Plângere contravenţională. Sentința nr. 8177/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8177/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 15-06-2015 în dosarul nr. 34726/215/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr.8177/2015
Ședința publică de la 15 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. T.
Grefier D. N.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent D. T. și pe intimat I. D. SECTIA I POLITIE, având ca obiect plângere contraventionala AP NR_.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru petent av. F. G., lipsă fiind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-au depus prin Serviciul Registratură relațiile solicitate de la Poliția Municipiului C.- Sectia 1 Politie.
Nemaifiind alte cereri de formulat probe de administrat sau excepții de invocat, instanța fiind lămurită, în conformitate cu prevederile art. 394 alin 1. C proc civilă acorda cuvântul în dezbateri asupra fondului.
Reprezentantul petentului solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată, anularea procesului verbal de contravenție. Petentul a făcut dovada prin probele administrate în cauza că acesta a fost persoana agresată.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 19.09.2014, sub nr._, petentul D. T., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. D.–Secția 1 Poliție a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție ., nr._ din 19.08.2014 emis de I.P.J. D.–Secția 1 Poliție, solicitând, în principal, anularea acestuia și exonerarea de măsurile dispuse, iar, în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea "avertisment".
În motivarea în fapta a plângerii, petentul a arătat că nu a săvârșit faptele pentru care a fost acuzat și care constituie contravenție potrivit art.2 pct. 1 Legea 61/1991 rep.
Incidentul petrecut între petent și soția sa D. E. și trei membrii ai familiei Cotoran, la data de 25.08.2014, în beciul imobilului din ., a fost prezentat tendențios de familia Cotoran și inexplicabil preluat de agentul de poliție, care l-a sancționat.
Petentul a menționat că cele reținute în procesul-verbal nu corespund realității, deoarece acesta nu a săvârșit fapta ilicită pentru care a fost sancționat și acesta alături de soția sa și copii acestora sunt proprietarii imobilului din C., ., jud.D. (casă cu mai multe apartamente). În acest imobil, locuiește și familia Cotoran, care a cumpărat o încăpere situată la mansarda imobilului. Între familia petentului și familia Cotoran există o stare de tensiune mai veche, care a generat mai multe sesizări și plângeri penale, dar și o . procese civile.
La data de 25.07.2014–vineri–în jurul orie 19,00, numita Cotoran F. însoțită de fiicele ei Cotoran S. și Cotoran A., au pătruns în beciul imobilului lor cu o echipă de muncitori, în vederea efectuării unui racord la rețeaua de apă (racordarea rețelei interne, la rețeaua de apă dinafara imobilului).
Întrucât instalația de apă din interiorul imobilului–ce se dorea a fi racordată la rețeaua de apă a orașului duce într-un spațiu amenajat abuziv de familia Cotoran (proprietate comună) – aspect disputat în prezent la instanța de judecată (o primă hotărâre judecătorească fiindu-i favorabilă și obligând familia Cotoran să desființeze respectiva împrejmuire și instalațiile de apă, canalizare și curent improvizate), s-au opus și au rugat echipa de muncitori să părăsească imobilul, precizându-le că se află pe o proprietate privată.
Deși familia Cotoran are în proprietate o boxă care se află la subsolul imobilului, aceasta este poziționată chiar la . timp ce locul unde urma să se facă racordul respectiv, se află în capătul celălalt al beciului (amenajat în sala de servit masa)–proprietatea familiei petentului.
Muncitorii au înțeles situația și au părăsit imobilul, moment în care Cotoran F. și Cotoran S. s-au repezit la petent și au început să îl lovească cu pumnii, doborându-l la pământ. În cădere, a căzut peste un scaun din apropiere. În același timp, Cotoran A. se poziționase între soția petentului, D. E. și locul în care era agresat petentul și ținea cu mâna dreaptă telefonul îndreptat către locul agresiunii, lăsând impresia că intenționează să filmeze ce se petrecea.
Când soția petentului D. E. a încercat să intervină să nu mai fie lovit, aceasta a fost lovită în cap, deasupra urechii drepte, de Cotoran A. cu telefonul pe care-l ținea în mână. Lovitura i-a spart capul și a dezechilibrat-o, obligând-o să se așeze pe un scaun din apropiere. În acest timp, petentul reușise să se ridice de jos și se proteja de loviturile lui Cotoran F. și Cotoran S., cu scaunul peste care căzuse.
Observând că soția petentului este plină de sânge, Cotoran A. a fugit din beci, acesta fiind și momentul când a încetat și . asupra sa.
Văzând cele întâmplate și faptul că soția era plină de sânge, amețită și pe cale să-și piardă cunoștința, nepoata petentului A. E. A. M. a sunat la 112, solicitând intervenția poliției și a unui echipaj Smurd.
Odată cu venirea echipajului de poliție–care a sosit înaintea echipajului Smurd – s-a reîntors în beci și Cotoran A., și împreună cu mama și sora ei încercau să convingă polițiștii că nu erau ele care provocaseră scandalul și că în realitate petentul ar fi lovit-o pe soția sa cu scaunul în cap.
Soția petentului a fost transportată la spital în vederea acordării de îngrijiri medicale, aparatura echipajului Smurd stabilind că aceasta intrase deja în fibrilații, având tensiunea foarte mare.
Petentul a precizat că soția sa este grav bolnavă cu inima, șocul și lovitura primită putând să-i fie fatale.
În ziua de 28.07.2014–luni–au fost chemați la sediul Poliției pentru a da declarații.
Având în vedere că se adresaseră unui medic legist, iar acesta îi trimisese la spital pentru a completa formularele specifice, petentul a menționat că nu au ajuns să dea respectivele declarații. S-a prezentat familia Cotoran, care a declarat o cu totul alta stare de fapt, decât cea petrecută în realitate.
Polițistul și-a însușit varianta familiei Cotoran și a procedat la amendarea petentului și a soției sale.
Petentul a invederat instanței că sunt persoane în vârstă și bolnave și au fost agresați fizic și verbal în propria lor locuință.
În subsidiar, în temeiul art.21, alin.3 și art.6, art.7 din O.G. nr.2/2001, a solicitat instanței înlocuirea sancțiunii amenzii, cu sancțiunea avertismentului.
În sprijinul acțiunii, petentul a depus la dosar procesul-verbal contestat, copia plângerii prealabile, copie certificat medico-legal.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
La data de 13.11.2014 intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat să se constate că procesul-verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, solicită ca instanța să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului și că în opinia acesteia, instanța nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal care este un act de autoritate.
Susține că măsura dispusă de agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând dovada deplină a situației de fapt menționată în cuprinsul său.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, invederează că deși OG 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare, din economia art. 34 rezultă că procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și încadrării în drept.
Mai mult, susține că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislativ este unanim acceptată, atât de doctrina de specialitate cât și în practica instanțelor judecătorești.
Solicită să se observe că fapta pentru care petentul a fost sancționat a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul-verbal care a fost legal întocmit se bucură de prezumția de temeinicie.
Procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
A solicitat probei cu înscrisurile care au stat la baza încheierii actului sancționator și proba testimonială cu martorul asistent G. C..
Solicită să se aibă în vedere disp. Art. 254 N.C.P.CIV., potrivit cărora dovezile care nu au fost cerute prin cererea de chemare în judecată nu vor mai putea fi cerute decât în condițiile prev. de art. 254 al. 2 din același act normativ, întrucât în caz contrar, se creează contravenientului o poziție net favorabilă, apărările și probele propuse de intimat raportându-se doar la motivele invocate de petent prin cererea de chemare în judecată.
Pentru motivele arătate, solicită respingerea plângerii ca neîntemeiată și, în consecință menținerea actului sancționator ca temeinic și legal.
Atașat s-au depus în copie: declarații, fișă intervenție eveniment.
Instanța a încuviințat pentru petent proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorul S. Victorița și pentru intimat proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorul G. C..
În ședința publică din data de 11.05.2015 au fost audiați martorii S. Victorița și G. C., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.
Analizând întregul material probator administrat in cauza, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție ., nr._/29.08.2014, încheiat de Poliția Municipiului C., Secția 1 Poliție, petentul D. T. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 200 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.2, alin.1, pct. 1 din Legea nr.61/1991, republicata si sanctionată de art.3, alin.1, lit.b din același act normativ.
S-a reținut în sarcina petentului că, în data de 25.07.2014, orele 19:00, aflându-se la subsolul imobilului din C., ., jud.D. a avut discuții neprincipiale, a adus cuvinte și expresii jignitoare familiei Cotoran care încerca să se branșeze la țeava de apă ilegal fără acordul său, ajungând să se îmbrâncească reciproc.
Constatând ca plângerea a fost formulată în termenul legal prevăzut de art.6 din Legea nr.61/1991, republicată, instanța urmează să verifice legalitatea si temeinicia procesului-verbal contestat, conform prevederilor art.34, alin.1 din O.G. nr. 2/2001.
Verificând actul constatator sub aspectul legalitatii, instanta apreciaza ca în cauza nu exista motive de nulitate absoluta, acesta fiind încheiat cu respectarea dispozitiilor legale incidente, referitoare la conditiile de fond si de forma a acestuia(art.17 din OG nr.2/2001).
Astfel, procesul-verbal conține numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că procesul-verbal face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, fapta respectivă fiind probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).
Astfel, procesul-verbal se bucură de forța probantă până la proba contrarie, pe care contravenientul este cel care trebuie să o facă, persoana sancționată având dreptul la un proces echitabil, în cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Referitor la fapta reținută în sarcina petentului, constând în aceea că, în data de 25.07.2014, orele 19:00, aflându-se la subsolul imobilului din C., ., jud.D. a avut discuții neprincipiale, a adus cuvinte și expresii jignitoare familiei Cotoran care încerca să se branșeze la țeava de apă ilegal fără acordul său, ajungând să se îmbrâncească reciproc, instanța arată că în art.1 teza a II-a din O.G. nr. 2/2001 modificată se prevede că, „constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, ordonanță, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, orașului, municipiului sau al sectorului municipiului București, a consiliului județean ori a Consiliului General al Municipiului București”.
Pornind de la definiția legală arătată mai sus, instanța constată că, prin contravenție se înțelege fapta antisocială, actul de conduită al unor persoane, în afara cadrului legal, prin care se aduce atingere relațiilor sociale, ocrotite prin acte normative care stabilesc drepturi și obligații ce revin fiecăruia, sau regulilor de conviețuire și comportament existente la un moment dat în societate.
În ceea ce privește latura obiectivă a faptei așa cum a fost reținută de către agentul constatator în sarcina petentului, elementul material constă într-o acțiune, respectiv aceea de a adresa cuvinte și expresii jignitoare, familiei Cotoran, în timp ce se afla la subsolul imobilului din C., ., jud.D., imobil în care așa cum rezultă din probele administrate în cauză locuiește atât familia petentului cât și familia Cotoran.
Pentru a se constata existența unei fapte contravenționale și implicit, pentru a se antrena răspunderea contravențională a unei persoane este necesar a se dovedi comportamentul ilicit al acesteia, prin întrunirea cumulativă a laturii obiective și a acelei subiective a contravenției.
Potrivit art.2, pct.1 din Legea nr.61/1991, republicată, constituie contravenție săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice.
Așadar, printre condițiile cumulative în vederea existenței laturii obiective a contravenției este și aceea a săvârșirii faptei în public.
Potrivit dispozițiilor art. 184 Cod Penal o fapta se consideră săvârșită "în public" atunci când a fost comisă: a) într-un loc care prin natura sau destinația lui este totdeauna accesibil publicului, chiar dacă nu este prezentă nici o persoană; b) în orice alt loc accesibil publicului, dacă sunt de față două sau mai multe persoane; c) în loc neaccesibil publicului, cu intenția însă ca fapta să fie auzită sau văzută și dacă acest rezultat s-a produs față de două sau mai multe persoane; d) într-o adunare sau reuniune de mai multe persoane, cu excepția reuniunilor care pot fi considerate că au caracter de familie, datorită naturii relațiilor dintre persoanele participante;
Din mențiunile procesului verbal contestat și probele administrate în cauză, instanța constată că fapta reținută în sarcina petentului a fost comisă la subsolul imobilului în care locuiește, situație care exclude ipotezele prevăzute în textul legal mai sus menționat.
În consecință, instanța constată că faptei reținute în sarcina petentului îi lipsește unul din elementele constitutive ale contravenției, definită de art.1 din O.G.2/2001.
Față de considerentele expuse mai sus, instanța urmează să admită plângerea contravențională formulată de către petent, să anuleze procesul-verbal de contravenție ., nr._/29.08.2014, încheiat de Poliția Municipiului C., Secția 1 Poliție și să exonereze petenta de la plata amenzii contravenționale în sumă de 200 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petentul D. T., cu domiciliul în C., ., județ D., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului D., Sectia 1 Poliție, cu sediul în C., ., județ D..
Anulează procesul-verbal de contravenție ., nr._/29.08.2014, încheiat de Poliția Municipiului C., Secția 1 Poliție.
Exonerează petentul de la plata amenzii în cuantum de 200 lei.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 15.06.2015.
Președinte, Grefier,
L. T. D. N.
Red.Jud.L.T.
Tehnored.V.N.
4ex/17.09.2015
| ← Evacuare. Sentința nr. 7798/2015. Judecătoria CRAIOVA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 8753/2015.... → |
|---|
