Plângere contravenţională. Sentința nr. 6997/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6997/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 26-05-2015 în dosarul nr. 9255/215/2014
- plângere contravențională-
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 6997
Ședința publică de la data de 26 mai 2015
Instanța constituită din:
Președinte: Cătălina-Maria Bran
Grefier: S. A. G.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta ., în contradictoriu cu intimata I.-I. TERITORIAL NR. 6 ICJ D., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns avocat V. A. pentru petent, lipsă fiind intimatul și martorul P. F..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că la data de 06.05.2015 Primăria Municipiului Slatina a depus adresa nr._ și la data de 26.05.2015 a fost depus procesul verbal de îndeplinire a mandatului de aduce pentru martorul P. F., după care:
Instanța, față de conținutul procesului verbal de îndeplinire a mandatului de aducere pentru martorul P. F., din care rezultă că martorul desfășoară activitatea de șofer TIR în transport internațional, fără a se conoaște momentul în care se va întoarce în țară, martorul comunicând telefonic că se află în Luxembourg, în temeiul art. 113 alin 3 NCPC, pune în discuție imposibilitatea audierii acestuia.
Avocat pentru petentă arată că martorul P. F. lucrează în străinătate și solicită emiterea unei adrese către ITM pentru comunicarea datelor de identificare a angajatorului pentru a se emite adresă către acesta întrucât martorul nu se va putea prezenta fără permisiunea acestuia. Arată că nu s-au făcut mențiuni în procesul verbal de contravenție cu privire la locul de muncă al martorului P. F.. Apreciază că e utilă proba testimonială în care să fie audiat martorul asistent.
Instanța constată că martorul asistent a fost citat în repetate rânduri, inclusiv cu mandat de aducere prin care se constată imposibilitatea audierii acestuia, iar dată fiind meseria acestuia și faptul că se află în cursă în prezent fiind la Luxemburg, dar și faptul că nu poate fi stabilit dacă vreodată va putea fi prezent în țară la audiere, având în vedere și motivul citării martorului asistent, respectiv semnarea procesului verbal și scopul audierii acestuia, nu se impune emiterea adreselor către ITM și angajator, neavând certitudinea prezentării martorului sau obținerii relațiilor suficiente pentru a asigura prezența martorului, motiv pentru care în temeiul art. 313 alin 3 NCPC trece la judecarea cauzei.
În temeiul art. 292 Noul Cod de Procedură Civilă se administrează proba cu înscrisurile de la dosar.
Instanța constată, în temeiul art. 244 Noul Cod de Procedură Civilă, terminată cercetarea judecătorească.
În temeiul art. 389- art. 392 Noul Cod de Procedură Civilă acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Avocat pentru petentă solicită admiterea plângerii conform motivelor invocate în acțiune și constatarea nelegalității procesului verbal pentru că din lecturarea mențiunilor procesului verbal, care este un înscris autentic ce se supune condițiilor de fond și formă privind înscrisurile autentice, se observă că valoarea amenzii este indicata greșit, respectiv 1200 lei. Arată că pe exemplarul nr. 2 care a rămas la agentul constatator s-au făcut mențiuni de corecție a cuantumului și conform deciziei nr. 826/2005 a Tribunalului București, orice modificare și ștersătură trebuie certificată sub semnătură. Arată că modificarea de la fila 61 nu este certificată prin semnătură. Arată că este interzis să se facă modificări dacă acestea nu sunt confirmate. Totodată agentul constatator nu a permis nici martorului să semneze procesul verbal. Solicită admiterea plângerii și anularea procesului verbal și să se constate că în momentul controlului agentul constatator a procedat abuziv la ruperea sigiliului în căutarea eventualelor dispozitive. Arată că nu există abateri de la legislația rutieră pentru că nu sunt trecute în procesul verbal de contravenție. Consideră că agentul constatator a făcut un abuz în momentul în care a rupt sigiliul. Petenta nu ar fi avut interes să vicieze corectitudinea tahografului.
În temeiul art. 394 Noul Cod de Procedură Civilă, instanța consideră lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și închide dezbaterile, reținând cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele
Prin plângerea contravențională înregistrată la data de 13.03.2014, petenta . a solicitat în contradictoriu cu intimatul I.- I. Teritorial nr. 6 anularea procesului verbal . nr._ din data de 25.02.2014.
În motivarea plângerii, petenta a învederat că a fost sancționată în baza art. 8 alin. 1 pct. 14 din OG nr. 37/2007 si OG nr. 21/2009 si legea nr. 52/2010 cu amendă contravențională de 8000 lei.
În drept, își întemeiază plângerea pe dispozițiile art. 31 din OG nr. 2/2001.
Anexează la prezenta copie de pe procesul verbal de contravenție . nr._, copie a plicului în care a fost comunicat procesul verbal de contravenție pentru a putea face dovada atacării în termen a acestuia si dispoziție de achitare a taxei de timbru în cuantum de 20 de lei.
Acțiunea este legal timbrată.
la data de 07.94.2014, petenta a depus cerere de complinire a acțiunii prin care a învederat că numita B. L., în calitate de administrator al . a chemat în judecată pe ISCTR_Inspectoratul Teritorial nr. 6 CJ D. formulând plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare a contravențiilor . nr_ din data de 25.02.2014 prin care petenta a fost sancționată în baza art. 8 alin. 1 pct. 14 din Og nr. 37/2007 si Legea nr. 52/_ cu amenda contravențională în valoare de 8000 lei RON.
În fapt, in data de 25.02.2014,am fost sancționată pentru faptul ca, pe DN 65,km.21,pe raza comunei Robanesti judetul D.,in urma controlului in trafic efectuat de I. I. teritorial nr.6, prin agent constatator P. D. C.,in calitate de inspector,a fost oprit si verificat autotractorul marca volvo FH 12,nr. de înmatriculare_, tractând semiremorca humbaur, nr.de înmatriculare_ ,condus de B. M., CNP_,angajat al . in funcția de conducător auto.
În urma controlului s-a stabilit, in mod eronat considera petenta, ca aparatul tahograf de la bordul auto_ era desigilat, respectiv nu era fixat, fiind deteriorat, fapt ce poate duce la manipularea cu ușurința a acestuia de către conducătorul auto din spusele angajatului. respectiv B. M. reiese ca sigiliul era montat la locuit lui, el fiind forțat de inspectorul P. ca sa iasă, cu unghia.
Referitor la afirmația inspectorului ca:"prin utilizarea unui tahograf desigilat, acesta poate fi manipulat cu ușurința de către conducătorul auto", precizează ca in urma controlului efectuat, nu s-au găsit dovezi in acest sens, conducatorul auto având respectați timpii de condus si de odihna, acest aspect reiese din diagramele înregistrate de aparatul tahograf care a fost controlat ,cit si din certificatul de desfasurare a activității din perioada 22^02.2014,respectiv 25.02.2014.
Un alt motiv pe care se întemeiază plângerea este faptul ca, potrivit art. 16 din OG nr.2/2001,pct.6, actualizata, în procesul verbal de constatare a contravențiilor trebuie trecute in mod corect toate datele de identificare al persoanei ce reprezintă persoana juridică, respectiv .. Din analiza procesului verbal care face obiectul plingerii, la pct.2, angajatul petentei, B. M., este trecut in mod eronat ca reprezentant legal si administrator al firmei. Precizează că B. M. este angajat al . pe baza de contract,fiind doar reprezentant al persoanei juridice,calitate care nu se confunda cu cea de administrator si reprezentant legal al societății.
Având in vedere motivele enumerate mai sus, solicită admiterea plingerii si anularea procesului verbal atacat.
În drept,i-mi întemeiez plângerea pe dispozițiile art,31 din OG nr..2/2001 actualizata.
Înțelege să se folosească de proba cu martori, în persoana angajatului ., respectiv B. M. si de proba cu acte.
Anexează la prezenta o copie.precum si următoarele: copie in dublu exemplar dupa diagramele si certificatul de desfășurare a activității din perioada 22.02._14, copie in dublu exemplar dupa actul constitutiv al .,din care reiese ca B. M. nu are calitatea de reprezentant legal si administrator al ., copie in dublu exemplar dupa plicul in care a fost primita adresa din 18.03.2014.
La data de 03.06.2014, intimatul I.- I. de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier- I. Teritorial 6 a depus întâmpinare prin care solicită respingerea plângerii contravenționale formulate de . împotriva procesului verbal . nr_.
În fapt, cele relatate în cuprinsul procesului-verbal de către inspectorul de trafic reflectă starea de fapt de la momentul controlului în trafic.
Fapta constituie contravenție prevăzută de art.8 alin.l pct.14 din O.G. 37/2007, modificată și completată cu O.G. nr.21/2009 și este sancționată conform prevederilor art.9, alin.1, litera a, din același act normativ, cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier.
În ceea ce privește susținerea petentei conform căreia B. M. nu ar fi reprezentant legal și administrator al acesteia, ci doar un simplu angajat, face următoarea precizare: datele de identificare ale fiecărui operator de transport, cât și administratorul acestuia sunt preluate de către inspectorii de trafic în momentul întocmirii procesului-verbal din baza de date a Autorității Rutiere Române (ARR).
Astfel, și în cazul de față procesul-verbal de contravenție contestat a fost întocmit după ce a fost verificată baza de date a ARR, toate datele fiind preluate din acesta baza de date. Conform extrasului pe care îl anexează rezultă faptul că administrator este domnul B. M., aceeași persoana menționată și de către inspectorul de trafic la momentul întocmirii procesului-verbal, astfel că, în situația în care B. M. nu mai este administrator al S.C. S. T. S.R.L., vinovată de datele eronate ce se găsesc în baza de date a ARR se face chiar petenta, aceasta având obligația să înștiințeze ARR de orice modificare intervenită în datele firmei.
De asemenea, menționează faptul că procesul-verbal de contravenție marchează existența raportului juridic contravențional, acesta fiind actul prin care se declanșează și la care se raportează tragerea la răspundere a celor care au săvârșit contravenții. De altfel, ca orice act autentic, procesul-verbal beneficiază de o prezumție de autenticitate și veridicitate, are valoarea probantă a unui act doveditor preconstituit, care face dovada faptei comise până la proba contrarie, iar petentul care a contestat acest act administrativ oficial nu a dovedit prin probe nelegalitatea sau netemeinicia acestuia. Din acest punct de vedere consideră că plângerea nu poate fi luata în considerație întrucât fapta săvârșită conține toate elementele constitutive ale unei contravenții, agentul constatator a respectând prevederile exprese ale art.13, 14, 16 alin.l, 6 și 7, 17, 19 și 25-27 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu privire la întocmirea, modul de încheiere și comunicare al procesului-verbal de contravenție. Astfel, petenta are toate elementele de identificare, procesul-verbal de contravenție conține descrierea faptei, contravenția, temeiul legal în baza căruia a fost sancționată.
3.Fondul cauzei
a) Conform art.8 alin.1 pct.14 din O.G. nr.37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihna ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, fapta anterior amintită face parte din încălcările foarte gravă ale dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (CEE) nr. 3.821/85 și, după caz, ale Acordului AETR și constituie contravenție, dacă aceasta nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni.
In aceste condiții, procesul-verbal de contravenție este temeinic și legal, avându-se în vedere următoarele aspect:
Pentru ca transportul rutier să se desfășoare în deplină legalitate, acesta se poate efectua doar în condițiile respectării legislației stabilite de Uniunea Europeană și reglementărilor naționale din domeniul transporturilor, precum și ale acordurilor și convențiilor internaționale la care România este parte.
In acest sens, există Regulamentul Consiliului (CEE) nr.3821/85 privind aparatura de înregistrare în transportul rutier, modificat prin Regulamentul Consiliului (CE) nr.2135/98, Regulamentul Comisiei(CE) nr. 1360/2002 și Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr.561/2006, ca norme europene, iar O.G. nr.37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihna ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, modificată prin O.G. nr.21/2009, ordonanță aprobată prin Legea nr.52/2010, ca norme interne.
Astfel, prin O.G. nr.37/2007 legiuitorul a defalcat abaterile de la regulile privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, clasificându-le astfel: alineatul 1 al art.8 enumerând faptele ce reprezintă încălcările foarte grave ale dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr.561/2006 si ale Regulamentului (CEE) nr.3821/85, alineatul 2 al art.8 enumerând faptele ce reprezintă încălcările grave ale dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr.561/2006 si ale Regulamentului (CEE) nr.3821/85 si alineatul 3 al art.8 enumerând încălcările minore ale dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr.561/2006 si ale Regulamentului (CEE) nr.3821/85.
Fapta contravențională constată și reținută în actul constatator, așa cum a menționat și anterior, este o încălcare foarte gravă ale dispozițiilor Regulamentului (CE) 561/2006 și sunt prevăzute de art.8, alin.l pct.14 din O.G. nr.37/2007 modificată și completată prin O.G. nr.21/2009, aprobată cu Legea 52/2010, respectiv: pct.14: " utilizarea unor tahografe neomologate, nesigilate, necalibrate, defecte sau care au termenul de valabilitate al verificării/calibrarii periodice depășit.", și este sancționată conform prevederilor art.9 alin.l litera a din același act normativ, cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier.
Prin intermediul controalelor efectuate în trafic, este verificata repartizarea pauzelor astfel încât să se prevină conducerea abuzivă, întrucât presiunile economice și concurența din domeniul transporturilor rutiere au condus la nerespectarea de către firmele de transport a unor norme, în special a celor legate de timpul de conducere și odihnă stabilite prin Regulamentul (CE) 561/2006 sau Acordul A.E.T.R., întrucât infracțiunile și fraudele caracteristice pun în pericol siguranța rutieră și sunt inacceptabile, din motive concurențiale, pentru firmele care respectă aceste norme, ori dacă autovehiculele sunt necorespunzător dotate, cu tahografe neomologate, nesigilate, necalibrate, defecte sau care au termenul de valabilitate al verificării/calibrării periodice depășit, evident aceste dispoziții nu sunt respectate de către operatorii de transport.
Precizează, de asemenea, faptul că respectarea acestor prevederi legale, prezintă o importanță deosebită, întrucât au scopul de a îmbunătăți condițiile sociale pentru salariații care intră sub incidența lor, precum și acela de a îmbunătăți siguranța rutieră în general. Acest lucru este posibil datorită prevederilor referitoare la perioadele maxime de conducere pe zi, pe săptămână și pe o perioadă de două săptămâni consecutive, prevederii care obligă șoferii să aibă o perioadă de odihnă săptămânală cel puțin o dată la două săptămâni consecutive și prevederii care stipulează că, sub nici o formă, o perioadă de odihnă zilnică nu trebuie să fie mai scurtă de 9 ore consecutive. Datorită faptului că aceste prevederi garantează odihna adecvată și, de asemenea, luând în considerare experiența ce decurge din căile de implementare abordate pe parcursul ultimilor ani, plățile acordate în funcție de reducerea perioadelor zilnice de odihnă nu mai sunt necesare.
Art.11 din Acordul AETR, încheiat la Geneva la 1 iulie 1970, la care România a aderat prin Legea 101/1994, prevede obligația întreprinderilor de transport rutier de a organiza serviciul de transport rutier, prin folosirea aparaturii conform dispozițiilor în vigoare, astfel încât membrii echipajului auto să fie în măsură să respecte dispozițiile prezentului acord. De asemenea, trebuie "să supravegheze în mod regulat perioadele de conducere a vehiculului și perioadele altor activități, la fel ca și orele de repaus, folosind toate documentele de care ea dispune, ca de exemplu carnetele individuale de control. Dacă întreprinderea constată abateri de la prezentul acord, ea trebuie să le facă să înceteze imediat și să ia masuri pentru a evita repetarea lor...".
Pe de altă parte, solicită recunoașterea valorii probatorii a procesului-verbal, acesta fiind un act autentic întocmit de un agent constatator al statului aflat în exercițiul funcțiunii care constată starea de fapt, beneficiind de prezumțiile de legalitate, de autenticitate și veridicitate, având forță probantă, se execută din oficiu, fiind întocmit în formă "ad validitatem" cu respectarea condițiilor de formă și fond, în scopul producerii efectelor juridice pentru care a fost întocmit.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, opinează că instanța urmează a efectua analiza procesului-verbal contestat, atât prin prisma normelor interne, cât și a normelor internaționale. Astfel, având în vedere jurisprudența CEDO aplicabilă în baza art.6 din Convenție, deși și contravenientul se bucură de prezumția de nevinovăție, petentul trebuie să facă dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal, în situația în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanța în privința vinovăției "acuzatului" dincolo de orice îndoială rezonabilă, așa cum a stabilit Curtea Europeană în mod constant în jurisprudența sa.
De asemenea, în jurisprudența CEDO se reține în mod constant că prezumțiile nu sunt contrare Convenției, în acest sens prin hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku împotriva Franței, Curtea a reținut că prezumțiile sunt permise de convenție, însă acestea nu trebuie să depășească limitele rezonabile. Astfel, învederează Hotărârea din 23.11.2006 a Marii Camere, pronunțată în cauza Jussila împotriva Finlandei, unde CEDO analizează propria jurisprudența în materie, evidențiind existența unor "acuzații penale" cu grad de severitate diferit, făcând distincție între infracțiunile prevăzute de dreptul penal și restul faptelor penale, altele cât infracțiunile, situație în care "garanțiile procesual penale" recunoscute de art.6 din Convenție nu se vor aplica în aceeași măsură "faptelor penale" altele decât infracțiunile.
Principiul legalității aplicabil în dreptul administrativ, în general, și în materie contravențională, în special, presupune ca rezultatul interpretării legii contravenționale să fie în concordanță cu voința legiuitorului, iar textul nu poate fi interpretat extinctiv sau restrictiv (lex dixit quam voluit).
In situația în care va fi admisă plângerea contravențională, iar petenta a achitat contravaloarea amenzii aplicate, solicită instanței de judecată să ia act de faptul că I. are posibilitatea de a returna doar suma ce i-a fost virată în
contul său - A SE VEDEA PCT.4.1 LIT. A DIN PROCESUL-VERBAL DE
CONTRAVENȚIE, astfel că această instituție nu poate fi obligată la returnarea către petentă a întregii sume - amenda contravențională.
De asemenea, solicită să se constate faptul că sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art.8 alin.l pct.14 din OG nr.37/2007 cu modificată și completările ulterioare, precum și corecta individualizare a sancțiunii, în condițiile aplicării amenzilor în cuantumul minim prevăzut de art.9 alin.l lit.a din același act normativ, motiv pentru care nu se justifică înlocuirea amenzii contravenționale cu avertismentul.
Pentru toate aceste motive solicită respingerea plângerii formulată de petentă ca neîntemeiată și menținerea sancțiunii aplicată prin procesul-verbal de contravenție ca fiind temeinică și legală.
Depune prezenta în dublu exemplar spre a se comunica unul petentei. In situația neprezentării, în temeiul art.411 alin.l pct.2 teza a II-a și alin 2 din același articol Cod procedură civilă, solicită judecarea cauzei în lipsă.
Documente anexate: copie împuternicire nr. 7897/28.03.2014; copie proces-verbal . nr._; copie dovadă de comunicare a procesului-verbal de contravenție; copie formular de control în trafic; copie dovadă de verificare a tahografului; copii diagrame; fotocopii efectuate la momentul controlului; copie CI. conducător auto; copie certificat de înmatriculare.
În drept, își întemeiază întâmpinarea pe dispozițiile art.205 - 208 Cod procedură civilă, art.8 alin.l pct.14 din O.G. nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și a perioadelor de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, Regulamentului (CE) nr. 561 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere, de modificare a regulamentelor (CEE) nr.3821/85 și (CE) nr.2135/98 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr.3820/85 al Consiliului.
La data de 04.07.2014, petenta a depus răspuns la întâmpinarea depusă de intimatul I.- I. de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier- I. Teritorial 6.
În fapt, a învederat că agentul constatator P. D. C. în urma întocmirii procesului verbal de constatare a contravențiilor . nr._ din data de 25.02.2014, îl modifică după înmânarea acestuia contravenientului, la punctul 4.1 unde în locul sumei de 1200 lei reprezentând 70% din cuantumul amenzii prevăzută la punctul 3 lit.a), apare înurmamodificării suma de 5600 lei.
Mai mult agentul constatator trimite o copie conformă cu originalul după procesul verbal de constatare a contravențiilor . nr._ din data de 25.02.2014 atașat la întâmpinarea înaintată instanței falsificând documentul original emis făcând în același timp și uz de acest fals, așa cum rezultă din documentele pe care le atașează în xerocopie la prezenta.
Solicită respingerea motivelor invocate în întâmpinarea formulată de I. de-Stat pentru Controlul în Transportul Rutier - I. Teritorial 6 și anularea procesului verbal de constatare a contravențiilor . nr._ din data de 25.02.2014.
Anexat s-au depus următoarele înscrisuri: copie plic de corespondență, proces verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 25.02.2014.
Prin încheierea de ședință din data de 20.01.2015, instanța a dispus încuviințarea probei cu înscrisuri de la dosar si proba testimonială în cadrul căreia să fie audiat martorul B. M., probe solicitate de petent si a decăzut petenta din proba testimonială în care să fie audiat un alt martor, iar din oficiu, instanța a dispus audierea martorului P. F..
La data de 21.04.2015, instanța a dispus audierea martorului B. M., martor propus de petentă.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/25.02.2014 emis de I.-Insptectoratul Teritorial nr. 6, petenta . a fost sancționată cu amendă în cuantum de 8.000 lei.
S-a reținut că, la data de 25.02.2014 ora 8.15, pe DN 65 km 21 pe raza comunei Robănești-județul D., sensul de mers spre C., la controlul efectuat în trafic, a fost oprit și verificat conducătorul auto B. M. ce conducea autotractorul marca Volvo FH12 cu nr. înmatriculare_ ce tracta semiremorca cu nr._, ansamblu rutier utilizat de ., efectuând transport rutier de mărfuri generale pe ruta C. – C.. Inspectorii au constatat utilizarea unui aparat tahograf desigilat, respectiv din verificarea și analizarea aparatului montat pe autotractor, sigiliul acestuia cu indicativ NM023RO nu era fixat, fiind deteriorat (piciorușele de fixare pilite). Se menționează că prin utilizarea unui aparat tahograf desigilat acesta poate fi manipulat cu ușurință de către conducătorul auto. S-au făcut fotografii, s-a întocmit formular control în trafic, conducătorul auto a refuzat semnarea, iar sigiliul verificat și analizat a fost reținut.
Procesul verbal a fost semnat de martorul P. F. ce nu a putut fi audiat de instanță cu privire la modalitatea de întocmire a procesului verbal.
În ce privește legalitatea procesului verbal, instanță constată că nu sunt incidente cauze de nulitate absolută a procesului verbal ce pot fi invocate și din oficiu.
În ce privește motivele de nelegalitate invocate de petentă, instanța le apreciază ca neîntemeiate având în vedere că petenta recunoaște că șoferul B. M. este doar un angajat, fără a avea putere de reprezentare a societății, astfel că încheierea procesului verbal în lipsa contravenientului persoană juridică este legală, iar prin semnarea procesului verbal și de către un martor se respectă și dispozițiile art. 19 din OG 2/2001.
Rectificarea procesului verbal pe care o menționează petenta vizează nu amenda aplicată petentei, ci calculul sumelor reprezentând 30% și respectiv 70% din amenda de 8000 lei stabilită în sarcina petentei. O astfel de rectificare nu atrage nelegalitatea procesului verbal, cât timp amenda aplicată este corect stabilită și indicată în cuprinsul procesului verbal de contravenție. Simplul fapt că după indicarea valorii de 2400 lei reprezentând 30% din suma de 8000 lei ce trebuie virată în contul I. (sau în termen de 48 ore suma de 1200 lei), agentul constatator a înscris suma de 1200 lei (în loc de 5600 lei) ca reprezentând 70% din amenda de 8000 lei, nu reprezintă decât o eroare de calcul, cu atât mai mult cu cât indicând cât reprezintă jumătate din amenda ce trebuie virată la bugetul de stat, agentul constatator a înscris corect suma de 2800 lei.
Instanța apreciază că indicarea eronată a sumei ce trebuie achitată în contul bugetului de stat ca reprezentând 70% din amenda în cuantum de 8000 lei nu este de natură a afecta legalitatea procesului verbal și nici nu produce vreo vătămare petentei, care ar putea să calculeze singură cât fac 70% din 8000.
În privința susținerii privind greșita indicare a șoferului B. M. ca având calitatea de administrator, instanța apreciază că este neîntemeiată întrucât agenții constatatori au avut în vedere mențiunile din baza de date ARR de la data de 29.05.2014 (f. 33) în care apare în calitate de administrator numitul B. M.. Faptul că, potrivit certificatului constatator emis sub nr. 4659/05.03.2015 de ORC Gorj, reprezentant legal al petentei este asociatul B. L., iar în procesul verbal de contravenție este menționat șoferul B. M. ca fiind administrator, nu este de natură a produce vreo vătămare petentei, cu atât mai mult cu cât acesta este și soțul reprezentantului legal al societății, iar petenta nu a indicat în concret în ce mod a fost vătămată prin această mențiune.
Prin urmare, instanța reține că procesul verbal este legal întocmit.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional este un mijloc de probă care nu face dovada vinovăției petentei, ci dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Petenta beneficiază în prezenta cauză de o prezumție de nevinovăție care nu este însă absolută, așa cum nu este absolută nici obligația intimatei de a suporta întreaga sarcină a probei. Faptele constatate personal de către inspectorul de trafic dau naștere unei prezumții simple în ce privește situația desfășurării evenimentelor, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Instanța are obligația de a asigura un raport de proporționalitate între aceste prezumții în vederea respectării caracterului echitabil al procedurii în ansamblu, atunci când administrează și apreciază probatoriul.
Analizând înscrisurile depuse de petentă la dosar și declarația martorului B. M., instanța constată că acestea nu fac dovada contrară celor reținute prin procesul verbal de contravenție.
Instanța apreciază ca fiind subiectivă declarația martorului B. M., fiind dată în scopul înlăturării răspunderii contravenționale a petentei, motiv pentru care o înlătură. În formarea opiniei instanței, se are în vedere faptul că martorul este nu doar angajat al petentei, ci chiar soțul numitei B. L., reprezentantul legal al petentei ., astfel că în această calitate are tot interesul să se dovedească netemeinicia faptei imputate petentei, respectiv împrejurarea că ruperea sigiliului ar fi fost făcută chiar de agentul constatator.
De altfel, martorul nu a oferit niciun fel de informație de natură a face credibil faptul pretins, niciun fel de justificare rațională a motivului pentru care agenții constatatori ar fi ajuns să impute utilizatorului autovehiculului săvârșirea unei fapte care s-ar fi datorat culpei lor.
În plus, prin procesul verbal de contravenție s-a reținut că piciorușele sigiliului erau pilite, iar nu rupte cum a declarat martorul.
În privința susținerilor petentei conform cărora în urma controlului efectuat de inspectorii I. nu au fost găsite nereguli cu privire la respectarea timpilor de condus și odihnă, instanța reține că aceasta împrejurare nu dovedește că petenta nu a săvârșit contravenția de a utiliza un aparat tahograf modificat prin ruperea sigiliilor. Tocmai faptul că prin ruperea sigiliilor, aparatul tahograf poate fi ușor manipulat pentru a fi efectuate modificări cu privire la timpul de condus sau de odihnă, iar diagramele tahograf depuse de părți dovedesc respectarea dispozițiilor privitoare la timpul de condus, poate fi un argument în susținerea acuzației aduse petentei. Este logic că utilizând un aparat tahograf cu sigiliile rupte, conducătorul auto putea manevra acesta aparat în așa fel încât să indice un timp de condus și de odihnă corespunzător normelor legale.
Toate aceste argumente formează convingerea instanței că cele reținute prin procesul verbal de contravenție corespund realității și, întrucât petenta ce a contestat situația de fapt reținută în procesul-verbal, nu a dovedit prin probele administrate netemeinicia faptei reținute în sarcina sa, nu a prezentat o explicație rațională motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia și nici nu a dovedit vreo cauză exoneratoare de răspundere contravențională, instanța reține că procesul verbal este legal și temeinic întocmit, fiind astfel înlăturată prezumția de nevinovăție de care se bucură acesta și confirmată situația de fapt reținută de agentul de poliție.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
În analiza proporționalității sancțiunii aplicate, se constată că utilizarea unui tahograf desigilat ce permite manevrarea acestuia face imposibil controlul asupra modului real de respectare a timpului legal de conducere și de odihnă, iar nerespectarea timpului de odihnă constituie un pericol real pentru siguranța circulației, viața și integritatea fizică a celorlalți participanți la trafic, dar chiar și a angajatului petentei, cu atât mai mult cu cât specificul activității petentei constă în transport rutier mărfuri, astfel că aplicarea sancțiunii contravenționale s-a făcut în concordanță cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, fiind în limitele prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. c din OG. nr. 37/2007.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, instanța urmează a respinge plângerea formulată împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/25.02.2014 emis de I.-Insptectoratul Teritorial nr. 6, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta . cu sediul în ., ., nr. 787, județul Gorj, în contradictoriu cu intimata I.-I. TERITORIAL NR. 6 ICJ D. cu sediul procesual ales în Drobeta T. S., ., nr. 2C, județul M., ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică azi, 26 mai 2015.
Președinte, Grefier,
C.-M. B. S. A. G.
Red.. jud. C.M.B.
Tehnored. gref. S.A.G.
16.07.2015, 4 ex.
| ← Investire cu formulă executorie. Sentința nr. 6234/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 6154/2015.... → |
|---|
