iar în temeiul art 11 din OG 2/2001 fapta își pierde caracterul contravențional.
Mai susține că a fost sancționat și cu avertisment iar aplicarea uni sancțiuni complementare constând în puncte de penalizare nu este legală, deoarece poate ai aplicată doar când cea principală este amenda.
În plus, disp. alin. 1 al art. 101 și 102 din OUG 195/2002 nu prevede sancțiunea complementară a punctelor de penalizare.
Intimatul I. D. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
Consideră că procesul verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de formă și de fond prevăzute de OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, iar cât privește starea de fapt aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, instanța neputând da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate, altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționată în cuprinsul său.
Referitor la procesul-verbal intimata consideră că instanța trebuie să-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent la statului aflat în exercițiul funcțiunii.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrinele de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
Arată că ca fapta pentru care petentul a fost sancționat a fost constată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Din analiza procesului verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute a art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Faptele constatate în mod direct de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund realității.
Simpla negare a petentului în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal, atâta timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.
Motivul pentru care procesele verbale prin care se constată și sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent (agentul, în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată fără alte adăugiri sau deturnări ale realității. Aceasta cu atât mai mult cu cât în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni de natură disciplinară sau chiar penală.
De asemenea în doctrină s-a reținut în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincția între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, solicită să se constate faptul că procesul verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent și nicidecum de agentul constatator.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri un martor propus de petent.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 10.09.2014 a fost întocmit procesul verbal de contravenție . nr._ prin care petentul a fost sancționat cu amendă în valoare de 810 lei și avertisment întrucât pe DN 65F a condus auto Opel cu nr._ având plăcuțele de înmatriculare montate în loc impropriu, atât în partea față cât și în partea spate și nu are asupra sa actul de identitate.
Din punct de vedere al legalității, procesul verbal nu este afectat de vreunul din motivele de nulitate absolută prev de art. 17 din OG iar cel invocat de petent în sensul că necomunicare înștiințării atrage și nulitatea procesului verbal de contravenție nu este întemeiat, legea neprevăzând această condiție de validitate.
Sub aspectul temeiniciei, petentul a susținut că nu a săvârșit fapta cu vinovăție întrucât suporturile de numere aveau dimensiuni care nu permiteau fixarea acestora, prezentând un contract de reparație încheiat cu . cu sediul în localitatea Ișalnița, jud. D. din data de 10.09.2014.
În cauză a fost ascultat un martor care a relatat că la începutul lunii septembrie 2014, după ce petentul a achiziționat autoturismul, era cu acesta la terasa de lângă Judecătorie iar mașina era parcată spre ei. Observând că are numărul de înmatriculare în geam, l-a atenționat pe petent că riscă să fie sancționat iar acesta i-a spus că mașina, fiind din altă țară, numărul de la poliție nu a putut fi introdus în suport, precizând că are programare la service pentru a rezolva problema. Martorul a mai declarat că nu știe dacă au trecut 2-3 zile și a fost sunat de petent care i-a spus că a luat o amendă destul de mare pentru acest fapt și a vrut să conteste acest aspect.
Potrivit art. 26 din HG 1391/2006, proprietarul sau destinatorul legal trebuie sa fixeze plăcutele cu numărul de înmatriculare ori de înregistrare în locurile special destinate, la partea din fata si din spate a autovehiculului sau tramvaiului, după caz, iar la motocicleta si la remorca, numai la partea din spate.
Se interzice circulația pe drumurile publice a vehiculelor care nu au montate plăcutele cu numărul de înmatriculare sau, după caz, de înregistrare, în locurile stabilite.
Art. 102 alin. 2 din OUG 195/2002 prevede că amenda contravențională prevăzută la alin. (1) se aplică și conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai care săvârșește o faptă pentru care se aplică 6 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. d).
Conform art. 108 alin. 1 lit. d pct. 4 din OUG 195/2002, săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a uneia sau mai multor contravenții atrage, pe lângă sancțiunea amenzii, și aplicarea unui număr de 6 puncte de penalizare, pentru conducerea pe drumurile publice a unui vehicul fără a avea montată una dintre plăcuțele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare ori dacă plăcuțele cu numărul de înmatriculare ori de înregistrare nu sunt fixate în locurile special destinate.
În speță se constată că pentru fapta de a nu avea montate corespunzător plăcuțele de înmatriculare a fost aplicată amenda de 810 lei (9 puncte * 90 lei, pentru clasa IV de sancțiuni) iar legea (art. 102 alin. 2 coroborat cu art. 108 alin. 1 lit. d pct. 4 din OUG 195/2002) prevede și sancțiunea punctelor de penalizare, astfel că susținerea petentului că această măsura nu este stabilită de lege ori că nu se poate dispune întrucât s-a aplicat avertismentul este neîntemeiată.
Instanța nu reține nici existența unei împrejurări care să aibă caracteristicile unui caz fortuit, nefiind administrate probe din care să rezulte că petentul a comis fapta în condițiile unui caz fortuit.
Potrivit art. 11 alin. 1 din OG 2/2001, caracterul contravențional al faptei este înlăturat în cazul legitimei apărări, stării de necesitate, constrângerii fizice sau morale, cazului fortuit, iresponsabilității, beției involuntare complete, erorii de fapt, precum și infirmității, dacă are legătură cu fapta săvârșită.
În speță instanța consideră că petentul avea posibilitatea de a observa deficiențele invocate referitoare la dimensiunile suportului pentru fixarea numărului de înmatriculare și a le remedia anterior punerii în circulație a autoturismului pe drumurile publice, fiindu-i atrasă atenția în acest sens chiar de martor, în timp ce se aflau într-un loc public (la terasa de lângă Judecătorie) petentul precizând că are programare la o unitate specializată pentru reparații.
În acest context, nu se poate invoca existența cazului fortuit, petentul asumându-și consecințele faptei respective, motiv pentru care plângerea va fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petentul R. I. C., cu domiciliul în C., .. 102, ., . și domiciliul procesual ales în C., .. 17 C, ., jud. D., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/10.09.2014, în contradictoriu cu intimatul I. D., cu sediul în C., ., jud. D., ca neîntemeiată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică azi, 13.03.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
D. R. C. C. Ș.
Red./tehn. CDR
4 ex/20.07.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3514/2015.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 3524/2015. Judecătoria... → |
|---|
