Plângere contravenţională. Sentința nr. 5780/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5780/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 04-05-2015 în dosarul nr. 39547/215/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentinta civila Nr. 5780/2015
Ședința publică de la 04.05.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE TATIANA GEORGETA CIUCĂ
Grefier L. T. N.
Pe rol solutionarea plangerii contraventionale formulata de petentul B. O., in contradictoriu cu intimat I. de P. D..
La apelul nominal făcut în ședința publică au raspuns petentul si martorul D. D. D., lipsind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier dupa care:
Se constata depusa la dosar cerere formulata de catre petent prin care solicita citarea proprietarului spatiului situat sub apartamentul detinut de catre petent.
La interpelarea instantei, petentul invedereaza ca nu intelege sa se judece in contradictoriu cu proprietarul spatiului inchiriat, situat sub apartamentul proprietatea petentului, solicitând citarea acestuia cu mentiunea de a depune la dosar contractul de inchiriere.
Având in vedere solicitarea formulata de catre petent, instanta o respinge ca nefiind utila in cauza.
Petentul depune la dosar inscrisuri, respectiv adresa nr. 6550/197R/29.07.2013 emisa de Directia de Sanatate D., adresa nr._/23.03.2009 emisa de Primaria municipiului C., raport de expertiza tehnica.
In temeiul art. 321 Noul Cod de Procedura Civila, instanta procedeaza la audierea martorului D. D. D., declaratia acestuia fiind consemnata si atasata la dosar.
În temeiul art. 244 Noul Cod de Procedură Civilă instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acorda cuvântul pe fond.
Petentul solicita admiterea plângerii si anularea procesului verbal de contraventie, aratând ca nu a jignit angajatii societatii, a fost deranjat si trezit din somn si le-a solicitat acestora sa vina cu proprietarul spatiului.
INSTANȚA
Asupra plângerii contravenționale dedusă judecății:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 22.10.2014, sub nr._, petentul B. O. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratu de P. D., anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/30.09.2014 prin care a fost sanctionat cu amenda contraventionala in cuantum de 300 lei.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că, la data de 30.09.2014 ora 14,45, a fost sancționat cu amendă contravențională in cuantum de 300 lei, reținându-se în sarcina sa că la data menționată în actul sancționator, petentul afându-se la domiciliu ar fi adresat cuvinte si expresii jignitoare angajatilor . unor neintelegeri mai vechi si ar fi refuzat sa prezinte actul de identitate sau sa dea date cu privire la stabilirea identitatii.
Arata petentul ca fapta retinuta in procesul verbal nu constituie contraventie, intrucât nu a fost savârsita in spatiul public, nu a tulburat ordinea si linistea publica, s-a consumat la domiciliul petentului, care este spatiu privat, nefiind incidente dispozitiile Legii 61/1991.
De asemenea, petentul arata ca a fost deranjat si provocat in orele de odihna (12-16) in ziua de 30.09.2014 de un grup de 3 indivizi a caror identitate nu o cunoaste.
Mentioneaza petentul ca fapta consemnata in procesul verbal este probata cu un martor fara identitate care semneaza indescifrabil, procesul verbal fiind lovit de nulitate absoluta.
In drept au fost invocate dispozitiile art. 6 si 7 din Legea 61/1991.
În drept plângerea se întemeiază pe dispozițiile OG nr. 2/2001.
În susținerea plângerii petentul a depus la dosar originalul procesului verbal de contravenție contestat.
La data de 10.12.2014 intimatul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, procesul-verbal de contravenție fiind încheiat cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, intimatul a solicitat instanței să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, instanța neputând da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate, altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil. În opinia sa, instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul verbal de contravenție, ceea ce este un act de autoritate. Astfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționată în cuprinsul său.
Referitor la procesul-verbal intimatul a considerat că instanța trebuie să-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent la statului aflat în exercițiul funcțiunii.
Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrinele de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
A învederat ca fapta pentru care petentul a fost sancționat a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Din analiza procesului verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute a art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Fapta a fost constatată în mod direct de agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent și să sancționeze contravenții la regimul circulației rutiere, conform prevederilor art. 109 alin. 1 din OG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare.
Procesul verbal în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsura să prezinte o probă contrară.
Potrivit art. 15 din ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, contravenția se constată printr-un proces verbal încheiat de persoane anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori. Pot fi a genți constatatori: primarii, ofițerii și subofițerii de poliție din cadrul MAI, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și lați conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al Municipiului București, precum și alte persoane prevăzute în actele normative cu caracter special.
Faptele constatate în mod direct de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund realității.
Simpla negare a petentului în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care s e bucură procesul verbal, atâta timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.
Motivul pentru care procesele-verbale prin care se constată și sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent ( agentul, în această situație ) consemnează exact faptele pe care le constată fără alte adăugiri sau deturnări ale realității. Aceasta cu atât mai mult cu cât în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni de natură disciplinară sau chiar penală.
De asemenea în doctrină s-a reținut în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincția între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, a solicitat să se constate faptul că procesul verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent și nicidecum de agentul constatator.
Astfel, procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forța probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsura să prezinte o probă contrară.
A menționat faptul că nu deține material probator, abaterea săvârșită fiind constatată în mod direct de către agentul constatator.
În temeiul art. 411 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ, a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
La data de 26.01.2015, petentul a depus raspuns la intâmpinare prin care arata ca intimatul prin intâmpinarea depusa nu face referire la continutul plângerii contraventionale, continând trimiteri la cerintele OG 2/2001 privind regimul juridic de constatare a contraventiilor.
Petentul mai arata ca fapta retinuta pe seama petentului nu constituie contraventia prevazuta si sanctionata de art. 2 pct. 1 din Legea 61/1991, fiind generate de un grup de 3 indivizi necunoscuti si s-a consumat la domiciliul reclamantului, fapt ce rezulta din procesul verbal.
In cauza au fost administrate proba cu inscrisuri si proba testimoniala cu martorul asistent D. D. D..
Analizând întregul material probator administrat in cauza, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr.2158121încheiat la data de 30.04.2014, petentul B. O. a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 300 lei întrucât la data de 30.04.2014, aflat la domiciliu a adresat cuvinte și expresii jignitoare angajaților . unor neînțelegeri mai vechi. De asemenea la cererea îndreptățită a agenților de poliție a refuzat să prezinte actul de identitate sau să dea date cu privire la stabilirea de identitate.
Faptele reținute în sarcina petentului sunt prevăzute de dispozițiile art. 2, pct.1 și 31 din legea 61/1991 potrivit cărora constituie contravenție „săvârșirea in public de fapte, acte sau gesturi, obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natura sa tulbure ordinea si liniștea publica sau sa provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea si onoarea acestora sau a instituțiilor publice” și "refuzul unei persoane de a da relații pentru stabilirea identității sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul poliției, la cererea ori la invitația justificată a organelor de urmărire penală sau de menținere a ordinii publice, aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu" fiind sancționate conform prevederile art. 3, alin 1 lit. b și a din legea 61/1991.
În temeiul art.34 alin.1 din O.G.2/2001 instanța verifică legalitatea si temeinicia procesului-verbal.
Instanța reține că, în ceea ce privește legalitateaprocesului-verbal, petentul nu a invocat nici un motiv de nelegalitate, dar verificând din oficiu acest aspect, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal întocmit.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că procesul-verbal face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, fapta respectivă fiind probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).
Astfel, procesul-verbal se bucură de forța probantă până la proba contrarie, pe care contravenientul este cel care trebuie să o facă, persoana sancționată având dreptul la un proces echitabil, în cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
În ceea ce privește fapta reținută în sarcina petentului constând în aceea că la data de 30.04.2014, aflat la domiciliu a adresat cuvinte și expresii jignitoare angajaților . unor neînțelegeri mai vechi. De asemenea la cererea îndreptățită a agenților de poliție a refuzat să prezinte actul de identitate sau să dea date cu privire la stabilirea de identitate, instanța arată că în art. 1 teza a II-a din O.G. nr. 2/2001 modificată se prevede că, „constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, ordonanță, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, orașului, municipiului sau al sectorului municipiului București, a consiliului județean ori a Consiliului General al Municipiului București”.
Pornind de la definiția legală arătată mai sus, instanța constată că, prin contravenție se înțelege fapta antisocială, actul de conduită al unor persoane, în afara cadrului legal, prin care se aduce atingere relațiilor sociale, ocrotite prin acte normative care stabilesc drepturi și obligații ce revin fiecăruia, sau regulilor de conviețuire și comportament existente la un moment dat în societate.
În ceea ce privește latura obiectivă a faptei așa cum a fost reținută de către agentul constatator în sarcina petentului, elementul material constă într-o acțiune, respectiv aceea de a adresa cuvinte și expresii jignitoare, angajaților . ce se afla în apartamentul acestuia.
Pentru a se constata existența unei fapte contravenționale și implicit, pentru a se antrena răspunderea contravențională a unei persoane este necesar a se dovedi comportamentul ilicit al acesteia, prin întrunirea cumulativă a laturii obiective și a celei subiective a contravenției, cu atât mai mult cu cât Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, includerea contravențiilor, ca regulă, în materia penală.
Potrivit art. 2, pct. 1 din legea 61/1991 constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale să fie considerate infracțiuni, respectiv „săvârșirea in public de fapte, acte sau gesturi, obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natura sa tulbure ordinea si liniștea publica sau sa provoace indignarea cetățenilor ori sa lezeze demnitatea si onoarea acestora sau a instituțiilor publice”.
Așadar, printre condițiile cumulative în vederea existenței laturii obiective a contravenției este și aceea a săvârșirii faptei în public.
Potrivit dispozițiilor art. 184 Cod Penal o fapta se consideră săvârșită "în public" atunci când a fost comisă a) într-un loc care prin natura sau destinația lui este totdeauna accesibil publicului, chiar dacă nu este prezentă nici o persoană; b) în orice alt loc accesibil publicului, dacă sunt de față două sau mai multe persoane; c) în loc neaccesibil publicului, cu intenția însă ca fapta să fie auzită sau văzută și dacă acest rezultat s-a produs față de două sau mai multe persoane; d) într-o adunare sau reuniune de mai multe persoane, cu excepția reuniunilor care pot fi considerate că au caracter de familie, datorită naturii relațiilor dintre persoanele participante; e) prin orice mijloace cu privire la care făptuitorul și-a dat seama că fapta ar putea ajunge la cunoștința publicului.
Apărarea petentului în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu constituie contravenție deoarece nu a fost săvârșită în public este contrazisă de declarația martorului D. D. D. care a relatat faptul că petentul a apărut la geamul apartamentului proprietatea sa și a început să adreseze injurii atât martorului cât și altor două persoane, situație ce se încadrează în ipoteza prevăzută de textul legal mai sus menționat respectiv art.184 lit.c C.p.
Intrucat petentul nu a adus nici o proba in dovedirea celor sustinute in plangerea contraventionala dedusa judecatii, ne aflam in situatie in care, neexistand probe sau indicii credibile care sa rastoarne prezumtia simpla de temeinicie a actului sanctionator si dat fiind ca procesul verbal de contraventie contine constatarile personale ale agentului constatator, el face dovada situatiei de fapt ce a dus la incheierea sa.
Concluzionand asupra temeiniciei procesului verbal criticat, instanta apreciaza ca acesta respecta dispozitiile OG 2/2001 si OUG 195/2002 si ca surprinde fidel starea de fapt existenta si imputata contravenientului si pe cale de consecinta, prezumtia de legalitate si temeinicie a procesului verbal de contraventie in cauza, nu a fost rasturnata in urma probatoriului administrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulata de petentul B. O., domiciliat in C., cart. Craiovita Noua, .. 1, . in contradictoriu cu intimat I. de P. D., cu sediul in C., ., jud. D..
Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare, apel ce se depune la Judecatoria C..
Pronunțată în ședința publică azi, 04.05.2015.
PresedinteGrefier
T. G. C. L. T. N.
Red.T.G.C.
Tehnored.L.T.N.
4ex/12.06.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 7104/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 6384/2015.... → |
|---|
